Cand copiii vostri sunt adolescenti
|
Ati avut uneori impresia ca vorbiti cu peretii si nu cu
propriul vostru copil? Probabil pentru ca el nu vrea sa va asculte sau pur si
simplu se gandeste in alta parte si nu da atentie la ce i se spune. O buna
comunicare cu copiii nu se obtine fara efort. Parintii trebuie sa se gandeasca
la modul in care ar trebui abordat copilul lor atunci cand vor ca acesta sa ii
a 222b11c sculte si sa raspunda pozitiv cerintelor formulate. Comunicarea deschisa intre
copii si parinti este extrem de importanta, stabilirea unei bune comunicari
fiind de un real folos in viitor, pentru ambele parti.
Care ar putea fi principalele etape in stabilirea unei comunicari deschise
cu copilul dvs?
In primul rand, tanarul trebuie sa simta mereu ca parerile si deciziile lui
sunt ascultate si respectate, ca sentimentele lui sunt acceptate. Aveti mereu
in vedere acest fapt atunci cand vorbiti cu copilul dvs. Acceptati si
respectati sentimentele copilului dvs chiar daca nu impartasiti aceleasi
pareri. A accepta ceea ce simte nu inseamna, in mod necesar, ca acceptati si
modul in care actioneaza ca urmare a sentimentelor lui (de exemplu, puteti
accepta faptul ca e furios, dar nu trebuie sa acceptati faptul ca incepe sa
devina violent). Daca esuati in a accepta sentimentele propriului copil, atunci
acesta va intampina greutati in a comunica cu dvs.
Atitudinea pe care o adoptati atunci cand vorbiti cu copilul dvs este o alta
problema foarte importanta. Adoptarea unei atitudini pozitive fata de
adolescent este tot atat de importanta ca si cuvintele pe care le alegeti
pentru a va exprima fata de el. Chiar daca alegeti sa va exprimati prin
intermediul unor cuvinte pozitive, o atitudine negativa le va contrazice,
cuvintele ajungand sa-si piarda sensul pozitiv.
Cand adolescentii sunt tristi sau suparati, ultimul lucru pe care ar vrea sa-l
auda este sfatul sau punctul de vedere al altcuiva. Acest gen de discutie s-ar
putea sa-i faca sa se simta si mai rau. Incercati sa va ascultati copilul
atunci cand e trist sau suparat, admiteti-i durerea interioara si dati-i o
sansa sa vorbeasca despre durerea lui. Acest tip de abordare il va ajuta sa se
simta mai bine, sa nu mai fie confuz si mult mai capabil sa faca fata
problemelor sentimentale.
Uneori parintii se supara pe copii lor si folosesc cuvinte nepotrivite.
Parintii ar trebui sa lucreze asupra autocontrolului atunci cand ii deranjeaza
o anumita situatie. Autocontrolul ii va ajuta sa nu raneasca
sentimentele propriului copil, astfel putand sa-i dea un bun exemplu despre cum
sa procedeze atunci cand e suparat, pentru a nu rani pe ceilalti.
O buna comunicare necesita multa munca, timp si practica. Iata cateva
exemple pentru a aborda o discutie cu copilul dvs:
Utilizati limbajul personal pentru a va exprima sentimentele. De exemplu,
in loc sa-i spuneti "M-ai enervat atunci cand...", spuneti "M-am
simt destul de enervat/a cand..."
Incurajati-l sa comunice prin intrebari deschise: in loc sa intrebati
"Iti place scoala?", intrebati: "Ce-ti place la scoala? Ce nu-ti
place?"
Faceti ca rezolvarea problemelor sa va transforme intr-o echipa pe dvs si pe
propriul copil. S-ar putea sa va surprinda in mod placut!
Sprijiniti-l intotdeauna, chiar daca nu sunteti mereu de acord cu
actiunile lor.
Acordati-i incredere. Daca aveti incredere in el, atunci si el va va
acorda mai multa incredere.
Laudati-l si incurajati-l. Nu-l etichetati, spunantu-i
"incapatanat", "oaia neagra a familiei" etc.