TRADIÞIILE POPULARE- MOMENTE EDUCATIVE ÎN VIAÞA COPILULUI
Folclorul este totalitatea creaþiilor ºi manifestãrilor artistice aparþinând culturii spirituale: literatura ºi muzica popularã, dansul popular, obiceiuri ºi tradiþii populare româneºti, toate acestea încercând sã le promovãm în rândul preºcolarilor din grãdiniþa noastrã prin toate activitãþile desfãºurate în procesul instructiv-educativ.
Din comoara de nepreþuit a folclorului românesc se gãsesc toarse de veacuri, ca-n firul de borangic, fibrele credinþei milenare. Folclorul reflectã o anumitã viziune despre lume si viaþã, exprimã noianul de idei, sentimente, convingeri pe care decursul istoriei sale poporul le-a trãit si pentru a cãror înfãptuire a luptat în milenare.
Cuvântul folclor înseamnã laolaltã frumuseþe, vechime si tradiþie, bucuria de a cânta, striga si dansa, împreunã bãieþi ºi fete, tineri ºi vârstnici. Pregãtirea copiilor ºi a tinerilor pentru viaþã înseamnã educarea lor în armonie cu principiile, normele ºi idealurile 16116c29q poporului român.
Cultivarea sentimentelor de dragoste faþã de neamul românesc prin cunoaºterea de cãtre preºcolari a datinilor ºi obiceiurilor de iarnã,de Paºte,de Rusalii ºi ale celorlalte sãrbãtori, nu se manifestã doar prin acumulãri de reprezentãri ºi noþiuni despre umanitate, colectiv, patrie, grãdiniþã, prieteni . Este necesar un motiv intern, generator al conduitei morale. Pentru a obþine acest deziderat este necesar ca preºcolarului sã i se creeze ambianþa necesarã în care sã-ºi creeze un comportament adecvat din punct de vedere social. Este important ca preºcolarul, sã trãiascã emoþii, satisfacþii în legãturã cu formele de muncã elementare, cu realizarea unor sarcini individuale ºi în colectiv.
Noul curriculum face loc efectiv opþiunilor copiilor, pãrinþilor, ºi educatoarelor permiþând o realã adaptare la cerinþele comunitãþii sociale prin opþionalul pluridisciplinar ,,Dansul popular" opþional cu multiple valenþe educative.
Procesul de formare a sentimentelor de dragoste faþã de neamul românesc se bazeazã pe unitatea dintre socializare, ca influenþã a mediului prin intermediul cãruia el învaþã sã se comporte conform normelor sociale si educaþie ca formare intenþionalã a personalitãþii, în raport cu idealul educativ.
Pentru a ºti cine este,copilul trebuie sã înveþe cine au fost strãmoºii sãi,astfel va dobândi sentimentul de apartenenþã la colectivitatea naþionalã ..E firesc sã ne întoarcem la origini, nostalgic aºa cum remarca Mircea Eliade- spre a conºtientiza locul nostru în istora culturii omenirii ºi mai ales pentru a-le aduce strãmoºilor jertfa iubirii noastre pentru cã ne-au zãmislit sufletul dupã chipul ºi asemãnarea marilor aspiraþii ale fiinþei.
Copiii trebuie îndrumaþi spre cunoaºterea folclorului local, valorificând mai ales activitãþile de educaþie muzicalã, educaþie fizicã, abilitãþi practice, stimulând dezvoltarea aptitudinilor, a vocaþiei, a talentului, încurajând competiþia, imaginaþia, comunicarea, asumarea de responsabilitãþi orientând cadrul optim de formare a unei personalitãþi complete ºi complexe.
Astfel de activitãþi care au avut un impact deosebit atât pentru copii,cât ºi pentru pãrinþii ºi pe care le-am desfãºurat în grãdiniþã din folclorul local sunt : dansuri populare, colinde, ghicitori, proverbe, urãturi, jocuri dramatice de iarnã, ºezãtori folclorice unde creaþia popularã a fost realizatã variat ºi eficient.
În activitatea desfãºuratã la clasã ºi în activitãþile extracurriculare am încercat sã gãsesc modalitãþi ºi strategii pentru cultivarea sentimentelor de dragoste faþã de neamul românesc prin cunoaºterea datinilor si obiceiurilor din zona noastrã.
Cunoscând valenþele formative ale folclorului si artei populare tradiþionale, noi avem misiunea de a iniþia copiii în comorile inestimabile ale creaþiei populare seculare. Frumuseþea portului popular atât de diversificat, frumuseþea cântecului popular, datinile ºi obiceiurile strãbune, obiectele de artã popularã lucrate cu mâna ºi sufletul de cãtre artiºti populari, sunt valori spirituale româneºti de neîntrecut.
ªtiind faptul cã,preºcolarul are o gândire concret intuitivã am aranjat pe holul grãdiniþei un ,,Colþ folcloric'' cu pãpuºi îmbrãcate în costume naþionale pentru a crea atmosfera cu iz þãrãnesc.
Cântecele ºi dansurile argeºene au rãdãcini adânci în vechile obiceiuri ºi datini ale poporului român.
