JOCUL DIDACTIC - STRATEGIE A REALIZARII CONTINUITĂŢII ÎN MATEMATICĂ
Jocul didactic matematic în învatamântul prescolar
Jocurile didactice au fost realizate cu diverse tematici conform
disciplinelor predate copiilor de nivel prescolar sau primar (în
gradinite sau în scoli). Animatia, interactivitatea,
continutul bogat în sunet si imagini, premiile oferite pentru
rezultate bune, cât si comentariile moderatorului ,un simpatic personaj
care asista joaca, atrag mult copilul, iar jocurile îsi ating scopul
educational, ocupând eficient si util timpul liber al miculu 141f55b i
utilizator. Totodata, varietatea exercitiilor si a
informatiilor, alegerea la întâmplare a acestora, fac din aceste jocuri instrumente
inepuizabile, ale caror valoare de întrebuintare si grad de
noutate se pastreaza pe timp îndelungat.
În plus, utilizarea acestor jocuri are ca efecte colaterale deprinderea
utilizarii calculatorului, cresterea vitezei de reactie si
tastare, exersarea atentiei si a capacitatii de
concentrare, acestea din urma fiind componente ale inteligentei care,
la aceasta vârsta, este în plin proces de formare.
În
urma cu 300 de ani, Comenius a prefigurat ideea ca scoala
trebuie sa se identifice cu jocul. Astazi toti pedagogii
recunosc în joc un mijloc ideal de educatie. Specia de joc care
îmbina armonios elementul instructiv si educativ cu elementul
distractiv este jocul didactic. Forme eficiente de captare a interesului
elevilor: jocul didactic pentru formarea reprezentarilor matematice, de
valorificare în conditii si forme noi a cunostintelor deja
acumulate, jocurile care angajeaza resursele intelectuale, antreneaza
gândirea logica, înlesnesc rezolvarea problemelor puse elevilor. Ele pot
fi introduse în orice parte a orei de curs, în functie de conditiile
concrete, având sarcini didactice precise. "Pentru copil, ca si
pentru un matematician, jocul este o treaba serioasa", spunea Grigore Moisil.
Practica
demonstreaza ca cercurile de matematica, olimpiadele, diversele
activitati suplimentare cu caracter matematic sunt frecventate de
acei elevi care si-au dovedit deja atractia si atasamentul
fata de aceasta stiinta. Amuzamentul matematic
trebuie adresat în special celorlalti elevi, care au mai multa nevoie
de el.
Exemple de jocuri folosite
la matematica:
- numere încrucisate, cuvinte încrucisate, enigme matematice, glume
si trucuri matematice,
- probleme amuzante, paradoxuri, sofisme, curiozitati matematice,
labirintul,
- Careuri magice, Tangram, Turnurile din
Integrarea copiilor în sistemul cerintelor impuse de scoala se face treptat, evitându-se acea ruptura care se creeaza între gradinita si noua activitate, cu multiplele ei forme.
Exemple :
Cauta-ti casuta
SCOP:verificarea însusirii cunostintelor copiilor privind denumirile formelor si culorilor predate:formarea priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii
MATERIAL:pentru fiecare copil câte o casuta confectionata din carton care are pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare, usi pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori.
DESFĂsURAREA JOCULUI:
În fata grupei pe flanelograf se afla mai multe casute confectionate din carton care au pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare.La semnalul educatoarei fiecare copil cauta usa potrivita, pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori.Dupa ce fiecare casuta are usa potrivita, se cere fiecarui copil sa denumeasca forma si culoarea pe care o au figurile lipite pe casuta si usa sa.
Câstigatorii jocului vor fi cei care
gasesc în mod corect
La confectionarea usilor,se va avea în vedere ca aceeasi forma si culoare sa nu o aiba mai multi copii.
Joc cu betisoare
SCOP:fixarea reprezentarilor despre figurile geometrice;dezvoltarea atentiei
MATERIAL:20 de betisoare pentru fiecare copil
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Fiecare copil are în fata grupa de betisoare.La semnalul educatoarei toti copiii trebuie sa combine betisoarele în asa fel încât sa formeze figuri geometrice cunoscute de ei (triunghi,patrat,dreptunghi)
Câstiga cel care a terminat primul,executând corect figurile geometrice.
