Alimentatia īn primul an de viata

Laptele matern este alimentul ideal pentru sugar. El are o serie de avantaje pe care nici una din alternativele sale nu le reuneste:

Este perfect adaptat necesitatilor nutritive ale sugarului. Laptele fiecarei specii este adaptat necesitatilor puilor speciei respective. Exista diferente foarte importante īntre compozitia laptelui diferitelor specii.

Contine imunoglobuline umane (anticorpi) si lizozim, care īl face un excelent mijloc de protectie anti-infectioasa a sugarului al carui sistem imunitar este īnca insuficient dezvoltat.

Contine lactoferina, o substanta care blocheaza fixarea E. coli de celulele mucoasei intestinale, prevenind astfel una din cele mai de temut forme de diaree la sugar.

Este ieftin, mereu proaspat si comod - nu necesita cheltuieli, efort de preparare, de īncalzire, etc.

Este accesibil oricui - 99% din femei pot alapta daca doresc cu adevarat.

Este un aliment steril datorita faptului ca nu vine aproape deloc īn contact cu mediul ambiant.

Desi contine mult colesterol (necesar dealtfel pentru dezvoltarea creierului pāna la 2 ani), datorita absentei expunerii la mediul ambiant acesta nu se oxideaza, spre deosebire de colesterolul din laptele de vaca sau din formulele comerciale de lapte pentru sugari, care este oxidat. Colesterolul oxidat induce declansarea procesului de ateroscleroza īnca de la vārste foarte fragede.

Copiii alaptati la sān se dezvolta īn general mai bine emotional si intelectual decāt copiii alimentati artificial sau cu lapte de vaca.

Alaptarea reprezinta o activitate benefica si pentru mama:

Mamele care alapteaza sāngereaza mai putin imediat dupa nastere.

Uterul acestor mame revine mai rapid si mai complet la dimensiunile normale.

Greutatea dinaintea graviditatii este atinsa mai usor si mai repede de mamele care alapteaza.

Alaptarea constituie si un mijloc de spatiere a nasterilor (desi nesigur).

Pe termen lung, alaptarea scade riscul de cancer ovarian si mamar.

Alaptarea reprezinta mijlocul cel mai firesc de creare si consolidare a legaturilor afective dintre mama si sugar.

Alaptarea va fi modul exclusiv de alimentatie pe parcursul primelor 4-6 luni de viata.

Īn situatia exceptionala īn care alaptarea nu este posibila sau este contraindicata (mama sufera de tuberculoza pulmonara activa, este HIV pozitiva sau urmeaza tratamente citostatice, etc.), sugarul va fi alimentat cu o formula de lapte praf pentru sugari - de ex. Similac.

Academia Americana de Pediatrie si autoritatile pediatrice din Romānia nu recomanda folosirea laptelui de vaca integral ca hrana pentru sugari īn timpul primului an de viata. Iata cāteva motive:

"Proteina din laptele de vaca este cauza majora de alergie alimentara gastro-intestinala la sugari" - Manualul de pediatrie Nelson, 1996. Reactiile alergice provocate de laptele de vaca se pot manifesta ca diaree sau constipatie, ulceratii bucale, sāngerari intestinale cronice, eruptii cutanate, bronsite recurente, dificultati de īnvatare, etc.

Laptele de vaca reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de anemie prin lipsa de fier la sugari datorita pe de o parte continutului sau foarte redus de fier (doar o cincime fata de laptele matern, īntr-o forma greu absorbabila), iar pe de alta parte datorita microsāngerarilor cronice intestinale care apar ca manifestare alergica.

Sugarii alimentati cu lapte de vaca tind sa aiba īn viata de adult un nivel intelectual mai redus decāt cei alaptati la sān datorita lipsei din laptele de vaca a unor substante necesare dezvoltarii corespunzatoare a sistemului nervos (taurina, acizi grasi omega 3, etc.).

Un procent important dintre copii prezinta asa-numita sensibilitate la laptele de vaca, manifestata prin oboseala cronica, cefalee, dureri musculo-scheletale, hiperactivitate, astm, enurezis nocturn, etc.

Risc de ateroscleroza juvenila datorita colesterolului oxidat.

Unele studii recente indica faptul ca la unii copii cu o predispozitie genetica pentru diabet zaharat juvenil, aceasta boala apare mai frecvent la cei care au fost alimentati cu lapte de vaca. Īn perioada de sugar unele proteine din laptele de vaca se absorb ca atare, nedigerate, si declanseaza sinteza unor anticorpi care ulterior distrug celulele secretoare de insulina din pancreas printr-o reactie īncrucisata.

Acneea juvenila este mai frecventa la copiii si adolescentii care folosesc lapte de vaca. Ca factori raspunzatori ar putea fi grasimea bogata īn acizi grasi cu 8 si 14 atomi de carbon despre care se stie ca sunt factori cauzali minori ai acneii, si progesteronul din laptele vacilor īnsarcinate (majoritatea vacilor de lapte continua sa fie mulse timp de luni de zile dupa ce devin gestante). Īn organismul consumatorului, progesteronul este transformat īn androgeni care favorizeaza aparitia acneii.

Folosirea laptelui de vaca creste riscul de artrita reumatoida si carii dentare.

Diversificarea alimentatiei sugarului se va īncepe la 4-6 luni, īn paralel cu continuarea alaptarii, dupa urmatoarele principii:

Se va introduce cāte un aliment odata, īn cantitati mici. Refuzul justifica o noua īncercare dupa 2-3 zile, dar nu fortarea sugarului.

