Argument
parteneri permanenti: familia, scoala;
ocazionali: mass-media, preoti, medici, politisti, poeti.
2. Obiective urmarite în cadrul proiectului educational:
s povestire: "O poveste pentru copii si parinti despre. drepturile copililor"
s desen: "Universul copilariei"
s muzica: "Copii din lumea toata"
s portofoliu: imagini reprezentând Drepturile copilului, UNICEF
- familiarizarea copiilor cu notiunea de "drept" si cu "Declaratia Drepturilor copiilor"
Noiembrie
Dreptul la identitate
s joc: "Cine sunt eu ?"
s desen: "Autoportret"
s studiu de caz: "Un copil abandonat"
s convorbire: "De ce trebuie sa avem un nume?"
- stimularea curiozitatii pentru investigatie,
- dezvoltarea capacitatii de cunoastere a propriei persoane, a identitatii sale
Decembrie
Dreptul la familie
s convorbire: "Familia mea"
s poveste creata dupa ilustratii: "La aniversarea bunicii"
s desen: "Familia mea"
s joc de rol: "De-a familia", "De-a aniversarea"
s memorizare: "Parintii mei" de E.Farago
s cântec: "Familia"
- verificarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre familie (relatii interpersonale, îndatoriri etc.)
Ianuarie
Dreptul la cetatenie, la tara
s observare: "Steagul tricolor", "Stema tarii"
s confectie: "Stegulete tricolore"
s desen decorativ: "Obiecte de arta populara" (farfuria, ulciorul, fota, iia etc.)
s cântec: "Imnul de stat al României" versuri A.Muresan, muzica A.Pann si G.Ucenescu
s dans popular: "Ţarina"
s vizita la Muzeul Satului Criscior
s portofoliu: "Ţara mea"
- cunoasterea apartenentei persoanei la popor, tara;
- întelegerea si respectarea elementelor reprezentative ale poporului român (steag, stema, imn)
Februarie
Dreptul la libertate
s povestire: "Hansel si Gretel" de F.Grimm
s convorbire: "Violenta, monstru cu multe capete"
s studiu de caz: "Violenta în familie"
s album: articole, fotografii reprezentând încalcarea drepturilor copiilor
-îmbogatirea reprezentarilor copiilor despre libertate, democratie, violenta în familie etc.
Martie
Dreptul la securitate
s povestire: "Ce s-ar fi întâmplat daca.?"
s studiu de caz: "Ce s-ar fi întâmplat daca fetita nu ar fi fost aparata de vecin ?"
s desen: "Sa ne ferim de pericole."
s convorbire: "Sa ascultam sfaturile parintilor", "Cum ne comportam în societate?"
s întâlnire cu un politist
- cunoasterea si respectarea normelor de comportare în viata sociala, a regulilor de securitate si protectie
Aprilie
Dreptul la religie
s lectura dupa imagini: "Obiceiuri si traditii de Pasti"
s convorbire: "Cum sarbatorim Pastele ?"
s arta: - pictura pe sticla si lemn - "Icoane"
- încondeierea oualor de Pasti
- tablouri de Pasti
s memorizare: "De Pasti" de G.Topârceanu
s lectura educatoarei: "Biblia pentru copii"
s vizita la Biserica, Manastire Criscior
s sceneta: "Învierea lui Iisus"
-verificarea si sistematizarea cunostintelor despre importanta religiei în viata omului;
- cunoasterea semnificatiei sarbatorilor religioase importante (Craciun, Pasti, Rusalii, Sf. Maria etc.)
Mai
Dreptul la exprimare artistica si creativitate
s observare: carti pentru copii, albume, tablouri cu lucrari ale pictorilor români si straini
s întâlnire cu un scriitor: Irimie Straut
s poveste creata de copii: "Copilul si cartea"
s arta: desene, pictura - "Copiii si florile"
s vizita la Editura Emia Deva, Biblioteca Municipala Brad
- dezvoltarea capacitatii de exprimare artistica, creativa;
- întelegerea importantei educatiei în formarea copiilor ca viitori cetateni
Iunie
Dreptul la pace
s lectura dupa imagini: "Copiii si UNICEF";
s muzica: "Marsul Pacii";
s desen: "Hora copiilor lumii";
s poezie: "1 Iunie" de I.Bumbac;
s confectie: "Felicitari pentru copiii lumii"
s carnaval: "Bal mascat"
s portofoliu: "Manifest pentru pace" (poze, imagini, desene)
Se citeste copiilor textul " O poveste pentru copii si parinti despre drepturile copiilor". Se analizeaza continutul acesteia, insistându-se pe necesitatea existentei unor legi care sa protejeze copiii, explicându-le notiunea de "drept". Li se prezenta istoricul aparitiei drepturilor copiilor, Conventia si articolele pe care le contine, organizatii nationale si internationale care au grija ca aceste drepturi sa fie cunoscute si respectate.