Constructorii
SCOP:consolidarea cunostintelor cu privire la figurile geometrice;dezvoltarea imaginatiei creatoare
MATERIAL:trusa cu figuri geometrica
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Educatoarea cere spre exemplu copiilor sa scoata din trusa: un dreptunghi mare,doua patrate mici si un triunghi mare.
Cu aceste piese, copilul care reuseste sa construiasca primul o casa, este câstigatorul.
Drept rasplata este chemat la tabla sa deseneze o casa la fel cu cea construita de el.
La fel se pot construi si alte obiecte.
Ghiceste unde s-a ascuns ursuletul?
SCOP:recunoasterea figurilor geometrice, folosirea corecta a denumirii acestora,recunoasterea culorilor.
MATERIAL:figuri geometrice(patrat,triunghi,dreptunghi,cerc)de culori diferite;un jeton cu ursulet.
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Figurile geometrice sunt aranjate pe flanelograf,iar într-un colt al flanelografului sta ursuletul.Pentru început educatoarea are rolul de conducator,care însa v-a fi preluat fiecare data de copilul care raspunde corect,iar ceilalti sunt vânatorii.Conducatorul jocului întreaba:
-Unde s-a ascuns ursuletul?
Copilul desemnat trebuie sa raspunda, dupa care figura geometrica s-a ascuns ursuletul de vânator.pentru ca raspunsul sa fie corect trebuie sa se precizeze si culoarea figurii geometrice.
Câte sunt?
SCOP:consolidarea deprinderii de numerotatie;dezvoltarea atentiei si a spiritului de abservatie.
MATERIAL:cartonase pe care sunt scrise cifre.
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Educatoarea aseaza pe flanelograf, un cartonas care reprezinta un anumit numar de desene.Copiii vor trebui sa aseze pe masute cartonasul care reprezinta numarul de obiecte desenate.
Ce urmeaza?
SCOP:formarea deprinderii de a numara de la 1-10
MATERIAL:cartonase pe care sunt scrise numerele de la 1-10
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Copiii sunt asezati sub forma de semicerc.Fiecare copil primeste câte un cartonas.Un copil însa nu va primi,ci va trece în mijlocul cercului.
Între timp ce copiii se învârt în joc si rostesc"Daca sti a numara,locul meu îl vei lua".copilul din mijlocul cercului va indica un anumit copil si-i va spune"Numara mai departe".Copiii se opresc,iar cel indicat va trebui sa iasa din cerc si sa numere mai departe începând cu numarul imediat urmator celui indicat pe cartonasul sau.De ex:,daca pe cartonas are cifra 7,va numara 8,9,10.Daca numara corect înmâneaza cartonasul sau celui din mijloc iar rolurile se inverseaza.
Cine sunt fratii tai?
SCOP:formarea deprinderii de a numara constient de la 1 la 10;dezvoltarea atentiei.
MATERIAL:cartonase cu cifre 1-10.
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Educatoarea numeste un copil caruia îi spune un numar,spre ex:7,dupa care întreaba:
-Care sunt fratii tai?
Copilul numit trebuie sa indice fratele mai mic(6)si fratele mai mare(8).
Campionul
SCOP:dezvoltarea spiritului de observatie si a memoriei; consolidarea cunostintelor privitoare la numerotatie si cifre.
Material:jetoane cu cifrele 1-10,foi de hârtie,creioane.
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Fiecare copil are câte un creion,o foaie de hârtie si un numar de jetoane cu cifrele 1-10. Educatoarea prezinta un jeton cu un numar de obiecte pe el,dupa care îl pune imediat la loc.Copiii trebuie sa ridice jetonul care reprezinta numarul de obiecte care au fost prezentate.
Se repeta acest lucru cu un numar variat de jetoane,copiii trebuind sa ridice de fiecare data jetonul care reprezinta cifra corecta raportata la jetonul prezentat.
Pentru complicare,educatoarea prezinta jetonul ce reprezinta o anumita cantitate de obiecte,iar copiii trebuie sa scrie pe foaie numarul corect raportat la cantitate.
