METODICA ACTIVITATILOR DE EDUCATIE MUZICALA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR

^{METODICA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE MUZICALĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREsCOLAR}

Ca si activitati de sine statatoare, auditiile muzicale necesita o faza de pregatire si una de realizare.

Tehnologia didactica a desfasurarii auditiei muzicale

Auditia muzicala cuprinde urmatoarele momente:

pregatirea copiilor pentru auditie;

audierea propriu-zisa;

reaudierea piesei (dupa caz).

PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU AUDIŢIA MUZICALĂ

^{Metodele cele mai adecvate acestei etape sunt explicatia si conversatia, care trebuie sa îmbrace forme adecvate, chiar poetice, pentru a creea starea emotionala si de asteptare, necesare contactului nemijlocit cu muzica.}

Familiarizarea copiilor cu datele specifice creatiei muzicale se poate realiza eficient prin intermediul lecturilor muzicale. Acestea prezinta continuturi specifice istoriei muzicii, formelor si genurilor muzicale într-un limbaj accesibil copiilor.

Toate aceste date cu privire la compozitori, creatie si interpretare constituie achizitii importante pentru copii, ce au rolul de a largi orizontul de cunoastere al acestora si de a le pune la dispozitie elemente suplimentare pentru întelegerea corecta si profunda a unor lucrari muzicale pentru copii sau chiar celebre.

Finalul momentului pregatitor al auditiei poate fi însotit de stingerea luminii sau închiderea ochilor, procedee ce pot apropia si mai mult activitatea din sala de grupa de atmosfera unei sali de concert. Urmarind izolarea ascultatorilor de alti stimuli, mai ales vizuali, aceste procedee pot ajuta la sporirea randamentului perceptiei muzicale.

^{AUDIEREA PIESELOR}

Audierea propriu-zisa echivaleaza cu depistarea imaginilor muzicale cuprinse în lucrarea propusa. Aceste imagini nu se lasa usor descoperite, uneori fiind nevoie de reluarea unor auditii, fie în cadrul aceleiasi activitati, fie în altele viitoare. Se recomanda deprinderea copiilor de a comunica raspunsurile lor la problema urmarita în auditie, numai dupa încheierea acesteia si dupa consumarea ultimelor impresii si trairi generate de ea.

Efecte educative deosebite se obtin prin înlocuirea în auditii a înregistrarilor sonore cu interpretarile "pe viu" ale educatoarei.

În acest caz, copiii, au un reper important în întelegerea muzicii, faptul ca aceasta este produsa de instrumente sau vocea unui interpret care le este cunoscut, facându-li-se cunostinta si cu modalitatea concreta de interpretare.

Un alt avantaj al acestei demonstratii directe este acela ca permite revenirea   asupra unor fragmnte mai dificile sau mai expresive.

Prezentarea educatoarei în calitate de interpret vocal sau instrumental poate stimula dorinta elevilor de a învata sa cânte vocal sau la un instrument muzical.

^{COMENTAREA AUDIŢIEI}

Comentarea auditiei de catre copii poate reprezenta pentru educatoare un exceptional feed-beck, dându-i posibilitatea de a cunoaste reactiile copiilor, nivelul de dezvoltare a capacitatilor de receptare a muzicii, cât si dificultatile de receptare care, uneori, tin mai ales de posibilitatea de a exprima verbal ceea ce ei simt.

Este momentul când copiii îsi pot comunica "descoperirile" lor legate de ceea ce li s-a propus si acestea pot fi foarte diferite, pentru ca intervin elementele subiective ale perceptiei.

Aceasta etapa trebuie sa reprezinte faza constientizarii a ceea ce s-a intuit în momentul derularii auditiei, a trecerii de la emotional la rational. Comentariile copiilor pot avea în vedere anumite elemente specifice ale lucrarii audiate: genul de muzica, caracterul vocal sau instrumental, asemanari si deosebiri dintre lucrarea audiata si altele cunoscute de copii, etc.