Administrarea alimentelor se va face cu ajutorul unei lingurite de plastic, nu cu biberonul.

Consistenta alimentelor de diversificare va varia de la lichide la īnceput la semi-solide mai tārziu si solide īn final.

Nu se va adauga sare, zahar, sirop sau alti aditivi alimentelor de diversificare.

Nu se va administra albus de ou īnainte de 1 an - este foarte alergenic.

Alimentele solide se vor administra la o masa separata. Amestecarea lor cu laptele duce la scaderea absorbtiei fierului. Mesele de solide vor īnlocui treptat mesele de lapte, pāna la īntarcare.

Īntarcarea se va face dupa īmplinirea vārstei de 1 an.

La īmplinirea vārstei de 1 an, sugarul trebuie sa fie obisnuit cu toate categoriile de alimente.

Calendarul diversificarii alimentatiei sugarului:

Datorita nevoilor crescute de fier, dupa 6 luni este prudent ca sugarului sa i se administreze suplimente de fier pentru prevenirea anemiei. Sugarilor īntarcati īnainte de 1 an li se va adminisra obligatoriu o formula de lapte praf pentru sugari suplimentata cu fier.

Pentru mai multa siguranta.

Nu dati miere sugarilor īnainte de īmplinirea vārstei de 1 an datorita riscului de contaminare a acesteia cu toxina botulinica. Aceasta produce botulismul, boala fatala.

Administrati numai galbenus de ou fiert tare sugarilor. Ouale insuficient preparate termic (mainoeza) pot contine Salmonella care produce boala diareica grava la sugari.

Nu dati sugarilor alimente solide dure, mici, rotunde sau lipicioase - stafide, nuci, seminte, floricele de porumb, fasole, etc. - datorita riscului de aspiratie si īnec.

Nu lasati sugarii si copiii mici nesupravegheati īn timp ce manānca.

Nu lasati sugarii sa adoarma cu sticla cu biberon īn gura. Dealtfel folosirea biberonului este o practica ce submineaza eforturile de alimentare corecta a sugarului la orice vārsta.

Au nevoie sugarii si copiii de carne?

Carnea este eronat considerata indispensabila pentru crestere. Sugarul se dezvolta si creste foarte bine pe parcursul primelor 6 luni numai cu lapte matern; acelasi lucru este valabil si pentru urmatoarele 3 luni, īn care alimentele cu care se face diversificarea sunt de origine vegetala (cei care sustin folosirea carnii īn general recomanda introducerea ei dupa 9 luni). Aceasta īnseamna ca majoritatea sugarilor sunt vegetarieni īn perioada īn care necesitatile lor nutritive sunt cele mai crescute (sugarul creste cu 200 g/saptamāna īn primele 3 luni, si numai cu 60 g/saptamāna dupa 1 an). Oare nu este rezonabil sa consideram ca o dieta vegetariana īi poate satisface cerintele nutritive si dupa aceea?

"Dietele vegetariene, planificate cu atentie, sunt adecvate din punct de vedere nutritiv pentru sugari si copii. Sugarii total vegetarieni nealaptati la sān vor fi hraniti cu formule comerciale pe baza de lapte de soia īmbogatite cu fier īn primii doi ani de viata. Dupa 2 ani, dieta vegetariana poate satisface toate necesitatile nutritive ale copilului īn crestere." - "Nutritia sugarului sanatos nascut la termen", Declaratie a Grupului Reunit al " Canadian Pediatric Society", "Dieteticians of Canada" si "Health Canada" avizata de Ministerul Sanatatii din Canada, 1998.

"Dietele exclusiv vegetale furnizeaza toate substantele nutritive atunci cānd alimentele sunt alese din clase diferite." - "Nelson Textbook of Pediatrics", W. B. Saunders, 15 ^th Edition, 1996.

Dr. Gily Ionescu

Materialul acesta nu se substituie sfatului si recomandarilor medicului, pe care va īncurajam sa le urmati.

Bibliografie: " Esentialul in Pediatrie" - prof. dr. Ciofu

Pediatrie - trei etape:

I.            Nou nascut + sugar patologia specifica

II.         1-6 ani (anteprescolar si prescolar) patologia specifica

III.       7-10 ani patologia specifica

q       Nou-nascut - produs dupa o perioada de gestatie de cca. 36 saptamani.

q       Paramatrii la nastere:

greutate: 2800 - 3200 g. (in medie 3000 g. la nastere)

stalie: 48 - 52 cm. (in medie 50 cm.)

q       Un nou-nascut este considerat eutrofic daca prezinta parametrii normali

q       Nou-nascti < 36 spt. si greutatea < 2800 g. prematuri

q       Nou-nascuti: greutate < 2800 g. + nascut la termen malnutritie intrauterina ("Small for date")

q       Nou-nascuti: 6 spt, si > 3500 g. macrosomis

q       Imediat dupa nastere nou-nascutii sunt tinuti in camera de 6 ore" cand se apreciaza scor ABGAR - valoarea statistica, evaluata in minute (la 1, 5 si 20 de minute) a cinci parametrii:

Alura ventriculara (AV): 120 - 140 batai/min.

Frecventa respiratorie: 35 - 40 resp./min.