La sfârsit se numara greselile fiecaruia si se face clasificarea în ordinea scrierii corecte.
Jocul numerelor
SCOP:dezvoltarea inteligentei practice
MATERIAL:cutia cu betisoare
DESFĂsURAREA JOCULUI:
Cine poate descompune un numar în cât mai multe moduri .De ex:pentru numarul 4:-I+I+I+I: II+II:
III+0: I+III: III+I.
3.2 Jocul didactic matematic în ciclul primar
,,Ceea ce-ti stimuleza fantezia este:în geometrie-figura,în algebra si analiza matematica-calculul în fizica si în chimie-experienta.Dar acestea nu fac decât sa ajute fantezia nu s-o înlocuiasca"-Gr.Moisil.
Jocurile matematice constituie o eficienta gimnastica a mintii,contribuind la formarea unui mod de a gândi flexibil,stimuleaza spiritul de observatie,ingeniozitatea,perspicacitatea luarea în seama a tuturor conditiilor.
Jocul matematic nu se organizeaza pe baza unor cunostinte superioare,ci facând apel doar la problemele si calculele elementare,propunând modalitati de lucru,probleme si solutii recreative si stimulatoare.
Cercetarile demonstreaza ca jocul nu caracterizeaza numai vârsta copilariei, ci pe om în general, la toate vârstele si ca importanta lui e mare. Jocul îl pune pe copil în situatii noi, pe care el cauta sa le rezolve punând în actiune initiativa, multa fantezie, perseverenta si spontaneitate.
Prin joc, copilul îsi afirma puterea, priceperea, personalitatea în ansamblul ei; jocul este o reprezentare proprie si directa a vietii umane, poate constitui o baza pentru educatie.
Învatarea care implica jocul, devine placuta si atragatoare. De aceea, în anumite faze ale învatarii si ale dezvoltarii copilului, procesul instruirii e necesar sa se desfasoare prin intermediul jocului.
Prin joc elevii pot ajunge la descoperiri de adevaruri, îsi pot antrena capacitatile lor de a actiona creativ, istetimea, inventivitatea, initiativa, rabdarea, îndrazneala. Jocurile copiilor devin metoda de instruire în cazul în care ele capata o organizare, intentia principala fiind învatarea.
În jocul didactic, divertismentul nu e un scop în sine, ci numai un mijloc de stimulare a energiilor cognitive.
Alegerea mijloacelor si tehnicilor de lucru, cât si integrarea acestora în cadrul lectiei le-am raportat la continutul cunostintelor, la particularitatile elevilor mici la care predomina gândirea concreta si-n acelasi timp am avut în vedere gama extrem de larga a mijloacelor de învatamânt.
La clasa I am folosit tabla magnetica, piese colorate, betisoare, figurine decupate (ciupercute, iepurasi, ursuleti), fise create de mine, stampile, scheme numerice, probleme în versuri, etc.
Atât în cadrul orelor de matematica la clasa I, cât si în activitatile în completare, pentru destinderea elevilor am desfasurat diferite jocuri matematice :
1. Probleme de matematica redate sub forma de ghicitori.
Exemplu : 1. Un cocos tâfnos, vioi,
S - a suit pe un butoi...
si de acolo numara
Tot ce- n curte el vedea:
Doi puiuti si doua gâste,
Un curcan si trei ratuste.
Câte pasari adunate
Se aflau în curte, frate !?
2. Alexandra, o fetita
Ce- nvata la gradinita
Avea opt papusi odata
si voia sa le împarta.
Una o dadu Mioarei,
Doua Anei, surioarei,
Doua duse la vecina,
Alte trei la Catalina.
Câte papusi ea mai are?!
Sa socoata fiecare !
3. Patru fluturasi albastri
si un greieras micut,
Se jucau cu o albina,
Printre flori, într-un parcut.
Au venit si doua gâze,
Un gândac si- o libelula.
Ia sa- mi spuneti voi acuma
Câte- s oare împreuna?
Dintre toate acestea însa
Unele s- au razgândit
Libelula si- a luat zborul
si-un gândac s- a ratacit.
