IDENTIFICAREA CU UN SEX: MASCULIN SAU FEMININ

IDENTIFICAREA CU UN SEX: MASCULIN SAU FEMININ

La vârsta prescolara copilul învata deasemenea sa recunoasca carui sex îi apartine. Am mentionat în capitolele precedente ca baieteii si fetitele sunt, ca sa spunem asa, asexuati în cursul primilor tei ani (Aprox.)

Se joaca cu aceleasi jucarii, apreciaza aceleasi lucruri. Baieteii, de exemplu, în primii ani, adora sa se joace cu papusi sau animale de pânza, ca si fetitele. Bineînteles ca exista si diferente între baieti si fete, chiar în cursul acestor pri 12112g64m mi ani. Fetele, în general, au tendinta sa arate o maturitate mai precoce decât baietii în multe domenii (cum ar fi dezvoltarea limbajului). Baietii au tendinta de a se arata mai agresivi si mai activi din punct de vedere fizic. Dar, în ansamblu, diferenta dintre sexe nu apare în mod net decât dupa vârsta de trei ani. Începând din acest moment, baietii si fetele se vor comporta în mod diferit si vor avea o viziune diferentiata fata de ei însisi si fata de lume. O carte recenta, care analizeaza rezultatele a peste noua sute de anchete, rezuma în felul urmator diferentele dintre baietei si fetite:

Baieteii provoaca încurcaturi, fac mai mult zgomot, îsi asuma mai multe riscuri, au o gândire mai independenta, sunt mai dificil de educat si contituie elementul mai fragil al celor doua sexe. Mor mai multi baieti decât fete în timpul primului an de viata cât si apoi. Sunt mai expusi riscului de a se bâlbâi, de a avea dificultati cu cititul si de a suferi de anomalii afective de toate felurile. Au o întârziere de un an sau chiar mai mult în raport cu fetele, în ceea ce priveste dezvoltarea fizica. În momentul în care încep scoala, chiar si muschii mâinilor sunt mai putin dezvoltati.

Fetitele sunt mai robuste si mai coapte, dar mult prea supuse si pasive, ascultatoare, conformiste, sedentare. Le intereseaza mai mult oamenii decât obiectele, dau dovada de mai multa simpatie pentru altii, sunt mai sensibile la reactiile acestora si au o mai mare dispozitie pentru a retine numele si locurile.

Din punct de vedere stiintific, nu a putut fi stabilita nici o diferenta de continut intelectual între baieti si fete în timpul copilariei, totusi stilul lor de gândire si achizitie intelectuala sunt foarte diferite. Fetele exceleaza pe plan oral. Ele stiu sa vorbeasca înaintea baietilor, iar mai târziu fac mai putine greseli de ortografie si scriu mai mult. Baietii le depasesc în domeniul gândirii abstracte, incluzând matematicile si domeniul stiintific. Ei au deasemenea tendinta de a fi mai creativi.

Cum se explica aceste diferente profunde si manifestate atât de devreme? Dupa toate probabilitatile acestea sunt datorate unor factori hormonali si geneticii, pe de-o parte, iar pe de alta parte modului în care sunt crescuti copiii. Expertii nu s-au pus înca de acord asupra importantei factorilor biologici în raport cu importanta factorilor educativi si culturali.

Totusi, în calitate de parinti, trebuie sa veghem ca baietii si fetele noastre sa ajunga la un acord profund si definitiv în ceea ce priveste sexul lor. Afirmarea neta a identitatii, ca si reprezentant al sexului sau este o piesa vitala a conceptului despre sine si a sanatatii mentale a copilului.

Trebuie sa tinem cont de faptul ca atât baieteii cât si fetitele au tendinta sa se identifice cu mama, care este personajul principal în viata unui copil. Baiatul, datorita faptului ca îsi iubeste mama, doreste la fel de mult ca si fetita sa se identifice cu ea. Este normal ca un baietel de trei ani sa afirme ca va fi si el mama când va fi mare. Nu este rar faptul ca un baiat sa vrea sa poarte pantofii mamei, sau sa foloseasca rujul sau parfumul.