Coloratia tegumentelor: normal - rozacee; asfixie albastra - cianoza generalizata, extremitati albe - asfixie alba (colaps)

Tonusul muscular miscari active

Efort respirator la aspiratie

q       Fiecare parametru are o nota: 0/1/2 nota maxima este 10. Un scor mai mic de 7 este considerat prost. Trebuie facuta reevaluarea la 1, 5, 20 de minute

q       Cresterea ponderala a nou-nascutului si sugarului

Depinde de alimentatie (factor predispozant)

Este cea mai rapida pe parcursul dezvoltarii individuale

Sugarul isi tripleaza greutatea pe parcursul primului an de viata

La nastere: 3000 g.

In primele 4 luni: + 750 g/fiecare luna

La 4 luni: 6000 g. (isi dubleaza greutatea)

In urmatoarele 4 luni (L 4-8): + 500 g./fiecare luna

La 1 an: 9000 g. (isi tripleaza greutatea)

Cresterea in lungime (statura)

La nastere: 48 - 52 cm. (in medie 50 cm.)

Cel mai rapid creste in prima luna: 5; pana in luna 2 - 3 cm., pana in luna 3 - 2 cm., apoi 1 cm./luna

La 1 an are deja 70 cm. a crescut 20 cm.

q       ! Dezvoltarea stato-ponderala este studiata atent de catre Puericultura.

q       Abateri de la starea normala: malnutritie (protein calorica, proteica - in Africa)

Dezvoltarea neurologica

q       Pana la 6 luni, creierul creste prin multiplicarea celulelor - se forteaza mentinerea deschisa a fontanelelor si a suturilor

q       Perimetrul cranian: la nastere este de 35 cm.; la 1 an este de 45 cm.; la 6 luni este de 42 cm. (cresterea cea mai importanta)

q       Dupa 1 an - pentru cresterea ponderala: greutatea G=2 x VARSTA + G_1an = 9 Kg.; pentru cresterea in inaltime: I = 5 x VARSTA + 70 (inaltimea minima) sau 80 (inaltimea maxima)

Alimentatia nou-nascutului si a sugarului

q       Exista trei tipuri de alimentatie:

Alimentatie naturala - lapte de mama

Alimentatie artificiala - preparate pe baza de lapte de vaca sau de soia

Alimentatie mixta - naturala (insuficienta) + artificiala un aport suficient

Diversificarea alimentatiei sugarului - introducerea in alimentatia sugarului a altor preparate decat lactate

Alimentatia NATURALA

q       Consta in administrarea nou-nascutului si sugarului a laptelui matern prin supt (produs prin secretia glandelor mamare)

q       Avantajele alimentatiei naturale (este obligatorie in primele 3-4 luni dupa nastere)

Asigura o ratie echilibrata in Proteine, Glucide, Lipide. Asigura cresterea staturo-ponderala si cerebrala corecta a nou-nascutului. Asigura 154: 10% P, 50% G, 40% L

Asigura adaptarea automata la compozitia (concentratia in P, G, L) laptelui matern

Asigura o protectie antiinflamatorie si antialergica foarte eficienta datorita compozitiei imunologice: Lactoferina, Lizozim, Interferon, Transferina, Ig.A secretor in cantitatea cea mai mare se afla in colostrul matern (laptele matern din primele 3-5 zile de dupa nastere). Ig.A secretor - este secretat la nivelul glandelor mamare; este format din 2 monomeri Ig.A la care se adauga un lant de jonctiune (J) si o piesa secretorie (S) care asigura protectia fata de scuamele gastrice.. Ig.A secretor realizeaza la nivelul epiteliului respirator, digestiv, urinar o tapetare a mucoaselor are efectul pānzei de prins muste. Ig.A ofera cea mai buna protectie antiinflamatorie si antialergica. Nici un produs artificial nu poate conferi aceeasi protectie imunologica

Asigura o legatura afectiva mama-copil (in timpul suptului) si in timp asigura o dezvoltarea cerebrala corecta

Avantaj economic

Asigura profilaxia fata de malnutritia protein-calorica

q       Ideala este alaptarea timp de 7-9 luni (obligatoriu 3-4 luni)

Reguli practice

q       Nu se intrerupe alimentarea naturala in caz de hipogalactoza mai devreme de 15-20 de zile (ca debut, secretia se instaleaza la 14 zile de la nastere; se instaleaza definitiv la 21 de zile)

q       Alimentatia mixta se introduce daca cresterea ponderala este mai mica de de 150 g./spt. (ideal este 2000 g/spt. in primele 4 luni)

q       Contraindicatiile alimentatiei naturale (singurele conditii) - se instituie direct alimentatia artificiala:

q       Cauze datorate mamei:

TBC activa (pulmonara/extrapulmonara)

Cardiopatii decompensate + insuficiente cardiace

Diabet zaharat neechilibrat

Hepatita cronica cu AgHBS (trece transplacentar)

Septicemie (infectie generalizata)

Casecsie (malnutritie severa)

Insuficienta renala cronica

Infectie HIV

Tireotoxicoza

q       Cauze datorate nou-nascutului - boli metabolice:

Galactoemie (deficit congenital de uridil transferaza)

Fenol-ceton-urie

Icter prin inhibitori din laptele matern: scaderea lipazelor corelata cu o eventuala suferinta pancreatica a mamei; inhibitori de tip beta-3-alfa-pregnan-diol (un derivat estrogenic) aflat in laptele matern

Nevoile zilnice de P, G, L si lichide la

nou-nascut si sugar

Calorii: 120 cal./Kg. corp 100 cal./Kg. corp (in medie 110-120)

Lichide: 150-180 ml./Kg.corp/zi = minim - in functie de aceasta valoare se calculeaza ratia zilnica de lapte

Proteine: 2,5-3,5 g./Kg. corp

Lipide: 4-6 g./Kg. corp

Glucide: 10-12 g./ Kg. corp

Vitamina D U/zi realizeaza profilaxia rahitismului carential. Este obligatorie administrarea vitaminei D3 timp de 1 an, in toate tarile.