Câte- au mai ramas în parc
Sa se joace.Ati aflat ?
4. Lâng- un fir de usturoi
Se afla un musuroi.
De acolo tot ieseau
Furnicute si munceau.
Irinuca si Costica
Le priveau si numarau :
O furnica cu rochita,
Doua mici cu basmaluta,
Patru cu papuci cu toc,
Câte oare-s la un loc ?
5. Anca este florareasa.
Ea se duce azi în piata,
Ca sa vânda floricele,
Sa câstige bani pe ele.
În cos are mai de toate:
Doua frezii, trei muscate,
Doi crini albi si-o garofita
Un bujor si-o panseluta.
Câte flori ai tu Ancuta ?
6.La bunica în camara
Zece soricei poznasi
Se hranesc seara de seara
Cu covrigi si papanasi.
Când dori bunica însa
Sa manânce, ca- i flamânda,
Nu gasi nimic.si- l puse
Pe Miorlau sa stea la pânda.
Cu pisoiul nu- i de gluma...
El mânca pe saturate
soricei.
Pe numarate:
Patru luni de dimineata,
Doi luni, iara, pe- nserat.
Unul marti.si oare miercuri
Câti mai are de mâncat ?
Prin cantecelul-joc "Numaratoarea" am urmarit fixarea si deprinderea elevilor cu ordinea numerelor atât crescatoare, cât si descrescatoare.
Numaratoarea
(folclorul copiilor)
Hai sa zicem una
Sa se faca doua
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem doua
Sa se faca trei
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem trei
Sa se faca patru
Patru roti caruta are
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem patru
Sa se faca cinci
Cinci degete la o mâna
Patru roti caruta are
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem cinci
Sa se faca sase
sase zile lucratoare
Cinci degete la o mâna
Patru roti caruta are
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem sase
Sa se faca sapte
sapte zile o saptamâna
sase zile lucratoare
Cinci degete la o mâna
Patru roti caruta are
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem sapte
Sa se faca opt
Opt picioare racul are
sapte zile o saptamâna
sase zile lucratoare
Cinci degete la o mâna
Patru roti caruta are
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem opt
Sa se faca noua
Noua-i cifra urmatoare
Opt picioare racul are
sapte zile o saptamâna
sase zile lucratoare
Cinci degete la o mâna
Patru roti caruta are
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Hai sa zicem noua
Sa se faca zece
Zece- i nota cea mai mare
Noua-i cifra urmatoare
Opt picioare racul are
sapte zile o saptamâna
sase zile lucratoare
Cinci degete la o mâna
Patru roti caruta are
Trei crai vin din departare
Doua mâini copilul are
Una este luna.
Am desenat în spatiul liber din fata bancilor, pe podea, un dreptunghi cu dimensiunile 2,50 / 0,35 m pe care l-am împartit apoi în zece dreptunghiuri egale.
2,50 cm - >
35cm
Jocul s-a desfasurat individual. Elevii au pasit atent din casuta în casuta numarând 1, pentru prima, 2 pentru a doua, etc. La ultima casuta au spus 10, dupa care s-au întors si au numarat de data aceasta descrescator : 10, 9, 8, 7, 6, 5, etc.
Elevii care nu au facut nici o greseala au primit doua puncte, iar ceilalti au repetat jocul primind un punct daca s-au corectat si nici un punct daca nu s-au corectat. Pe acestia din urma i-am notat într-un caiet pentru a lucra cu ei în orele de pregatire suplimentara.
Prin jocul "Cauta vecinul", am urmarit consolidarea deprinderilor de comparare a unor numere ce reprezinta valori de diferite marimi.
Elevii trebuiau sa recunoasca unele numere mai mari sau mai mici cu 1 -3 unitati decât numarul dat.
Am confectionat jetoane de forme diferite cu figuri numerice de la 0 la 9, formate din buline, triunghiuri, patrate, pentru conducatorul jocului.
Jocul s-a desfasurat individual si a început în momentul când am ridicat un jeton. Copiii au privit atent jetonul, au numarat în gând bulinele, apoi au spus care sunt numerele mai mari si mai mici cu o unitate decât cel reprezentat pe jeton.