Prezentând costumul popular, fãrã a intra în detalii asupra alcãtuirii fiecãruia, repetând poezii ºi cântece,,Portul românesc",Româncuþa'',termini specifici pe înþelusul copiilor sau de cunoaºterea a cuvintelor noi ,lecturând imagini cu hora þãranului roman sau rapsozi ºi cântãreþi ce poartã costumul popular, aºa cunoaºtem un element al tradiþiei populare:costumul naþional.
Exprimãm ce-am înþeles în picturã,desen decorativ sau liber,modelaj,aplicaþii practice,ne apreciem,ne întrecem,expunem ºi arãtãm colegilor sau pãrinþilor ce frumuseþi am imortalizat noi în comorile scoase din propriile mâini.
Toate acestea, precum ºi bucuria de a de a da viaþã unui vas de lut care la început nu exprima nimic,iar în final râde de bucuria liniilor,florilor ºi culorilor se numesc Tradiþie ºi Artã popularã-comoarã ce vom pãstra cu noi peste timp.
Cântecul ºi dansul, costumul ºi covorul, casa de locuit ºi chiar micile unelte casnice(furca de tors) lingurile, ploºtile vorbesc toate despre imaginaþia artisticã a locuitorilor de pe plaiurile Argeºului, toate fac parte integrantã ºi se împletesc cu datinile ºi obiceiurile poporului român.
Datinile ºi obiceiurile de iarnã constituie subiecte întregite ºi interesante pentru copii.
Copiii au fost antrenanþi în confecþionarea unui album cu imagini ce reprezintã datini ºi obiceiuri de iarnã, unele imagini reprezentative împodobesc grupa în perioada sãrbãtorilor de iarnã: Sorcova, Pluguºorul, Steaua, Ursul,Capra . În activitãþile alese, liber creative am pictat ºi decorat farfurii, cãni, costumul naþional, ºerveþelul, obiecte care înfrumuseþeazã datinile ºi obiceiurile tradiþionale.
Pentru a da copiilor prilejul sã-ºi dezvolte sentimentele de dragoste faþã de neamul românesc am organizat serbãri de Pomul de Crãciun unde îmbrãcaþi în frumoase costume populare au cântat ºi au jucat.
Dar nu numai atât,am participat cu echipa de dansuri numitã sugestiv:Picii Sãltãreþi la foarte multe festivaluri ºi concursuri ridicând sala în picioare ºi primind evident diplome pe merit.
În toate activitãþile desfãºurate obiectivele urmãrite au fost : sistematizarea cunoºtinþelor copiilor despre varietatea tradiþiilor populare, aprofundarea sentimentului de mândrie naþionalã ºi de respect faþã de cei care le transmit din generaþie în generaþie, fãcându-le nepieritoare; dezvoltarea interesului si gustului estetic pentru portul popular.
Sentimentul de admiraþie faþã de creaþiile populare, faþã de datini ºi obiceiuri îl simte copilul din cântecul duios de leagãn al mamei, din doinele cântate îndelung de moºii ºi strãmoºii noºtri, din proverbe ºi zicãtori, din snoave ºi ghicitori.
Obiceiurile din perioada de iarnã se bucurã de cea mai mare popularitate ºi bogãþie de manifestãri.
Colindatul îl încep copiii ,inocenþa vârstei oferã condiþia prealabilã de puritate sacrã, garanþia sigurã a eficienþei urãrilor" Ovidiu Bârlea , "Folclorul românesc"
Colindele populare româneºti au multiple valenþe instructiv educative.
"La nici un popor cântecele acestea nu mãrturisesc atâta putere de transfigurare, de spiritualizare a existenþei ca la noi" Ovidiu Papadima. Sunt un izvor de reîntinerire moralã,de plenitudine,curãþenie,sfinþenie,speranþã.
Foarte potrivitã pentru realizarea obiectivelor propuse ,pentru cultivarea sentimentelor de dragoste faþã de neamul românesc este ºi ºezãtoarea,având un loc durabil în meditaþia ºi viaþa noastrã spiritualã.
Trãim cu toþii o erã a internetului devenim fãrã sã ne dãm seama robi ai calculatorului,cãutãm sã stabilim contacte cu oameni din cele mai îndepãrtate colþuri ale lumii ºi uitãm de cei care ne sunt aproape ºi care ne reprezintã ca neam.
Vasile Alecsandri ,, Poþi sã cutreieri lumea toatã ºi te minunezi de rezultatele civilizaþiei,dar nimic nu-i mai frumos decât colþul de pãmânt pe care te-ai nãscut''.
Considerãm cã ºcoala a fost ºi va rãmâne instituþia cu cea mai mare valoare,valoare supremã în instruirea ºi educarea colectivitãþii umane,constituind componenta principalã a civilizaþiei unui neam.
Cã cei ce vor în lume ºi în viaþã
Aºa cum noi le-am spus ºi arãtat,
Iar ei , la fel aºa vor da povaþã
ªi-un lung popor e-acum de noi format.
(Traian Dorz)
Bibliografie:
Programa activitãþii educative Bucureºti 2007.
Revista ,,Învãþãmântul preºcolar nr.3,nr.4 2005.
Revista Învãþãmântul preºcolar nr.4 2006.
Pop Mihai, Obiceiuri tradiþionale româneºti, Bucureºti, Editura Univers 1999
|