Fier: 1 mg./Kg. corp/zi (absorbtia de fier este de 10%). La adult doza este de 1 mg./zi. Constituirea rezervelor de fier se face in ultimele 3 spt. de sarcina (prin transfer transplacentar de Fe.), la nastere copilul are in depozite 250 mg. de Fe., el trebuie sa ajunga la 450 mg. Fe.

Numarul meselor la nou-nascut si copil: 7 mese/zi (in alimentatia naturala - la cerere). Suptul normal dureaza 20 min. (10 min suptul propriu-zis si 10 min legatura afectiva mama copil). Pana la varsta de 2 luni - 6 mese/zi; pana la varsta de 3 luni - 5 mese/zi. Alimentatia naturala = alimentatie exclusiv lactata: 5-6 luni); diversificarea alimentatiei incepe la 4-5 luni prin asocierea alimentatiei artificiale

Alimentatia artificiala

q       este de preferat sa se foloseasca un preparat de lapte praf (lapte integral), decat lapte de vaca - pentru ca exista posibilitatea transmiterii TBC de tip bovin si a altor boli si infecti

q       DC: Lactovit, Lactosan, Dorna

q       Avantaje

Sunt controlate bactriologic

Proteina este prelucrata si predigerata si este redusa cantitatea de protine din structura

Sunt adugate mici cantitati de uleiuri vegetale (ca suport pentru AG nesaturati)

Trebuie obligatoriu zaharat 5%

q       Ideal este sa recomandam preparate de lapte adaptate - Imita compozitia laptelui de mama, prin modificari biochimice foarte sofisticate care presupun:

Predigerarea proteinei

Adaos de lipide vegetale (AG nesaturati)

Scaderea imsportanta a cantitatii de saruri din compozitie, astfel incat osmolaritatea sa fie cat mai aprope de 340 mos/l

Control bacteriologic

Adaos de Fe, Ca, vit D - realizeaza profilaxia rahitimului si a anemiei

Valoarea calorica trebuie sa fie identica cu cea a laptelui de mama (680 cal/l)

Se prepara in apa fiarta si racita la 40 grade (in Ro apa trebuie fiarta 10 min.)

q       Grupe de preparate:

Preparate de start (penmtru varsta I

PREAPTAMIL

concentratia 15% (3 masuri la 90 ml. apa)

720 cal/l

indical pentru prematurii sub 3000 g.

P: 1,5 g/l

L: 3,6 g/l

G: 7,2 g/l

Osmolaritatea: 0,4 g/l

HUMANA 0

730 cal/l

concentrtia 15%

indicat la prematurii sub 3000 g.

PREBEBA (in Franta)

concentratia 15%

710 cal/l

indicat la prematuri

SIMILAC

concentratia 12,5% (1 masura la 60 ml. apa)

670 cal/l

indicat de la nastere pana la 1 an

Preparate de start partial adaptate

MILUMIL I

concentratie: 15%

640 cal/l

Osmolaritatea 0,3 g/l

Indicat de la nastere pana la 4 luni

APTAMIL I

concentratie 15%

750 cal/l

Osmolaritate 0,3 g/l

HUMANA 2s

concentraitie 14%

indicat de la 2 luni pana la 4000 g.

750 cal/l

Osmolaritate 0,34 g/l

HUMANA BABY FIT (pentru tari in curs de dezvoltare)

concentratie 14%

700 cal/l

Osmolaritate 0,45 g/l

Indicat de la nastere pana la 1 an

Preparate de continuare (dupa 4 luni si 6000 g.)

APTAMIL 2

concentratie 15%

Os. 0,4

750 cal/l

BEBA 2 (Franta)

770 cal/l

Os. 0,4

LACTOSAN (Romania)

650 cal/l

Os. 0,8

Alte preparate:

MATERNA 2 - 15%

MILUMIL 2 - 15%

HALIVA 2 - 15%

SMA 2 - 15%

Preparate specifice

q       Indicatii: realimentare dupa boli acute severe cu intoleranta secundara loa lactoza, pentru sindromul de malabsorbtie sde lipide, glucide (preparate lactozate)s

q       Preparate

HUMANA H cu MCT

HUMANA H

HUMANA SL

q       folosite dupa realiementare dupa boli acute severe (sunt partial delactozate), nu sunt preparete de cursa lunga (se folosesc cel mult 2 spt.)

MILUPA HN 25:

Os. 0,6

580 cal/l

este total delactozat

AL 110:

Os. 0,5

670 cal/l

total delactozat

PROSOBEE cu proteina de soia:

700 cal/l

Os. 0,5

Proteina este obtinuta in totalitate din soia

NUTRI SOYA

RENUTRYL, REALMENTYL - regim dietetic in cazul nutritiilor enterale cu regim constant, printr-o perfuzie endogastrica

LIPOCIL:

este o solutie de MCT

650 Kcal/10 ml/

folosita in diete modulate, in care se folosesc monoprincipii

Diversificarea alimentatiei sugarului

q       Consta in introducerea in alimentatiei sugarului a altor alimente decat cele lactate

q       A nu se confunda cu ablactare = "intarcarea"

q       Copilul alimentat natural se diversifica dupa 5 luni

q       Copilul alimentat artificial se diversifica de la 4 - 4,5 luni

q       Ordinea de introducerea a alimentelor este:

La 6-8 spt. - suc de fructe la masa de la ora 10:00 (citrice - lamaie, partocala, mar. morcov; se introduce treptat de la 1-2 lingurite/zi pana la 50-60 ml/zi

Supa de zarzavat si piure de legume, la care se adauga proteine din carne (muschi de vita sau carne de gaina batrana). Cantitatea: piure 130-150 g/zi; carne mixta 3-4 lingurite/zi (15-25 g. carne/zi)

Ulei vegetal: germeni de porumb, masline, floarea soarelui (se incepe cu 5-10 picaturi  si se ajunge la 2 lingurite in 2 spt.)

