INTELIGENTA

INTELIGENŢA

Ce reprezinta rezultatul obtinut în urma aplicarii unui test de inteligenta? Ce este inteligenta si ce arata un test de inteligenta?

Originea notiunii de inteligenta se afla în limba latina (inter-legere) si se refera la capacitatea mintii noastre de a stabilii diferente si asemanari de a pune împreuna ceva, de a stabili relatii.

Deci, un copil poate fi considerat ca având o inteligenta superioara, atunci când reuseste sa extraga cât mai multe informatii si sa le combine în cât mai multe moduri posibil, având la dispozitie cât mai putine resurse, date. Unui copil inteligent nu-i vor fi necesare " tone " de jucarii pentru a construi un joc, ci se va adapta situatiei, improvizând din materialele de care dispune.

Pe de alta parte, inteligenta reprezinta capacitatea de adaptare la mediu. Se

poate constata de catre oricine ca societatea în care ne aflam este într-o transformare continua, pe zi ce trece mai accentuata si mai rapida. Individul se confrunta zilnic cu situatii noi, inedite, la care trebuie sa gaseasca solutii prompte, sa raspunda adecvat în orice moment ca sa nu fie coplesit, "înghitit" de problemele care apar. Inteligenta ne ajuta sa ne explicam fenomenele care ne înconjoara, sa realizam un echilibru, o armonie între propria persoana si mediul în care traim.

Raportat la experienta scolara, inteligenta este capacitatea de achizitie, de în­vatare, de dobândire a altor capacitati, comportamente. Spunem despre un elev ca este inteligent atunci când reuseste sa achizitioneze si sa redea în mod adecvat informatia care i-afost transmisa, sa aplice ceea ce a învatat, în alt context (Radu, I., 1991).

Prin urmare, este firesc sa ne întrebam "Ce înseamna un coeficient intelectual (I. Q.) de 115?", "Ce reprezinta cifra ce indica rezultatul unui test de inteligenta?", "Cât de important este un scor mare al coeficientului de inteligenta?¹'.

în urma încercarii de a masura nivelul intelectual al persoanelor pe baza unor teste standardizate, s-a ajuns la concluzia ca 50% din populatie are un I.Q. cuprins între 90 si 110 (Eysenk H., 1999), restul aflându-se sub sau peste aceste limite. Atunci când se apreciaza nivelul intelectual printr-un numar, e bine de stiut ca aceasta desemneaza inteligenta generala a persoanelor respective, este rezultatul unei sume de elemente reprezentând factorii determinanti ai inteligentei. Deci, pot exista numeroase persoane cu acelasi I.Q., însa care sa fie foarte diferite din punctul de vedere al capacitatilor intelectuale.

Diferente ntre copiii cu acelasi I.Q.

Ceea ce se cunoaste însa mai putin este faptul ca exista mai multe tipuri de inteligenta: spatiala, verbala, practica, sociala etc. Deci, daca parintele doreste sa cunoasca nivelul intelectual al copilului sau, mai indicat este sa afle date despre inteligenta specifica de care dispune acesta.

De exemplu, nu putem afirma ca un psiholog este mai inteligent decât un arhitect (sau invers), deoarece acest lucru variaza în functie de context. Daca de pe bancile scolii cel care va deveni psiholog se va evidentia prin usurinta cu care stabileste relatii interpersonale (deci, spunem ca va avea o inteligenta sociala superioara), cel care va deveni arhitect, chiar daca uneori va fi mai putin comunicativ, daca se va exprima oral mai greoi, se va remarca în schimb prin capacitatea sa superioara de a percepe si a opera cu aranjamente spatiale (va avea, deci o inteligenta spatiala de înalt nivel).

Prin urmare, e bine de stiut ca scorul coeficientului intelectual obtinut în urma aplicarii unui test de inteligenta îsi pierde din prestatia de care se bucura câteva decenii în urma. Daca departajarea în functie de I.Q. în rândul elevilor este destul de mare în primii ani de scoala, o data cu înaintarea în vârsta acest criteriu îsi pierde din valoare, punându-se accentul pe o încadrare sociala corespunzatoare.

Oare un înalt nivel intelectual reprezinta singura conditie care ne determina sa credem ca "Fiul meu este destept"? Cu siguranta, nu.