În general însa, discutiile vor avea în vedere, concordanta dintre continut si titlu, pe de o parte si concordanta dintre acestea si propriile impresii, pe de alta parte.

Educatoarea trebuie sa încurajeze permanent comentariile copiilor care trebuie sa fie cât mai diverse.

O importanta deoebita trebuie acordata însusirii de catre copii a unor elemente de limbaj verbal specifice muzicii si analizei creatiei muzicale.

Antrenarea copiilor în comentarea unei lucrari audiate este conditionata atât de profunzimea perceptiei din timpul auditiei cât si de stapânirea limbajului prin care acestia sa-si exprime propriile impresii si trairi.

Aprecierea lucrarii audiate poate prezenta forme variate si de aceea este necesara formarea deprinderii copiilor de a fi toleranti, de a accepta pareri diferite, mai mult sau mai putin originale.

Cu tact pedagogic va fi posibila stabilirea unui consens foarte apropiat de semnificatia reala a lucrarii.

REAUDIEREA PIESEI

Se impune pentru întoarcerea de la rational la emotional, la continutul propriu-zis al lucrarii audiate, mai ales ca în aceasta noua faza copiii detin elemente suplimentare relevate de comentarea ei.

Din acest punct de vedere, reaudierea reprezinta o faza superioara, perceptia fiind sporita si de relevarea unor aspecte discutate dar si de reabordarea a ceva deja cunoscut.

Daca este nevoie, piesa audiata se poate relua în activitatile urmatoare, sub forma unor exercitii si jocuri de recunoastere.

În perioada prenotatiei auditia poate avea o desfasurare libera în ceea ce priveste comportamentul copiilor. Ei sunt tentati sa se apropie de sursa sonora, sa vorbeasca, sa se miste, iar institutorul trebuie sa stimuleze acesta forma specifica a copiilor de a intui muzica, de a o transpune în miscare si cuvânt.

Ne miscam cum ne spune muzica!;

^{Povestim ce ne spune muzica!}

^{Desenam ce ne spune muzica!}

^{Recunoastem un cântec!;}

^{Recunoastem un instrument!;}

^{Recunoastem o problema muzicala!.}

Auditia nu trebuie inclusa numai în activitati special destinate acesteia. Fiind un mijloc specific educatiei muzicale, ea se poate utiliza eficient în fiecare activitate astfel: înlocuieste sau precede interpretarea model a unui cântec ce urmeaza a fi însusit dupa auz;

în fixarea însusirii unui cântec pentru a compara interpretarea copiilor cu cea înregistrata;

dupa însusirea unui cântec, se poate audia altul, cu acelasi continut si caracter sau de acelasi compozitor, pentru stabilirea asemanarilor.

Pentru a asigura caracterul de "spectacol" al activitatilor de educatie muzicala este bine ca auditia sa constituie o surpriza pentru copii.

Trebuie depasita mentalitatea ca auditia poate fi programata doar la sfârsitul activitatii, fiind conceputa ca o anexa a ei si nu ca o parte constitutiva, guvernata de obiective precise. Ea îsi poate gasi locul în orice moment al activitatii, în functie de obiectivul prioritar urmarit de educatoare.

Practica mi-a evidentiat diferite procedee care au rolul de a trezi interesul copiilor pentru acest tip de activitate. Deosebit de atractive pentru copii sunt concursurile care au ca obiect recunoasterea instrumentelor, a tipului de muzica, a unor teme sau elemente sintactice sau de morfologie muzicala a unor piese audiate anterior.

În ceea ce priveste timpul destinat audierii, consider ca acesta poate fi extins progresiv printr-un consecvent antrenament al copiilor. Se poate porni de la un spatiu de 3 minute, cât dureaza, de obicei, un cântec simplu, prezentat la grupele mici pâna la circa 10 minute la sfârsitul prescolaritatii.