La masa de la ora 10:00 - piure de fructe: mere rase, piersici. Restul de fructe - sunt factori favorizanti pentru colonul iritat si pentru alergia alimentara.

La 5-6 luni - supa de carne ( a doua proteina din supa de carne de vaca), din calciu lactic + lapte prafs. ! Modern fructele se mananca cu branza.

Galbenusul de ou se introduce la masa de la masa de supa din zarzavat; se incepe de 3 ori/spt. cate ¼ si se ajunge la 3 ori/spt. la 1 intreg. La masa de la ora 17:00 - variante de lapte cu fructe in compozitie.

Iaurt simplu sau cu arome

! Nici un sugar nu trebuie sa manance faina de gluten (din grau) pana la varsta de 6 luni (ideal pana l 8 luni) - da intoleranta la gluten (malabsorbtie foarte severa). Poate consuma faina de sabiota, porumb, orez.. Se introduc de obicei la recuperarea nutritionala

Dupa 8 luni diversificarea alimentatiei se face rapid: telemea nesarata, cascaval, un ou intreg, perisoare fierte. (exista tendinta de crestere a granulatiei pe masura aparitiei dentitiei), conserve de tip "baby food" (ele nu au conservant)

q       La diversificarea alimentatiei se respecte 2 legi:

Este laptele mamei cea mai buna hrana?

Laptele uman este īntr-adevar cel mai bun aliment pentru nou-nascut si sugar. Laptele mamei furnizeaza toate substantele nutritive īn cantitatile si proportiile ideale. De fapt, laptele fiecarei specii de mamifer este astfel conceput īncat sa satisfaca necesitatile nutritive ale speciei respective.
Laptele uman contine mai putine proteine si minerale decat laptele de vaca pentru ca sugarul creste mai lent decat vitelul. Mai mult decat atat, amestecul de aminoacizi din laptele uman este diferit de cel din laptele de vaca. Din punct de vedere cantitativ, laptele uman contine tot atata grasime ca si laptele de vaca, dar tipurile de acizi grasi si celelalte componente lipidice sunt diferite. Se crede ca aceste diferente sunt importante pentru dezvoltarea sugarului.
De asemenea, laptele de san contine substante care īl fac mai usor digerabil, precum si alti compusi care cresc mult capacitatea de utilizare a unor substante importante fata de alte tipuri de lapte sau īnlocuitori. De exemplu, fierul este prezent īn cantitati modeste īn laptele uman, dar este de multe ori mai utilizabil decat fierul din formulele pe baza de lapte de vaca sau lapte de soia. Consecinta acestei diferente este ca producatorii de formule adauga mai mult fier pentru a se asigura absorbtia aceleiasi cantitati de care beneficiaza sugarul alaptat la san.

Ce factori protectori contine laptele uman?

Multi din factorii care contribuie la protejarea sugarului īmpotriva bolilor se gasesc īn laptele uman. Acest lapte mai contine si alti compusi care ajuta la dezvoltarea sistemului imunitar si gastro-intestinal al bebelusului. Pe langa aceasta, sugarul alaptat la san are un risc mai redus de alergii. In plus, laptele uman contine enzime, hormoni si substante asemanatoare hormonilor. Se considera ca toate acestea sunt utile pentru sugar.
Laptele uman furnizeaza substantele nutritive corespunzatoare īn cantitatile corespunzatoare, īn conditii igienice si la temperatura ideala. In plus, mama care alapteaza beneficiaza prin aceasta de ocazia ideala de a stabili o relatie apropiata cu micutul ei. Laptele uman este cel mai bun aliment pentru nou-nascutii sanatosi, nascuti la termen. Si copiii nascuti prematur beneficiaza de laptele mamei lor, dar uneori au nevoie de sprijin nutritional suplimentar.
Alaptatul este benefic si pentru mama. El ajuta la tinerea sub control a pierderilor materne de sange si o ajuta sa-si recapete greutatea de dinainte de a ramane īnsarcinata. Date recente sugereaza ca alaptatul reduce si riscul de cancer mamar. Alaptatul la san poate fi foarte convenabil, desi la īnceput proaspata mama poate crede ca acesta este singurul lucru pe care-l face. Mamele au nevoie de un sprijin special īn aceasta perioada, īntrucat capacitatea mamei de a produce lapte si de a-l face disponibil pentru sugar poate fi afectata de ceea ce se petrece īn jurul ei.
Niste hormoni speciali fac posibila producerea laptelui si apoi punerea lui la dispozitia sugarului. Prolactina este hormonul care controleaza producerea laptelui. Oxitocina determina ejectia laptelui din glanda mamara pentru a putea fi folosit de sugar; acest proces este numit "reflexul de coborare a laptelui." Ambele procese sunt stimulate de supt. Acesta este unul din motivele pentru care este foarte important ca nou-nascutul sa fie pus la san cat mai des. Reflexul de coborare a laptelui este foarte sensibil. El poate fi influentat negativ de stres, lipsa de odihna si chiar de impresia mamei ca sugarul nu primeste suficient lapte, ceea ce afecteaza succesul alaptarii.
Sugarilor alaptati la san li se face foame mai repede decat celor alimentati cu formule din cauza ca laptele uman este foarte digerabil. De fapt, hranirea frecventa, la cerere, este unul din cele mai bune lucruri pe care o mama le poate face pentru a fi sigura de succesul alaptarii. Dupa un timp relativ scurt sugarul īsi va stabili un orar regulat al mesei, iar cererea de hrana īntre mese va scadea.
Mamele care alapteaza au nevoie de un aport energetic si nutritiv mai mare decat īn timpul sarcinii. Aceste nevoi suplimentare pot fi satisfacute de o dieta vegetariana bine planificata. Unele substante nutritive prezinta un interes special īn acest context.