Cu ajutorul jocului "Ce numere lipsesc" am realizat consolidarea si fixarea deprinderilor de numerotat, dezvoltarea spiritului de observatie, a atentiei si a memoriei vizuale.
Ca material didactic am folosit tabele cu numerele sau în ordine crescatoare sau descrescatoare, tabele confectionate în asa fel încât sa permita acoperirea sau descoperirea numerelor.
Dupa ce am împartit clasa în doua echipe, am format grupe de câte doi elevi, având aproximativ acelasi nivel de cunostinte.
|
|
|
|
Primul elev din prima echipa a trebuit sa observe cu atentie tabelul, apoi sa spuna ce numere lipsesc, având la dispozitie zece secunde. A urmat apoi un elev din a doua echipa, dupa ce tabelul a fost modificat. Pentru toate raspunsurile bune am acordat trei puncte si am scazut câte un punct pentru fiecare greseala. A câstigat echipa care a totalizat cel mai mare numar de puncte.
Jocul "Cine stie sa numere mai departe" l-am organizat pentru a verifica cunostintele despre numarat si pentru a consolida deprinderile de formare corecta a zecilor.
Elevii trebuiau sa numere cu respectarea succesiunii numerelor.
Am stabilit pâna la ce numar vom numara, apoi, la semnal, jocul a început.
Primul elev din sirul de banci de la fereastra a început numaratoarea si a continuat pâna ce l-am oprit printr-o bataie din palme.Numaratoarea a fost preluata în continuare de al doilea elev din acelasi sir . Elevul care a gresit a ramas în picioare. A fost declarat câstigator sirul care a avut mai putini copii în picioare.
Pentru a forma deprinderi de a numara corect, pentru a dezvolta atentia voluntara, viteza gândirii si viteza de reactie a elevilor am organizat jocul " Poc ", joc în care elevii trebuiau sa recunoasca ordinea numerelor.
Am precizat ca în timpul desfasurarii jocului este interzisa pronuntarea numerelor 5, 10, 15, 20, 25, 30, etc. si ca, în loc de aceste numere trebuie sa spuna " Poc ". Dupa ce am asezat elevii în linie, primul a început numaratoarea spunând 1, al doilea 2, al treilea 3, s.a.m.d. , al cincilea " Poc ". S-a continuat cu 6, 7, 8, 9, " Poc'" 14, "Poc". Cei care au gresit au fost scosi din joc avându- si în vedere pentru orele de pregatire suplimentara. Jocul a fost continuat din ce în ce mai repede pâna ce au ramas doar câtiva câstigatori, de preferat, chiar unul.
|
|
|
|
Jocul'' Taie intrusul din fiecare grupa ''
Elevii descopera anumite reguli: numaratul din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3.
Trecând la cele doua operatii aritmetice, adunarea si scaderea , am tinut foarte mult ca elevii sa vorbeasca , sa precizeze ce fac si sa foloseasca vocabularul matematic cât mai corect ( plus, minus, egal ) , sa înteleaga în mod constient ca prin " PLUS " punem , adaugam, marim , iar la scadere,'-' MINUS" luam, dam la o parte un numar de elemente, micsoram.
Astfel, în cadrul adunarii sau scaderii numerelor naturale în concentrul 0 - 10 sau 10-20, sau fara trecere peste ordin, am organizat jocurile. " Câti soareci a prins pisica? ", "Câti boboci are gâsca?" , " Câti ani are copacul?". Aceste jocuri contribuie la consolidarea deprinderilor de calcul mintal, la dezvoltarea atentiei, a perspicacitatii si a capacitatii de analiza si sinteza.
 |
|
|
|
|
Observatiile pe care le-am cules la clasele pe care le-am condus îmi permit sa afirm ca jocul didactic este întâlnit înca prea putin la lectiile de matematica. Consider ca el poate fi introdus cu discernamânt la toate clasele primare, dar în special la clasa I.
Jocul didactic poate fi folosit atât ca metoda de predare - învatare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare si aplicare a cunostintelor însusite. El poate avea o valoare instructiv - formativa deosebita. Poate duce la deprinderi trainice si implicit la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor.
