PROGRAM PENTRU COPII
Exista...
sau nu exista?
Jercan Danut Alexandru
EXISTĂ... SAU NU
EXISTĂ? ( Program pentru copii)
INTRODUCERE
Ne nastem ca prunci incapabili sa consumam altceva decât lapte. Pe masura ce crestem, avem nevoie de lapte din ce în ce mai gros, iar laptele mamei se schimba potrivit nevoilor noastre. Ne nastem cu plamâni, si gasim aer. Avem nevoie de apa, si ea ne este oferita. Dupa câteva luni, avem nevoie de alimente hranitoare care se afla în legume si fructe, si acestea exista în lume.
Ne îmbolnavim. Dar cine a pregatit retete pentru nenumarate feluri de boli, din ierburi, ciuperci sau din cristalele pamântului?
Pentru fiecare nevoie omeneasca exista realitatea corespunzatoare care satisface acea nevoie.
Ce aroganta sau ignoranta ne face sa presupunem ca pentru o nevoie fundamentala, pentru setea sufletului nostru dupa Dumnezeu- o sete care a creat atâtea mitologii si religii- nu ar exista o realitate care sa o satisfaca?
RECUNOsTINŢĂ
Te recunosc iubite Doam 252w228c ne
În fiecare strop de roua,
În primaveri, în veri si toamne
În soare blând si-n luna noua.
Te regasesc în stele, seara,
În cântecul de dimineata,
În marul galben ca si ceara
si în cristalul mic de gheata.
Tu ai creat nemarginirea
si graiul Evei, în Eden,
Întelepciunea si iubirea
si prunc umil la Betleem.
De-aceea ma închin, Parinte,
si-n loc de mir Îti dau în dar
Un psalm nascut pe creste sfinte
si-o inima batând a har.
UN RĂSPUNS PLIN DE ÎNŢELEPCIUNE
Voltaire, plimbându-se printr-un parc, a întâlnit un copil care se juca.
Dupa ce l-a chemat la sine, printre altele i-a vorbit:
-"Asculta!...vezi acest pom încarcat cu mere? Toate vor fi ale tale, daca vei putea raspunde la o întrebare."
-"O, daca e din ce am învatat, sunt sigur ca voi raspunde!"
-"Bine!...toate merele vor fi ale tale daca vei putea sa-mi spui, unde este Dumnezeu!"
Baiatul a ramas un moment buimacit; apoi, ridicând ochii, i-a spus cu îndrazneala:
-"Dar dumneavostra, domnule, ati putea sa-mi raspundeti unde nu este El?"
Acest raspuns a fost ca o lovitura de ciocan pentru Voltaire. El s-a întors si si-a continuat drumul, lasând în urma morala si copilul.
UNDE NU E DUMNEZEU?
Te rog, omule mai mare,
Daca nu e foarte greu,
Da-mi raspuns la întrebare:
Unde nu e Dumnezeu?
Tu, ce umbli printre astre,
si zbori ca un Prometeu
Peste zarile albastre,
Unde nu e Dumnezeu?
Tu, ce ai pasit pe luna,
si calci peste visul meu,
Vreau ca gura ta sa spuna:
Unde nu e Dumnezeu?
si daca la întrebare
Sa raspunzi, îti este greu,
Te rog , omule mai mare,
Sa te-ncrezi în Dumnezeu!
ÎNTREBAREA UNUI SAVANT ATEU
Se spune ca un savant, venind acasa de la laboratorul sau, a fost chemat de sotia lui la masa de seara. Sotia i-a pus o salata pe masa.Cum el era ateu, a zis:
-"Daca frunzele de salata verde, boabele de sare, picaturile de ulei si de otet si feliile de oua ar fi plutit în aer din toata vesnicia, s-ar fi putut ca în cele din urma, din întâmplare, sa se reuneasca de la sine în salata?"
-"Da!" i-a raspuns sotia, "dar nu asa de frumos aranjata si gustoasa ca aceasta facuta de mine!"
Atomii care ar fi venit laolalta din întâmplare nu ar fi putut face un univers atât de frumos!...
FĂRĂ DUMNEZEU
Fara Domnul, care porunceste,
Universul n-ar fi existat;
si fara El nu s-ar fi programat
Jertfirea, lui Isus, ce mântuieste.
Nu, nici pamântul n-ar fi fost frumos
Daca Dumnezeu era o gluma,
si nu am fi scapat de sub minciuna
Fara un Creator, fara Hristos.
si nu am fi aflat, spre casa, drumul
Daca Scriptura sfânta nu vorbea;
si fara suferinta Lui, cea grea,
De sub gheena nu scapam niciunul.