Din acest moment copiii sunt împartiti în trei grupe, fiecare grupa trebuind sa studieze un articol din Declaratie.
I. CINE SUNT EU?
Deschiderea activitatii s-a facut printr-un joc numit cercul de conversatie - copiii dispusi în cerc raspund educatoarei, continuând si completând enunturile: ceea ce prefer eu este...; mi-ar placea sa fiu....; sunt fericit (trist) când.... Am evidentiat ca fiecare a avut un raspuns bun, interesant, unic. Copiii au retinut faptul ca raspunsurile au fost diferite pentru ca si ei sunt diferiti, gândesc diferit.
O alta diferenta, aceea a aspectului si chiar si a modului de exprimare artistica a fost evidentiat prin realizarea unui autoportret pe o coala de hârtie. Apoi toate desenele au fost expuse pe un panou mare si analizate împreuna cu copiii. Discutia despre diferentele dintre ei va fi mutata pe alt plan, acela al numelui, dupa ce le-am citit textul "Numele" (din "Povesti care te învata sa gândesti"). Broscuta din poveste, Tasa, se întreba în final "Oare toate lucrurile din lumea asta au un nume?", iar copiii au raspuns si ei la aceasta întrebare. Conversatia a inclus întrebari ca:
- De ce e nevoie ca fiecare persoana sa aiba un nume?
Ce este numele de familie?
Dar prenumele?
De catre cine si când se stabilesc aceste nume?
Unde sunt ele mentionate? ( e momentul în care educatoarea prezinta un certificat de nastere si un buletin de identitate). Se analizeaza aceste acte (forma, marime, culoare, datele ce sunt trecute în ele), stabilindu-se ca acestea reprezinta identitatea fiecarei persoane.
În urma acestor discutii copiii au sesizat importanta numelui si apartenentei, si au constientizat ca în unele zone de pe glob sunt copii privati de nume (deci, de identitate) sau de nationalitate.
Date suplimentare
într-o societate africana, numele este ales în raport cu momentul nasterii; astfel, daca un copil este nascut în perioada ploilor, este numit "Ploaie" sau "Apa". Daca nasterea sa coincide cu invazia lacustelor, este numit "Lacusta", "Foame" sau "Suferinta". Alte nume descriu caracterul persoanei sau un eveniment important din viata sa.
În Gambia, numele copiilor se atribuie în functie de saptamâna în care se nasc.
Jocuri de identitate
Se da fiecarui copil o fisa cu un numar si li se adreseaza numai cu acest numar. Sunt întrebati ce simt daca în loc de nume ar avea un numar.
Asezarea în cerc - educatoarea începe prin a-si spune numele "Ma numesc...", iar copilul din dreapta continua "Ma numesc ..., iar dv. va numiti ..."; se continua pâna la ultimul copil. La al doilea tur se mai adauga o calitate sau o stare de spirit, un sentiment : ex. "Ma numesc ......si stiu sa cânt / sunt fericit, iar dv. va numiti.... si stiti sa cântati / sunteti trist".
Subiecte de discutie
Pentru ce le place sa aiba un frate sau o sora?
Daca ati putea schimba un lucru în lume, care ar fi acela?
II. FAMILIA MEA
"Cea mai mare parte a copiilor se nasc în sânul unei familii si nu trebuie sa depuna eforturi pentru integrare. Familia este sursa de securitate si protectie morala, afectiva, fizica, mentala si sociala. Dar din ce în ce mai mult copiii sunt confruntati, peste tot în lume, cu pericolul pierderii familiei lor.
În alte parti, razboiul, catastrofele naturale, migratia si saracia au avut efecte nefaste asupra structurii familiei.
De aici, nevoia serviciilor speciale destinate copiilor care sa substituie familia."
Dupa aceasta scurta introducere în tema, am prezentat copiilor o plansa în care apare o familie si o analizeaza împreuna cu copiii.
Ce înseamna "familie"?
Care sunt membrii unei familii ?
Fiecare membru are atributii în cadrul familiei ? Care sunt acestea?
Care este relatia, starea normala dintre persoanele unei familii ?
Acum e momentul în care copiii trebuie sa faca un "portret" de familie în care sa surprinda prin desen caracteristici ale tuturor membrilor familiilor lor.
Un alt subiect discutat cu copiii: problema adoptiilor.
"Practica adoptiei este considerata ca un mijloc de a oferi un camin permanent copiilor privati de familia lor biologica. În multe cazuri este vorba despre o solutie fericita care pune capat unei situatii dureroase. Dar sunt si cazuri în care copiii adoptati erau considerati obiecte comerciale si erau cumparati pe bani."
- Toti copiii au o familie?
Ce se întâmpla cu acesti copii?
Cine îi va îngriji?
Ce vor face dupa 18 ani si vor pleca din casele speciale?