Repertoriul auditiilor pentru prescolari este foarte divers asa cum îl voi enumera mai jos, specificat de programa, dar, în gradinita educatoarea are libertatea de a alege si alt repertoriu recomandat de Programa - instructiv-educativa, potrivit nivelului de receptare al copiilor de interese sau de gustul estetic al copiilor si al cadrului didactic.

^{Un material deosebit de atragator si educativ, adecvat auditiilor muzicale pentru prescolari îl constituie muzica populara româneasca. Jocurile instrumentale, cum sunt hora, sârba, brâul, calusul, interpretate la instrumente soliste sau de catre diferite formatii instrumentale, pot servi ca material de auditie la fel ca si cântecele satirice (ex: ,,Mi-o zis mama ca mi-o da!")}

Treptat, daca auditiilor muzicale li se asigura permanenta continuitate, ca si o îmbogatire calitativa si progresiva a materialului muzical audiat, se poate trece la audierea unor lucrari vocale si instrumentale mai dezvoltate ca: fragmente din opere si operete, si alte dansuri clasice, diferite piese din genul muzicii cu program, suite instrumentale, concerte instrumentale, sonate, simfonii, etc.

Nu trebuie uitat faptul ca, valoarea artistica si educativa a pieselor audiate conditioneaza mentinerea atentiei si interesul copiilor pentru acest tip de activitate

Pentru o mai clara evidentiere a acestui parcurs am extras din curriculum-ul de educatie muzicala obiectivele de referinta si continuturile acestui domeniu într-un tabel ce surprinde evolutia acestora pe tot parcursul prescolaritatii.

REPERTORIUL AUDIŢIILOR MUZICALE - SUGESTII OFERITE DE PROGRAMĂ

^{Cântece pentru copii}

^Colinde

^{Muzica din folclorul zonal}

^{Anotimpurile (fragmente)-A.Vivaldi.}

^{Simfonia jucariilor-Leopold Mozart}

^{Mica serenada-W.A.Mozart}

^{Cântec de leagan-W.A.Mozart}

^{Sonata pentru pian ,,Alla Turca"-W.A. Mozart}

^{Uvertura din opera ,,Nunta lui Figaro"-W.A.Mozart}

^{Simfonia nr. 40 în sol (partea I ) W.A.Mozart}

^{Simfonia nr. 101 ,, Ceasornicul"-J.Haydn}

^{Simfonia nr. 94 ,,Surpriza"-J. Haidn}

^{Fur Elize-L.V. Beethoven}

^{Simfonia a VI-a Pastorala L.V.Beethoven}

^{Valsuri- J.Brhams}

^{Cântec de leagan-J.Brhams}

^{Momente muzicale -Fr.Schubert}

^{Scene pentru copii (pian)-R. Schumann}

^{Frumoasa din padurea adormita - P.I.Ceaikovski}

^{Mazurci-FR.Chopin}

^{Uvertura la opera ,,Oberon"-K.M. von Weber}

^{Menuet- L. Boccerini}

^{Humoreska-A. Dvorak}

^{Valsuri- J. Strauss}

^{Uvertura la ,,Visul unei nopti de vara -"F. Mendelsson Bartholdy}

^{Suita ,, Impresii din copilarie"(fragmente)-G.Enescu}

^{Rapsodiile române nr.1 si 2 - G. Enescu}

^{Suita ,,La seceris"-T Brediceanu}

^{Miniaturi pentru pian- Sabin Dragoi}

^{Divertisment rustic- Sabin Dragoi}

^{Suita în muntii Apuseni - Martian Negrea}

Bibliografie:

Ligia, Toma-Zoicas- Sensuri si modalitati de valorificare a auditiei muzicale în Educatia prin arta si literatura. Studii, Coordonator stiintific-Dumitru Salade si Rodica Ciurea, E.D.P., Bucuresti, 1973, p. 109.

M. Ed.C. Programa activitatilor instructiv educative in gradinita de copii, editia a II-a revizuita si adaugita, Editura V& INTEGRAL, Bucuresti, 2005.