Deci, crede astazi în apelul meu,
Cât la iubire e deschisa poarta...
Da, totul este opera de arta!
Da, totul e facut de Dumnezeu!
PRIVIŢI ALBINELE!
Priviti albinele care organizeaza o cetate cu 10.000 de celule pline de miere pentru larvele lor, si un loc pentru regina-mama. Când albinele observa ca vremea începe sa se încalzeasca si s-ar putea ca ceara sa se topeasca si astfel s-ar pierde mierea, ele organizeaza roiul în echipe, pun santinele la intrari, lipesc picioarele jos si apoi cu aripile fluturânde întocmesc un sistem de ventilatie spre a raci mierea- ceva asemanator cu un ventilator electric.
Albinele culeg mierea de pe o suprafata de circa 50 de km. patrati. Se pune întrebarea:
"Cum poate puterea micuta a unei albine sa realizeze astfel de minune, daca în spatele ei nu se afla o putere superioara, puterea lui Dumnezeu?"
ALBINA
Alearga din floare-n floare
si mereu e calatoare;
Aduna polen si miere
si-ti da tot fara a-ti cere.
Iubeste lucru-n echipa
si nu traieste-n risipa;
Are paznici la intrare
si regina outoare.
Are arma cu venin
si un zbor subtire, lin;
Cu dulceata te alina
si-are numele: ALBINĂ!
EXPERINŢĂ
Un grup de savanti din Chicago au facut o experienta. O molie feminina apartinând unei specii rare a fost plasata într-o camera. La o distanta de 4 mile s-a dat drumul unei molii de parte barbateasca, din acelasi soi. În ciuda fumului din oras, în ciuda distantei si în ciuda faptului ca femela se afla într-o camera închisa, în câteva ore masculul a fost gasit batând din aripi la fereastra camerei unde era prizoniera femela.
Explicati un astfel de lucru fara ipoteza unei fiinte inteligente- Dumnezeu- care a creat aceste lucruri.
FLUTURAsUL
Un fluturas, cu aripi fine,
Pentru o clipa s-a oprit,
Pe cartea-n care am citit,
Ca oboseala sa-si aline.
Am vrut, de gânduri, sa mi-l leg
si nu l-am speriat deloc,
si prins în al uimirii joc
Am încercat sa-l înteleg.
si am aflat doar sfinte taine:
Un pictor, dintr-un Canaan,
Mult mai puternic ca Aman,
I-a picurat culori pe haine.
I-a dat si aripa de zbor,
si gingasie în miscare,
Parfum din fiecare floare
si pentru crin, un fel de dor.
si pe când el îsi lua iar zborul
Spre tara soarelui rasare,
Am înteles un lucru mare:
Ca Dumnezeu e Creatorul.
PĂMÂNTUL E O ÎNTÂMPLARE?
Pamântul se afla exact la distanta potrivita de Soare si are viteza orbitala potrivita spre a face posibila viata pe el. Daca ar fi fost foarte putin mai aproape de Soare, am fi fost arsi de focul lui. Daca am fi fost mai departe, pamântul ar fi fost prea rece ca sa creasca ceva pe el. Daca pamântul nu s-ar roti în jurul soarelui, n-ar fi schimbari de anotimpuri. Sa fie toate acestea pura întâmplare?
PSALMUL CREAŢIUNII ( dupa Iov)
"Înaintea lui Dumnezeu tremura umbrele sub ape si sub locuitorii lor;
Înaintea Lui, locuinta mortilor este goala, adâncul n-are acoperis.
El întinde miazanoaptea asupra golului, si spânzura pamântul pe nimic.
Leaga apele în norii Sai, si norii nu se sparg sub greutatea lor.
Acopere fata scaunului Sau de domnie, si Îsi întinde norul peste el.
A tras o bolta pe fata apelor, ca hotar între lumina si întunerec.
Stâlpii cerului se clatina, si se înspaimânta la amenintarea Lui.
Prin puterea Lui turbura marea, prin priceperea Lui îi sfarma furia.
Suflarea Lui însenineaza cerul, mâna Lui strapunge sarpele fugar.
si acestea sunt doar marginile cailor Sale, si numai adierea lor usoara ajunge pâna la noi! Dar tunetul lucrarilor Lui puternice, cine-l va auzi?"
( IOV 26: 5-14)
CREAŢIUNEA ÎN PSALMUL "33"
"Laudati pe Domnul cu arfa, laudati-L cu alauta cu zece coarde.