În urma acestor discutii copiii trebuie sa constientizeze faptul ca familia este cadrul adecvat cresterii, dezvoltarii si formarii lor ca viitori adulti si ca în sânul ei, al familiei, copilul nu poate fi abuzat ci doar ocrotit. Familia unui copil este compusa din cel putin doua generatii. Fiecare membru are atât drepturi cât si îndatoriri.
Jocuri:
"Familia de marionete" - apelând la mijloace foarte simple(decupaje din carton sau modelate din plastilina, argila, deseuri textile), fiecare copil îsi confectioneaza o familie de marionete, din care o figurina îl reprezinta. Copilul le da un nume, descrie si explica raporturile pe care le întretine cu fiecare din membrii familiei sale. Se poate imagina si scenariul unor ceremonii sau evenimente familiale importante, care sa cuprinda si alte personaje ce intra în contact cu membrii familiei tale.
"Pantomima"- în care copiii trebuie sa simuleze anumite treburi gospodaresti cu care fiecare contribuie în calitate de membru al familiei sale.
"Joc de rol"- "De-a mama "; "Aniversarea bunicii" ,etc.
III. DREPTUL LA SECURITATE
Am prezentat copiilor povestea "Ce s-ar fi întâmplat daca.?"
"Într-o zi ma aflam în spatele blocului împreuna cu prietenii mei Ioana, Radu, Andreea, Mihai si ne jucam. La un moment dat a oprit în fata noastra o masina straina. soferul, un individ mustacios, cu ochelari fumurii, a strigat-o pe Ioana:
- Domnisoara, vrei sa vii putin ?
Ea s-a apropiat de masina si au discutat ceva, dupa care s-a întors la noi spunându-ne:
- Domnul acesta este din alt oras si nu stie unde este policlinica. Voi merge cu el sa-i arat.
- Dar, nu-l cunosti. Crezi ca este bine sa faci acest lucru? am întrebat eu.
- De ce nu, Petrisor? Este un domn dragut si pe deasupra mi-a promis si o ciocolata.
- Nici eu nu cred ca este bine, a spus Radu si a fugit spre bloc, intrând în prima scara.
Pe moment nu am înteles gestul lui, dar dupa câteva secunde mi-am dat seama ce a facut.
Ioana era nedumerita. Nu stia ce sa faca. Noi ceilalti copii ne uitam curiosi la strainul din masina.."
Am întrerupt povestea pentru a lasa copiii sa o continue asa cum cred ei., pe baza unui plan de întrebari:
ce credeti ca s-a întâmplat daca Ioana s-ar fi urcat în masina necunoscutului?
ce credeti ca s-a întâmplat daca Ioana nu ar fi spus prietenilor ei despre intentia de a merge cu necunoscutul în masina?
cu ce scop credeti ca Radu a fugit în bloc si pentru ce a facut acest gest?
ce credeti ca s-a întâmplat daca Ioana a ascultat sfatul prietenilor ei si nu s-a urcat în masina;
ce credeti ca a facut strainul în acest timp?
Convorbiri: "Sa ascultam sfaturile parintilor", "Cum ne comportam în societate?".
6. Concluzii
Am initiat acest proiect, din dorinta de a-i determina pe copii sa constientizeze importanta, valoarea lor în raport cu societatea în care se formeaza, de a-i informa ca au drepturi legal/universal recunoscute, care le ofera posibilitatea de a creste, de a se dezvolta într-un cadru propice.
Care este valoarea, cea mai de pret, a unui popor? Traditia?... Religia?... Toate, incontestabil. Dar, mai presus de ele este copilul, generatia fara de care toate acestea nu vor exista.
Am fost uimite sa descoperim ca putini sunt parintii care cunosc sau au auzit de "Declaratia drepturilor copiilor" si care sunt de fapt aceste drepturi. Ne-am hotarât sa dam amploare proiectului, derulând activitati în care parintii au fost implicati direct. Reactia lor a fost una pozitiva, aceasta devenind parte integranta la multe din activitatile desfasurate în gradinita.
Atunci când a aparut în mass-media si televiziune, "cazul Marianei", fetita din cusca, reactia copiilor a fost nemaipomenita. Au dat dovada de compasiune, empatie fata de fetita, intransigenta, dispret fata de mama si bunici. Aceasta întâmplare ne-a întarit convingerea ca proiectul nostru a meritat sa fie desfasurat. Pentru ca astfel de cazuri, ca al Marianei, sa nu fie foarte frecvente, este necesara o pregatire si formare a copiilor si parintilor în spiritul valorilor democratice si al drepturilor copiilor.
7. Bibliografie
Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului - internet
Manolescu, Marian, Curriculum pentru învatamântul primar si prescolar, teorie si practica, Editura Credis, 2004
Bunescu, Vasile, E.sincai, Ghid practic pentru aplicarea programei de educatie moral-civica în învatamântul primar, Editura Coresi, Bucuresti, 1994
"De ziua noastra" - Oana "Pace" - Anca "Familia mea" - Carla
|