Cat de importanta este vitamina B12 pentru mama?

S-au constatat carente de vitamina B12 la sugari hraniti exclusiv cu lapte uman de la mame total vegetariene (vegane). Exista indicii care sugereaza ca vitamina B12 nu este transferata īn lapte din depozitele mamei daca mama nu consuma deloc aceasta vitamina. In majoritatea cazurilor, sugarii si-au revenit dupa administrarea vitaminei, dar rapoarte recente sugereaza ca refacerea nu a fost completa īn toate cazurile. Unii copii si adolescenti au ramas cu sechele permanente. Aceste rapoarte subliniaza importanta asigurarii unui aport dietetic adecvat din aceasta vitamina importanta atat pentru femeile īnsarcinate sau care alapteaza, cat si pentru sugarii si copiii aflati īn crestere. Dat fiind faptul ca sursa obisnuita de vitamina B12 sunt produsele de origine animala (inclusiv lactatele si ouale), persoanele care nu consuma astfel de produse trebuie sa gaseasca o alta sursa de īncredere. Aceasta poate fi reprezentata de lapte de soia sau cereale īmbogatite cu vitamina B12, sau un supliment vitaminic (ciancobalamina).

Exista si alte substante nutritive importante pentru mama?

Mamele care alapteaza trebuie sa se asigure ca īn dieta lor exista surse bogate de calciu pentru a preveni pierderea acestui valoros element din oase. Apoi, pentru ca organismul lor sa poata folosi īn modul cel mai eficient calciul, ele trebuie sa beneficieze regulat de o expunere corespunzatoare la soare, sau daca acest lucru nu este posibil, sa consume alimente īmbogatite cu vitamina D. De asemenea, ele trebuie sa aiba grija sa consume din belsug fructe, verdeturi si legume īn fiecare zi, pentru a-si asigura necesarul din celelalte vitamine si elemente minerale, si sa bea cantitati adecvate de apa.
Atat medicamentele eliberate fara reteta cat si cele cu reteta trec īn laptele matern si sunt astfel consumate de sugar. Mamele care alapteaza si care trebuie sa ia medicamente trebuie sa consulte medicul pentru a gasi solutia cea mai potrivita pentru situatia lor particulara.

Daca o mama nu poate alapta, ce are de facut?

Sugarul care nu este alaptat trebuie alimentat cu o formula comerciala de lapte pentru sugari. Aceasta poate fi fie din lapte de vaca, fie din lapte de soia. Exista si alte formule speciale, care satisfac nevoi speciale. Producatorii prelucreaza laptele de vaca sau boabele de soia pentru a realiza formule adecvate nevoilor sugarilor. Se face ajustarea continutului de proteine, glucide, grasimi, vitamine si alte substante. Procesul acesta este practic fara sfarsit, si pe masura ce se afla lucruri noi despre proprietatile laptelui uman, formulele pentru sugari sunt si ele modificate.
Unele formule se pot folosi ca atare; altele trebuie sa fie diluate. Daca se foloseste o formula, trebuie respectate cu exactitate instructiunile producatorului. Diluarea exagerata sau insuficienta a unei formule poate avea consecinte serioase. Trebuie avut grija ca apa folosita sa fie pura, iar ustensilele sa fie curate. "Formulele de casa" sau bauturile obtinute din seminte sau nuci nu sunt adecvate pentru sugari.

Cand se poate introduce laptele integral de vaca?

Laptele integral de vaca poate fi introdus dupa īmplinirea unui an de viata. Mai devreme de aceasta data este nepotrivit. Laptele de vaca cu continut redus de grasime sau degresat (smantanit) nu contine suficiente calorii si grasimi si nu trebuie dat copiilor mai mici de doi ani.
Copiii mici au nevoi energetice mari dar stomacul lor este īnca mic. Laptele degresat si/sau alimentele voluminoase, cu densitate nutritiva mica, limiteaza cantitatea de grasime pe care copilul o poate consuma; el se satura mai repede decat ar trebui din cauza volumului mare al hranei. La copiii hraniti cu alimente cu continut redus de grasimi s--a constatat īntarzierea cresterii. Trebuie sa ne amintim ca nevoile nutritive si energetice ale celor mici sunt diferite de ale adultilor, si ca recomandarile pentru adulti nu sunt īntotdeauna valabile si pentru copii mici.

Cand se pot introduce alimentele solide?