Cântati-I o cîntare noua!
Faceti sa rasune coardele si glasurile voastre!
Caci Cuvântul Domnului este adevarat,
si toate lucrarile Lui se împlinesc cu credinciosie!
El iubeste dreptatea si neprihanirea;
Bunatatea Domnului umple pamântul.
Cerurile au fost facute prin Cuvântul Domnului
si toata ostirea lor prin suflarea gurii Lui.
El îngramadeste apele marii într-un morman, si pune adâncurile în camari.
Tot pamântul sa se teama de Domnul!
Toti locuitorii lumii sa tremure înaintea Lui!
Caci El zice, si se face;
Porunceste si ce porunceste ia fiinta."
(Ps. 33: 2-9)
RĂSPUNSUL FERMIERULUI
Un fermier rus a fost întrebat odata daca crede în Dumnezeu. El a raspuns afirmativ. A fost întrebat din nou:
-"Pentru ce ai crede în El? L-ai vazut vreodata?"
-"Nu", a fost raspunsul sau. "Dar tot asa n-am vazut nici un japonez în viata mea, si cu toate acestea cred ca japonezii exista, fiindca armata noastra a luptat contra lor în ultimul razboi, si aceasta este o dovada suficienta pentru mine. Daca n-ar exista Dumnezeu, ce rost ar avea sa lupti împotriva Lui?"
SĂ CREZI
Nu te forta sa crezi ca nu exista
Doar pentruca savantul ti-a propus...
Îmbraca-te în fire optimista
si te întreaba, cine-a fost Isus?
De unde a venit în Betleem
si unde a plecat dupa aceea?
De unde vine-n clipa când Îl chem
si cine-a predicat în Galileea?
Cine-a-nviat pe fiica lui Iair
si cine-a strâns tot raul lumii-n cruce?
Cine-a promis ca peste cimitir
O înviere sfânta va aduce?
Daca Isus n-a fost si nici nu este
De ce mai mergi la slujba de Craciun?
si daca Dumnezeu e o poveste
De ce postesti în marele ajun?
De ce te rogi, de ce te-mpartasesti?
De ce mai tai, de Pasti, un miel celest?
Daca nu crezi în El, de ce cioplesti
Troite pentru vârf de Everest?
Opreste-te! Ajunge cu sfidarea!
E vremea sa pornesti spre Absolut...
De vrei sa prinzi, în ceruri, sarbatoarea,
Sa crezi, ca este vremea de crezut!
ATOTPUTERNICIE
Orice promisiune are ca temei Atotputernicia lui Dumnezeu. El poate totul. În fata Lui nu exista imposibilitati. Crezi ca e prea greu sa-ti poarte de grija în ce priveste hrana familiei tale? Adu-ti aminte ca a purtat de grija lui Israel, un popor întreg, timp de 40 de ani în pustie. Te rog, i-a creionul si fa o mica socoteala:
Sa zicem ca fiecaruia i-ar fi trebuit numai 1 kg de mana pe zi, la 2 milioane de oameni le-ar fi trebuit 2 milioane kg, adica un sir de 200 de vagoane pe zi; pe un an 730 milioane de kg, adica 73 de mii vagoane de hrana; iar pentru 40 de ani le-ar fi fost necesare 2 milioane noua sute doua zeci de vagoane de hrana. Daca ar fi plecat de capul lor, de unde ar fi putut lua atâta mana?
Nu-i asa ca te uimesc aceste cifre? Dar Israel n-a avut nimic. Dumnezeu S-a îngrijit în fiecare dimineata sa soseasca cele 200 de vagoane de mana proaspata pentru poporul Sau si cisterne cu apa rece, din stânca.
O, tu cel ce nu crezi ca exista Dumnezeu, cum îti explici aceasta hranire miraculoasa a lui Israel? Iar tu, cel ce-ti zici credincios, unde îti este credinta când e vorba de mâncare si îmbracaminte? Lui Israel i-a putut procura hrana în mijlocul pustiei, iar tie, în mijlocul câmpiei roditoare, ti-e teama ca ai sa mori de foame, daca te încrezi cu totul în Dumnezeu? Ce slaba, ce mica ne e credinta!... Lui Israel a putut sa-i dea toate pe deasupra, iar tie nu?...Oare nu e El acelasi Dumnezeu Atotputernic?
ÎNCREDE-TE ÎN EL
Când necredinta vine si te-apasa
si crezi ca treci prin veacul cel mai greu,
Cînd plângi ,ca n-ai ce sa mai pui pe masa,
Încrede-te în Bunul Dumnezeu!