Poate avea si un efect educativ evident, deoarece cultiva încrederea în fortele proprii, precum si spiritul de raspundere , de colaborare si ajutor reciproc.
Eficienta formativa a învatamântului matematic la clasele I - IV poate fi sporita atât prin calitatea cunostintelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor, cât si prin modul de organizare si îndrumare al asimilarii acestora.
În ceea ce priveste calitatea cunostintelor, prin caracterul riguros stiintific si generativ al sistemului notional si operativ pe care îl cuprinde, matematica este investita cu bogate valente formative. Important este ca învatatorul sa respecte rigoarea "relativa" a matematicii si sa prezinte elevilor aceste notiuni la nivelul posibilitatilor de întelegere. Utilizarea si mai apoi transferul notiunilor matematice se realizeaza nu prin simpla transmitere a acestora de la învatator catre elevi, ci prin îndelungate, dar dirijate procese de cautare si descoperire a lor de catre elevi.
De aici, caracterul dinamic activ si relativ al învatarii matematicii. Pentru ideea caracterului activ al învatamântului pledeaza si pozitia centrala a elevului, anume statutul lui de subiect activ, care realizeaza actul învatarii matematice mai ales prin efortul propriu si care, odata cu însusirea notiunilor respective, învata si anumite tehnici de investigare si rezolvare cu caracter general.
Învatarea este un proces activ de cunoastere care este cu atât mai valoros cu cât se realizeaza cu un efort propriu si cu mijloace si tehnici cât mai productive.
În învatarea matematicii, efortul intelectual se situeaza pe primul plan. Acesta consta în: observarea obiectivelor nu sub aspectele lor logice (multimi, apartenenta, relatii), operarea cu multimile concrete de obiecte, cu accent logic, care releva aceste operatii, continue operatii de analiza, sinteza, comparatii, clasificari, abstractizari si generalizari, semnificative procese de transfer pe orizontala si pe verticala (intra si interdisciplinitatea) rationament inductiv si transductiv (analogic) cu precadere la primele clase a III-a si a IV-a.
În scopul obtinerii unui randament maxim, se folosesc mai multe modalitati de organizare a activitatilor matematice, una din acestea fiind jocul didactic.
Jocul didactic este astazi tot mai intens valorificat din punct de vedere pedagogic în intentia de a imprima programului scolar un caracter cât mai viu si mai atragator, de a fortifica energiile intelectuale si fizice ale elevilor. S-a dezvoltat o varietate de jocuri educative sau didactice, care îsi propun sa îmbine cu bune rezultate, spontanul cu imaginativul din structura psihicului copilului cu efortul programat si solicitat de energii intelectuale si fizice proprii învatarii scolare.
În organizarea acestor jocuri se are în vedere experienta acumulata de copii în construirea unor multimi formate din obiecte din lumea înconjuratoare fructe, bile, pietricele etc., pe baza unor proprietati: forma, marime, culoare.
Copiii trebuie sa cunoasca diverse variabile ale acestor atribute
si pe baza lor sa alcatuiasca multimi: bile rosii , mere mari, carti groase, etc.
"Ce este si ce nu este la fel" - scopul acestui joc este sa obisnuiasca elevii sa compare doua piese stabilindu-se atributele comune si cele distincte, ajutând la întelegerea notiunii de "caracteristica". Ca material didactic se poate folosi trusa Dienes. Pentru a folosi aceste joc, elevii trebuie sa cunoasca figurile geometrice si culorile.
Astfel, se pot prezenta doua piese: un triunghi mic, de culoare rosie si gros si un patrat mic, de culoare rosie si subtire - poate rezulta afirmatia: "Amândoua piesele sunt mici si rosii, dar una este groasa si cealalta subtire, una este triunghi si cealalta patrat". Un raspuns mai evoluat la care trebuie sa se ajunga ar putea fi formulat astfel: "Cele doua piese se aseamana prin marime si prin culoare si se deosebesc marime si forma". Aceasta înseamna ca între cele doua piese exista doua asemanari si doua deosebiri.
Considerând discul mare, subtire, galben si patratul mare, gros rosu se va stabili ca piesele se aseamana prin marime si se disting prin forma, grosime si culoare. Între ele exista o singura asemanare si trei deosebiri.