Între trei si sase ani, atât baietii cât si fetele încep sa urmeze drumuri diferite în dezvoltarea psihologica. Copilul de trei ani, deja foarte copt din punct de vedere intelectual, începe sa fie constient de sexul sau. Totusi daca întrebam un copil de cinci ani daca un bebelus este baiat sau fata, va raspunde ca este greu sa-ti dai seama fara haine. La un momendat copilul descopera ca baietii au un penis iar fetele nu îl au. Aceasta descoperire marcheza o turnura în viata multor copii, în timp ce multi parinti ramân într-o inconstienta ignoranta, neîntelegând ce înseamna aceasta pentru copil. Bineînteles, multi parinti ignora voit aceasta problema deoarece descoperirea este legata de domeniul sexului, domeniu la care, din cauza influentei refularilor, ei devin muti, surzi si orbi fata de ce simte copilul.

Cu cât atmosfera familiala este mai sanatoasa în ceea ce priveste sexualitatea, cu atât mai mic va fi socul psihologic suferit de copil odata cu descoperirea sexului. Cu cât atmosfera sexuala este mai represiva si culpabilizanta, cu atât mai greu îi va fi copilului sa asimileze aceasta surpinzatoare descoperire. În mod independent fata de atmosfera din familie, fiecare copil va reactiona într-o maniera diferita, personala, unica. Totusi, putem face o descriere generala aractiilor tipice baieteilor si fetitelor care descopera prezenta, respectiv lipsa penisului.

Fetita se poate simti lezata, si poate considera ca din acest punct de vedere apartine unei rase inferioare. Sau, poate sa creada ca s-a nascut cu penis, dar acesta i-a fost luat, drept pedeapsa. stiu ca unii dintre dumneavoastra, citind aceste rânduri, considera ca nu au nici un sens deoarece n-au mai auzit vorbindu-se despre asa ceva. Ceea ce descriu eu este rezultatul observatiilor facute de catre specialisti ai comportamentului pe esantioane de mii de copii. Daca aveti într-adevar un spirit deschis, puteti face acelasi gen de observatii în ceea ce priveste jocul, conversatia si întrebarile copilului dumneavoastra

Ce poate face o mama pentru a ajuta copilul sa-si afirme apartenenta la sexul masculin sau la cel feminin? Factorul esential este ca dumneavoastra cât si sotul dumneavoastra sa acceptati sexul copilului. Daca sunteti fericti ca aveti un baietel, exista toate sansele ca si el sa fie fericit de a fi baiat. Daca sunteti satisfacuti ca aveti o fata si aceasta va fi fericita de acest lucru.

Dar, atât baietii cât si fetele au nevoie de modele pe care sa le imite.În acest scop, cred ca este mai usor pentru fetite decât pentru baietei sa accepte si sa fortifice constiinta propriului sex. Aceasta, din mai multe motive. Între altele, diferenta care exista între societatea noastra urbana de azi si cea care era cu o suta de ani în urma. În acea perioada marea majoritate a oamenilor traia în ferme sau în orasele mici.Un baietel din acea vreme îl vedea mult mai des pe tatal sau. Era tot timpul în spatele lui la ferma. Chiar daca tatal practica o meserie cum ar fi cea de notar într-un oras mic, venea acasa la prânz. În zilele noastre tatii lucreaza de dimineata devreme pâna seara târziu. Se întâmpla ca un baietel sa-si vada foarte putin tatal în timpul saptamânii.

Acum o suta de ani, se gaseau foarte putine învatatoare în scoli si deseori copiii aveau profesori la scoala primara. Acum un baiat poate întâlni primul sau profesor, barbat în liceu sau poate chiar mai târziu. Trebuie considerat si divortul ca motiv al absentei unui personaj masculin din viata unui baietel. În general, mamei îi este încredintata cresterea copiilor. Aceasta situatie este mai usor de înfruntat pentru fetite, deoarece acestea au nevoie de un model feminin. Ce se va întâmpla cu baietii care îsi vad atât de rar tatii? Unde vor gasi modelul masculin?