La varsta de 4-6 luni bebelusii īsi pot tine singuri capul cand stau īn sezut si se pot īntoarce īntr-o parte daca nu mai doresc mancare. Dau semne de interes atunci cand ceilalti mananca si deschid gura atunci cand li se ofera ceva de mancare. Aceasta este si varsta la care procesele digestive sunt pregatite sa asimileze si altceva īn afara de lapte. Toate acestea arata ca a venit timpul pentru diversificarea alimentatiei.
Alimentele noi trebuie introduse cate unul odata. Se īncepe cu cereale pasate (orez, orz, ovaz, etc.). Urmeaza apoi fructele, zarzavaturile si legumele. La opt luni se pot introduce leguminoase (fasole, soia, linte, mazare, etc.) bine fierte, pasate. In timp, bebelusul trebuie sa faca cunostinta cu multe feluri diferite de alimente. Se pot folosi atat alimente gatite īn casa, cat si produse comerciale pentru bebelusi.
Alimentele solide nu se vor administra din sticle cu biberon cu gaura largita. Folosirea lingurii īl va ajuta pe cel mic sa-si dezvolte deprinderea de a manca. Nu se vor adauga īn hrana bebelusilor sare, zahar sau alti īndulcitori. Mierea si siropul de porumb pot provoca botulism la sugari si nu se vor folosi īnainte de īmplinirea unui an de viata. Aceasta toxi-infectie alimentara poate fi fatala.
Apa, sucurile sau formulele de lapte pentru sugari pot fi introduse īncepand cu aceeasi perioada īn care se introduce hrana solida. Īnainte de aceasta, sugarul alaptat nu are nevoie, īn general, de apa sau suc. Nu se va lasa sugarul sa adoarma cu biberonul cu suc, formula sau alt lichid dulce īn gura. Aceasta poate cauza carii dentare serioase.
Se va avea o grija deosebita pentru a se evita īnecarea. Alimentele solide mici, cum sunt smochinele, nucile, floricelele de porumb, bucatile de mar sau de carnaciori pot sufoca sugarul prin blocarea cailor respiratorii. Asemenea alimente nu trebuie date mai īnainte ca cel mic sa fi īnvatat sa mestece cum trebuie. Copiii mici vor fi pusi sa stea pe scaun atunci cand mananca sau beau si nu trebuie lasati singuri cand mananca.
Hranirea copiilor si urmarirea dezvoltarii si cresterii lor este o experienta īncantatoare si datatoare de satisfactie. Cei care-i īngrijesc au ocazia de a fi modele si de a influenta formarea deprinderilor legate de alimentatie, punand astfel bazele unor practici sanatoase care vor fi de folos pentru toata viata.

Ce recomanda Consiliul de nutritie?

Alaptarea la san ramane si astazi, dupa atatea secole, cea mai importanta resursa naturala de hranire a sugarilor. Ea este adecvata din punct de vedere nutritional si are un efect pozitiv si asupra mediului īnconjurator. Alaptarea este plina de beneficii atat pentru mama, cat si pentru sugar. Ea poate fi o experienta foarte fericita, fiind īn acelasi timp mijlocul ideal de a oferi celui mic substantele nutritive necesare si factorii protectori atat de importanti care scad riscul de īmbolnavire si de moarte. Consiliul de nutritie al Conferintei Generale a adventistilor de ziua a saptea considera ca aceasta metoda de alimentare a sugarilor a fost conceputa de Creator pentru subzistenta celor mici si sprijina alaptarea la san ori de cate ori este posibila.
Academia Americana de Pediatrie si multe alte institutii prestigioase de profil recomanda ca sugarii sa fie hraniti exclusiv cu lapte matern pe parcursul primelor patru pana la sase luni de viata. Dupa aceea se vor introduce si alte alimente pentru a satisface nevoile crescande de substante nutritive ale sugarului. De asemenea, se recomanda ca alaptarea sa continue pe tot parcursul primului an de viata, sau chiar mai mult. Daca ea este īntrerupta īn timpul primelor 12 luni, se recomanda

Ordinul 165 din 26 septembrie 2000, privind stabilirea necesarului minim de substante nutritive pentru alimentatia zilnica a copiilor din unitatile de asistenta sociala

Publicat in Monitorul Oficial nr. 516 din 20 octombrie 2000
Emitent: Agentia Nationala Pentru Protectia Drepturilor Copilului

Ministru de stat, ministrul sanatatii, si presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului,

in temeiul prevederilor art. 2 din Hotararea Guvernului nr. 642/2000 privind alocatiile de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare de asistenta sociala pentru copii, ale Hotararii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Hotararii Guvernului nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului,

avand in vedere referatul de aprobare comun nr. GH/7.303 din 28 septembrie 2000 al Directiei generale de sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii si nr. 7.376 din 3 octombrie 2000 al Agentiei Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului,

emit urmatorul ordin:

Art. 1

Se stabileste necesarul minim de substante nutritive pentru alimentatia zilnica a copiilor, pe grupe de varsta si pe categorii de deficiente si afectiuni, conform anexelor nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2

Necesarul minim de substante nutritive pentru alimentatia zilnica a unui copil se poate modifica in caz de boala acuta sau cronica, conform recomandarilor medicului specialist pediatru/nutritionist pediatru.

Art. 3

Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA Nr. 1

Necesarul minim de substante nutritive si calorii pentru alimentatia zilnica a copiilor din centrele rezidentiale,

exprimat pe grupe de varsta si pe sexe

ANEXA Nr. 2

A. Necesarul minim obligatoriu de substante nutritive pentru alimentatia zilnica a copiilor din institutiile de asistenta sociala si principalele surse ale acestora in alimentatie*)

I. PROTEINE

a) Prezenta in alimentatia zilnica a copilului: 15%

b) Surse alimentare furnizoare de proteine si numarul de calorii continute:

(1 gram de proteine furnizeaza 4,1 calorii)

*) Pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 0-1 an vezi lit. C.