Pentru elevii de clasa I nu este greu sa observe legatura ce exista între numarul atributelor unei piese pe de o parte si numarul asemanarilor si diferentelor pe de alta (suma lor este totdeauna patru). Tipul învatarii - frontal.
Un alt joc "Detectivii" este un joc pentru construirea multimilor si scopul lui este de a-i ajuta pe copii sa înteleaga procesul de formare a multimilor pe baza unor proprietati caracteristice date si de a intui complementarele acestora. Astfel, în cadrul acestui joc se foloseste trusa Dienes întreaga (48 piese). Învatatorul va încerca sa comita anumite "greseli" spre a verifica atentia copiilor. "Greselile" pot fi legate de plasarea anumitor piese, precum si de determinarea numarului corespunzator unui anumit grup de piese.
Elevii vor acorda interesul deosebit acestui joc cu atât mai mult cu cât învatatorul compara rolul copiilor cu al unor personaje devenite familiare prin serialele de televiziune.
Oricât va încerca învatatorul sa induca în eroare pe "detectivi" acestia vor sesiza toate "trucurile", vor semnaliza orice greseala: "Ati asezat patratul în casuta triunghiurilor" sau "Ati asezat o piesa groasa în grupul celor subtiri".
Daca învatatorul, încercând sa numere discurile din casuta respectiva, va spune "Unu, doi, cinci, patru", imediat vor veni semnale, chiar proteste, fiecare copil sesizând ca nu s-a respectat ordinea sirului natural al numerelor în sensul ca "A fost sarit numarul trei, iar cinci a fost numit înaintea lui patru".
Ei vor sti sa faca rectificarea cuvenita "în locul lui cinci trebuie spus trei".
Cu deosebita placere se vor gasi copii care vor dori sa-si încerce sansa, preluând rolul învatatorului; ei nu vor avea mai mult succes pentru ca "detectivii" sunt la datorie. Acest joc se organizeaza frontal.
Practica pedagogica demonstreaza ca în aceasta perioada preabecedara se poate folosi o gama întrega si variata de jocuri didactice cu sporite valente formative si instructiv-educative.
În ceea ce priveste crearea continuitatii gradinita - scoala în învatarea matematicii, în predarea capitolului "Numeratia", am utilizat o varietate de jocuri logico - matematice pe care le-am adaptat cerintelor programului de învatamânt primar.
În contextul muncii de zi cu zi la clasa, s-ar parea ca este putin inutil pentru cineva care sta în biroul sau uitându-se spre gradina acoperita de zapada sa scrie ceea ce s-ar parea a fi un nonsens despre magia numerelor - în special când este o astfel de lupta anevoioasa de a da atâtor copii abilitatea de a lucra cu calculele. Însa eu atrag atentia spre calea practica mai usoara, nu spre o teorie superficiala. Atunci când copilul dobândeste sentimentul surprizei si încântarii, atunci vor urma si abilitatile de calcul. Abilitatile de baza sunt incidentale. Ceea ce este important pentru învatarea matematicii este magia pe care a simtit-o Pitagora. si în plus la magie, si legat de aceasta, este amuzamentul numerelor. Ele lucreaza împreuna ca un truc vrajit. Deci jocurile si glumele cu numere sunt una dintre modalitatile la care apeleaza sentimentul uimirii. Daca magia nu poate fi atinsa în întregime decât de anumiti indivizi, în schimb amuzamentul poate fi perceput de toti. Aproape toti copii au capacitati intelectuale dezvoltate pentru a mânui cu usurinta calculele matematice de baza. Trucul pedagogic este acela de a le arata de ce ar trebui sa fie suficient de interesati sa-si cheltuiasca energia intelectuala facând acest lucru.
Printre obiectivele învatarii matematice în ciclul primar îl ocupa formarea deprinderilor de calcul matematic. Robert Dattens apreciaza ca cel mai bun procedeu de a determina obiectivele învatarii calculului consta în a porni de la ideea fundamentala conform careia calculul corespunde unui mod de adaptare a copilului, în lumea în care traieste, de aceea el recomanda sa adoptam o atitudine în care sa tinem seama în primul rând de functia matematicii în lumea reala.