Remediul acestei stari de lucruri este simplu, dar aparent dificil de aplicat: trebuie ca tatal sa petreaca mult timp în compania copilului, fie el baietel sau fetita. Mi-ar place sa am o metoda miraculoasa pentru a convinge tatii de importanta pe care o are rolul lor în viata copiilor. Din pacate, multi barbati par a fi sclavii ambitiilor si au a nevoie irezistibila de a reusi în viata. De aceea timpul acordat copiilor, când acestia sunt la o vârsta frageda este întotdeauna insuficient.

Gasesc mereu câte o explicatie logica pentru a-si scuza absenta, spunând ca lucreaza atât de mult pentru a asigura din punct de vedere financiar viitorul familiei. Mai târziu, când copii vor fi crescut, le vor consacra mai mult timp. Din pacate, rareori se întâmpla asa. Când un tata nu îsi face timp sa se joace cu copii sai, daca nu stabileste cu ei legaturi puternice în acesti primi ani, mai târziu, copiii nu vor mai manifesta mare interes pentru el. Este foarte trist.

Chiar si un tata foarte ocupat poate face pentru baietelul sau (sau fetita sa) multe lucruri la care nici nu se gândeste. De exemplu îi poate trimite copilului mesaje prin curier de la birou. Copii primesc putina corespondenta si vor fi foarte bucurosi sa primeasca o scrisoare de la tati. Poate de asemenea sa îi sune din când în când. O conversatie de cinci minute poate însemna mult pentru un copil.

Fiecare tata ar trebui sa se aranjeze în asa fel încât copilul sa poata vizita locul sau de munca si sa poata vedea cu ce se ocupa. Este important sa-i explice în ce consta munca sa. Unele servicii sunt mai usor de explicat decât altele. Mama se poate juaca apoi cu usurinta "de-a tata care munceste" sau poate ajuta copilul sa creeze o carte numita "munca lui tata". Voi explica mai în detaliu cum se fac asemenea carti, în capitolul 11.

Baietii au nevoie de deghizari pentru a exprima activitatile masculine, la fel cum fetele au nevoie de vesminte feminine. Daca veti cauta prin casa, veti gasi cu siguranta haine, pantofi, palarii si bijuterii ale mamei. Însa, nimic pentru baieti. Trebuie sa-i dati baiatului palarii, blue-jeans vechi, etc. O vizita la un magazin de mâna a doua va furnizeaza toate aceste materiale.

si mai importante înca, sunt atitudinile parintilor fata de copii. Daca o mama este mândra de feminitatea fiicei sale si de asemenea de virilitatea baietelului, totul va fi bine. Trebuie ca mama sa accepte ca sta în natura unui baiat sa stea cu capul drept, sa scuipe si sa vorbeasca urât. Ea nu trebuie sa încerce sa-l transforme într-o creatura docila, moale si calma, care seamana cu o fata.

Cât despre tata, are si el de jucat un rol determinant. El poate aduce baiatului jocurile barbatesti si grasolania care îi sunt necesare. Poate de asemenea sa-i ofere fetitei tandretea si dulceata de care are nevoie pentru a-i stimula cochetaria si feminitatea.

Trebuie tinut cont de faptul ca nici un copil nu este în totalitate masculin sau feminin. Altfel cum se poate ajunge la o întelegere reciproca a celor doua sexe? Trebuie sa evitam imaginile stereotipe cum ar fi: "Trebuie sa fi dur si insensibil pentru a fi viril", "Baietii nu plâng", "Fetele nu au nevoie sa gândeasca". Dorim sa facem din fii nostrii barbati capabili sa arate si calitati "feminine" cum ar fi compasiune si întelegere pentru altii. si vrem de asemenea ca fetele noastre sa ajunga femei ceva mai putin conformiste, mai originale, mai aventuroase, capabile sa gândeasca la fel de mult ca un barbat.

Din toate aceste motive nu trebuie sa fim rigizi în conceptul comportamentului masculin si feminin pe care îl transmitem copiilor nostri.

Acestia trebuie sa fie capabili sa-si manifeste sentimentele si sa poata avea si un comportament asemanator sexului opus. Daca mama îi cere baietelului sa o ajute la bucatarie, acest lucru nu îi va face rau. Cu atât mai putin va fi lezata o fetita, daca vrea sa se joace cu masini si camioane.

Încurajati copii sa se comporte ca apartenenti ai sexului lor, dar nu fiti nici rigizi nici stereotipi.