Când vin copiii cu mânute-ntinse
si-ti cer, ca sa le dai, mereu, mereu...
De n-ai un leu si vaile sunt ninse,
Încrede-te în Bunul Dumnezeu!
si daca vântul sufla prin hambare
si-ti vine-atunci, în gând, sa fii ateu...
Chiar daca n-ai nimic în buzunare,
Încrede-te în Bunul Dumnezeu!
SCENETĂ : ( fiecare copil va purta în mâna simbolul pe care îl reprezinta. Vor fi toti aliniati pe platou)
1) Floarea
Eu sunt floare...
Cine oare
Credeti ca mi-a dat culoare?
Parfumul înmiresmat
Credeti ca l-am cumparat?
2) Gutuia
Nuca
Lamâia
stiti ce sunt? Sunt o lamâie
Galbena ca o gutuie...
si am venit la congres
Ca nu toti au înteles,
De ce nu cresc în padure
Unde sunt si fragi si mure,
Ci în zona africana
si mediteraniana.
De nu v-a prins toropeala,
Plictisul si oboseala
Spuneti, pân' nu vine seara:
De unde îmi iau acreala?
Piatra
Eu sunt piatra..., piatra tare
Nu am frunze, nici picioare,
Nici parfum, curat, de floare...
Dar pun si eu o-ntrebare:
Cine m-a cladit, sub soare,
si în munte, si în mare?
Sarea
Eu sunt sarea... O vecina
M-a adus de la salina.
Cineva a spus, cândva,
Sa fim sare...Nu-i asa?
Cred ca stie fiecare
Ca sarea e o valoare.
Mai spun însa un cuvânt:
Cine m-a pus în pamânt?
9)Copilul
Nu sunt piatra, nici beton,
Nici floare si nici atom...
Sunt un simplu pui de om.
Am luat cu mine Scriptura
Ca sa spun învatatura:
Cartea Sfânta ne arata
Ca lumea a fost creata!
si nimic din ce-i sub soare
Nu este la întâmplare!
Biblia ne povesteste
Ca pamântul se-nvârteste
si ca astrele de sus
Sunt facute prin Isus!
Omul cu fata draguta
Nu se trage din maimuta
Ci în frumusetea lui
Poarta chipul Domnului!
De aceea este bine
Sa-nteleaga orisicine:
De la om la cetaceu,
De la munti la scarabeu
Vezi mereu, mereu, mereu,
Lucrarea lui Dumnezeu!
MARCO POLO
Când Marco Polo, primul european care a intrat în China, s-a întors si a povestit tovarasilor sai ca a întâlnit oameni galbeni cu ochi oblici si cu parul împletit în cozi- el a fost denumit:"Marco Polo mincinosul". Ce posibilitati avea el sa-si dovedeasca afirmatiile? El nu putea decât sa spuna oamenilor: "Duceti-va unde am fost eu, înfruntati pericolele pe care le-am înfruntat eu si veti cunoaste adevarul! Un poet spunea: "si cine vrea, pe Dumnezeu, sa-L vada,
Sa stea în fata Lui pe baricada!"
Psalmistul rosteste:
"Laudati pe Dumnezeul dumnezeilor...Pe Cel ce-a facut
cerurile cu pricepere" ( Ps. 136:2,5)
APEL:
Minunile creatiei ar trebui sa ne umple inimile de multumire, dar întotdeauna numai pentru Creator. Fii constient de creatie. Soarele ne aminteste de caldura dragostei lui Dumnezeu. Imensitatea spatiului ne vorbeste de nemarginirea lui. Rasaritul si apusul soarelui ne reveleaza frumusetea si splendoarea naturii Sale divine. Cum ar trebui sa ne faca acestea sa-L laudam pe Acela care nu numai ca ne-a dat viata fizica, dar care ne-a daruit viata vesnica prin credinta în Isus Hristos!
Lozinca noastra ar trebui sa fie:
"Sa nu treaca o zi fara sa-I multumesti pentru CREAŢIUNE!"
Vânt si ape, frunze si lumina
Vorbesc mereu de dragostea-I divina...
Iubite om, I-ai multumit vreodata
Pentru iubirea, mare, ce-ti arata?
Daca " El a asezat pamântul pe temeliile lui, si niciodata nu se va clatina"(Ps.104:5)
atunci sa nu uitam :
"Este bine sa ne închinam lui Dumnezeu în natura, daca aceasta ne ajuta sa ne închinam Dumnezeului naturii"!
Amin
Jercan Danut Alexandru
|