II. LIPIDE

a) Prezenta in alimentatia zilnica a copilului: 35%

b) Surse alimentare furnizoare de lipide si numarul de calorii continute:

(1 gram de lipide furnizeaza 4,1 calorii)

III. GLUCIDE

a) Prezenta in alimentatia zilnica a copilului: 50%

b) Surse alimentare furnizoare de glucide si numarul de calorii continute:

(1 gram de glucide furnizeaza 4,1 calorii)

IV. ECHIVALENTE ALIMENTARE

B. Principalele elemente minerale necesare zilnic in alimentatia copilului

C. Alimentatia copilului cu varsta cuprinsa intre 0-1 an

Alimentatia artificiala (a sugarului cu varsta cuprinsa intre 0-4 luni)

· Se folosesc formule de lapte adaptate. De exemplu: Enfamil, Humana 1, Morinaga, Nutrilon, Similac, SMA; pentru prematur: Humana 0, Preaptamil, Milupa Prematil.

· Cantitatea de lapte necesara zilnic se calculeaza astfel:

0-7 zile: L = (Z-1) x 70 sau 80;

L - cantitatea de lapte necesara/24 ore;

Z - varsta in zile;

70 pentru greutatea la nastere < 3.250 g, iar 80 pentru greutatea la nastere > 3.250 g.

> 7 zile: L = G/10 + 200;

G - greutatea actuala a sugarului.

· De la nastere pana la 3-4 luni laptele este singurul aliment necesar si suficient.

· Numarul orientativ de mese/zi: 6-7 mese/zi in prima luna, 6 mese/zi la 2-3 luni, 5 mese/zi la 3-4 luni.

Diversificarea alimentatiei

· Pentru sugarul alimentat artificial diversificarea alimentatiei poate incepe mai devreme, la 3-3,5 luni.

· Reguli:

1. Diversificarea alimentatiei va incepe cand sugarul este sanatos clinic.

2. Introducerea alimentului nou se va face progresiv, incepand cu cantitati mici (cateva lingurite).

3. Alimentul nou-introdus se administreaza cu lingurita.

4. Nu se introduc simultan doua alimente noi.

5. Daca sugarul refuza alimentul nou, acesta se suprima aproximativ o saptamana, dupa care se incearca reintroducerea lui.

6. In caz de intoleranta digestiva (varsaturi, diaree) la introducerea alimentului nou, acesta se suprima 1-2 saptamani pana la refacerea digestiva, dupa care se incearca reintroducerea lui.

· Diversificarea alimentatiei incepe cu legume/fructe:

Legumele (morcovi, cartofi, pastarnac, patrunjel, spanac, dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa, fasole verde) se administreaza initial sub forma de supa strecurata, apoi imbogatita cu 1-3% cereale si ulei (cateva picaturi), iar ulterior, sub forma de piure, care poate fi imbogatit cu putin unt si lapte. Varza, fasolea boabe si mazarea se introduc in alimentatie dupa varsta de 2 ani.

Fructele (mere, piersici, caise, citrice) se administreaza initial sub forma de suc, apoi sub forma de piureuri, care pot fi imbogatite cu cereale si cu branza de vaci, iar ulterior, sub forma de compot. Perele se introduc dupa varsta de 6 luni, bananele dupa varsta de 8 luni, iar capsunele si zmeura dupa varsta de 1 an.

Cerealele: pana la 8 luni se administreaza cereale fara gluten (orez, porumb), apoi se pot introduce si cele cu gluten (grau, ovaz). Painea intermediara si neagra se introduc dupa varsta de 5 ani.

Carnea (gaina, pui, vita) se administreaza de la varsta de 5 luni, initial mixata, in supa/piure de legume, iar dupa 8 luni, taiata bucatele mici. De la varsta de 6 luni se poate da ficat de pasare, iar de la varsta de 10 luni, peste alb. Cantitate: 30-50 g/zi, de 3-4 ori/saptamana. Carnea de porc si de oaie se va administra dupa varsta de 3 ani.

Oua: Se administreaza dupa varsta de 6 luni sub forma de galbenus de ou de gaina fiert tare. Albusul de ou se introduce dupa varsta de 1 an.

Branza de vaci: Se introduce de la varsta de 5 luni si se poate administra cu orez fiert pasat.

Iaurtul: Se introduce de la varsta de 5 luni.

· Alimente interzise sau de evitat la sugar si la copilul in varsta de pana la 3 ani:

- alimente care pot provoca aspiratie/inec: nuci, alune, fructe cu seminte, seminte, porumb fiert, floricele de porumb, cartofi prajiti, telina cruda, morcovi cruzi, peste cu oase, carne tare, bomboane:

- dulciuri care inlocuiesc alimentele nutritive: prajituri cu crema, cereale cu zahar, bauturi racoritoare, bauturi cu arome artificiale de fructe;

- alimente greu de digerat: carnati, mancaruri prajite/grase, condimente;

- alimente alergizante: pana la varsta de 1 an - albusul de ou, capsunele, zmeura, laptele de vaca integral; pana la varsta de 3 ani - cacao, ciocolata, alune;

- mierea de albine nu trebuie folosita pana la varsta de 1 an, deoarece poate fi contaminata cu spori de Clostridium botulinicum.

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 516 din data de 20 octombrie 2000