Fara îndoiala, deprinderile de calcul stau la baza întregului sistem al deprinderilor matematice, calculul mintal stând la baza calculului scris.
La rândul lor, deprinderile de calcul (mintal sau scris) constituie deprinderi de baza pentru rezolvarea problemelor. Când stapâneste deprinderile de calcul, elevul îsi poate concentra atentia asupra principiului de rezolvare a problemei. Calculul are o deosebita contributie la dezvoltarea gândirii, de aceea obiectivul final al învatarii calculului este dezvoltarea gândirii logice a elevilor. Supusa la un antrenament continuu prin efectuarea unor calcule exacte, rapide, judicios gradate, gândirea elevului se dezvolta si se disciplineaza. Dar elevul nu este pus numai în situatia de a efectua calcule aplicând procedeele învatate, ci si de a alege procedeul de calcul cel mai potrivit calculului dat, pentru a afla mai usor si mai repede rezultatul cautat. Aceasta dezvolta puterea de întelegere, spiritul de initiativa, perspicacitatea, originalitatea, creativitatea.
Fara a exclude din obiectivele calculului automatizarea, formarea si fixarea algortimilor de calcul, învatamântul trebuie sa-i faca pe elevi sa înteleaga esenta calculului, principiile care stau la baza rezolvarii unei categorii întregi de exercitii si sa-l antreneze de mai multe ori sub forma de joc, în rezolvarea unor situatii multiple si variate, mereu noi. În scopul realizarii acestor obiective vizând sporirea eficientei formative, sa urmareasca întelegerea operatiilor aritmetice. În acest sens, pornind de la jocuri usoare, asemanatoare cu cele de la gradinita pâna la jocurile cu grad sporit de dificultate care cer rabdare, vointa si perseverenta, sa utilizeze jocuri pentru formarea deprinderilor de calcul.
,,Cine stie sa numere mai departe?''
Obiectiv didactic: verificarea cunostintelor despre numarat si consolidarea deprinderii de formarea corecta a zecilor.
Sarcina didactica: exercitii de numarare cu respectarea succesiunii numerelor.
Mod de desfasurare: La acest joc, numarul de participanti nu este limitat. Înainte de joc, educatoarea recomanda elevilor sa fie foarte atenti pentru a reusi sa corecteze greselile colegilor. Se organizeaza clasa pe doua grupe de elevi. Educatoarea stabileste pâna la ce numar se va numara, iar, la semnalul acestuia, jocul poate începe.
Primul elev din prima grupa începe numaratoarea si continua pâna când este oprit printr-o bataie din palme de catre educatoare. Elevul se opreste, ia loc, numaratoarea fiind preluata de al doilea elev din aceeasi grupa. În cazul în care unul dintre elevi greseste la numarat, va ramâne în picioare. Se reia numaratul pâna când raspund toti elevii din grupa. La fel se procedeaza si cu cealalta grupa. În finalul jocului se numara copiii ramasi în picioare din fiecare grupa si se declara învingatoare grupa cu cei mai putini copii în picioare.
Pentru complicarea jocului se cere copiilor sa numere din 2 în 2, din 3 în 3, din 5 în 5, etc., stabilindu-se de la început numarul de la care se va începe numaratoarea si cel la care se vor opri.
Concluzii
jocul depinde de particularitatile de vârsta ale copilului;
jocul sprijina, favorizeaza si optimizeaza dezvoltarea personalitatii copilului;
jocul evolueaza sub aspectul complexitatii formelor, continuturilor si regulilor odata
cu personalitatea copilului.
Pe lânga jocurile pe care le-am folosit ca exemplu se pot folosi si multe alte jocuri create de elevi, contribuind astfel la dezvoltarea imaginatiei, unei trebuinte interioare de actiune si afirmatie. În concluzie, jocul solicita elevul sa ia parte la actiune cu spontaneitate si creativitatea gândirii lui, îl obliga la reactii motivate ce pun la încercare iscusinta si priceperea, fantezia si initiativa lui, îndrazneala dar si prudenta de care este capabil sa dea dovada.
|
