POVESTE CU TOM SI TINA - Mic atlas anatomic pentru copii

POVESTE CU TOM SI TINA

Mic atlas anatomic pentru copii

Cei mai buni prieteni de pe strada noastra sunt Tom si Tina. Ei
merg impreuna, in fiecare zi la gradinita. Isi impart toate jucariile si
toate prajiturile. Isi povestesc toate intamplarile. Saptamana aceasta
s-a intamplat ceva frumos. De acum, Tom are o surioara. Trebuie sa o
anunte pe Tina. Ii telefoneaza. Se aude taraitul telefonului.

-Alo!

- Buna, Tina! Tom la telefon.

- Buna, Tom.

-Tina, am o veste grozava. S-a nascut sora mea. Sunt foarte fericit.

- Tom! Ma bucur pentru tine! Ii doresc sa fie sanatoasa si sa
creasca mare si frumoasa. Cum o s-o cheme?

- Bunica doreste sa-i poarte numele - Maria. Vino la noi peste
cateva zile, sa o vezi.

-Am sa vin!

- Te asteptam Tina. Pa!

- Pa, Tom!

Coloreaza si completeaza
imaginea.                            

Deseneaza firul

telefoanelor

lata si ziua mult asteptata. Tina vine in vizita la Tom. E foarte
nerabdatoare sa o vada pe micuta Maria. Amandoi sunt foarte
bucurosi. Bunica ii priveste fericita.

Din clipa-n clipa parintii lui Tom trebuie sa soseasca si sa o aduca
pe Maria acasa. Toti sunt nerabdatori.

• Deseneaza firul stetoscopului.
• Coloreaza desenul.

Se aude soneria. Bunica deschide. Micuta Maria abia se vede din
bratele tatalui care o poarta emotionat. E cat un ghemotoc si are ochii
larg deschisi.

- Bine ati venit! le ureaza copiii, sarind de bucurie. Deschid apoi
usa dormitorului unde va sta Maria.

Bunica lui Tom se apropie de Maria, o saruta cu dragoste si apoi
spune:

-Doi ochi frumosi ca albastre-lele!

-Dar ochii nostri cum sunt, bunico?

-Ochii lui Tom sunt tot albastri, iar ai Tinei sunt negri ca murele.

-Si ochii tai, bunico?

-Ai mei sunt verzi ca firul ierbii. Daca intalniti oameni care nu vad,
ajutati-i, pentru ca lumea ce-i inconjoara este in intuneric pentru ei.
Toti oamenii au ochi frumosi, indiferent de culoarea lor.

• Coloreaza desenele.

• Completeaza desenul.

 

• Deseneaza ochii baiatului.

Coloreaza desenele.

 

Sanatatea ochilor este foarte importanta pentru fiecare dintre noi.

- De ce sunt ochii atat de importanti, bunico?

- Cu ochii privim lumea ce ne inconjoara, cu ochii vedem florile,
copacii sau pasarile. De aceea trebuie sa avem grija de ei si sa-i
protejam. Praful, lumina puternica si aerul rece sunt adevarati dusmani
ai ochilor. Ochii au pleoape pe care le inchid pentru a se feri de praf.
Aceste pleoape sunt ca niste 'obloane'! Pleoapele, la randul lor, au
'gene'care imbraca si protejeaza ochii.

• Coloreaza desenele.

• Deseneaza un cap de copil.

Cei doi prieteni o privesc atent pe micuta Maria in timp ce doarme.
Bunica ii observa, zambind.

- Dragii mei, continua bunica, o sa va povestesc multe lucruri
interesante despre corpul nostru.

Copiii accepta cu bucurie. Lor le plac povestile, mai ales cele
spuse de bunica.

• Uneste punctele apoi coloreaza desenul.

Alaturi de bunica, zilele trec repede. Maria este pregatita pentru
prima ei baie. Bineinteles, Tom o invita pe Tina sa participe la acest
eveniment'. Bebelusului ii place in apa si da fericit din maini.

Bunica s-a stropit din cap pana-n picioare. Este cu adevarat
grozav sa o privesti in timp ce-l sapuneste bine pe bebelus. Are grija
si de urechile ei. Cand o scoate din ladita, o infasoara intr-un prosop
pufos, apoi le spune copiilor:

- Vedeti, copii, urechile trebuie bine spalate si sterse cu grija.

- De ce bunico, doar sunt asa de mici si de dragalase!

• Coloreaza imaginea Mariei care face baie.

• Coloreaza obiectele necesare pentru ingrijirea urechilor.

- Pentru ca asa cum ne protejam ochii trebuie sa avem grija si de
urechi. Ele sunt foarte sensibile. Trebuie sa le aparam de frig si sa le
pastram curate. Si va mai dau un sfat. Atunci cand raciti sau va doare
gatul, mergeti la medic. De obicei, apar complicatii si asupra urechii,
daca nu urmati un tratament corect.

Tina si Tom se tin cu mainile de urechi.

- Vom avea mereu grija de urechi, strigara intr-un glas copiii.

• Foloseste indigo-ul si copiaza desenele de mai sus

Este o frumoasa zi de primavara. Tina se pregateste sa-l viziteze
pe Tom si sa asculte povestile bunicutei lui. Ea imbraca o frumoasa
rochita cu floricele si volanase. Din gradina, culege un buchet de flori
pe care-l va darui bunicii lui Tom. Pe drum, stranuta tot timpul si nu
stie de ce. Bunica zarnbeste, multumind pentru flori.

- Tina, florile sunt un cadou minunat. iti multumesc din suflet.
Tina incearca sa raspunda bunicii, dar iarasi stranuta. Isi duce
repede batista la nas.

- Bunico, de ce stranuta Tina? intreaba Tom.

- Mirosul florilor este destul puternic, iar nasucul ei, foarte sensibil.
Si nasul este deosebit de important. El ne ajuta sa respiram. Cu ajutorul
lui, mirosim ceea ce este in jur. Mirosul sau aerul patrunde pe doua
cai care poarta numele de nari.

- Bunico, eu cred ca Tina are nevoie de batista!

- Da, pentru a mentine nasul curat, avem intotdeauna nevoie de
batista.

- Avem in tot timpul o batista curata la noi, sfarsesc cei doi
povestea bunicii.

• Deseneaza nasul baiatului.

• Coloreaza batista.

• Completeaza desenele

Tina si Tom se asaza la masa. Bunica le aduce doua felii mari de
tort. Dupa ce termina, copiii se sterg cu servetelele la gura.

- Gura, spune bunica, este la fel de importanta ca ochii, urechile
sau nasul. Stiti de ce?

- Deoarece ne ajuta sa mancam si apoi sa vorbim, spune Tom vesel.

- Da, este adevarat! inapoia buzelor se afla dintii si limba. Si dintii
au un rol important. Cu ei mestecam fructele si legumele. Limba ajuta
la amestecarea si inghitirea alimentelor. Ea ne ajuta si sa vorbim. Pe
limba se afla niste puncte mici, care se numesc papile gustative! Cu
ele simtim gustul dulce, amar sau acru al alimentelor.

In baie, pe doua scaunele, in fata oglinzii, Tom si Tina.

- la uite ce limba rosie ai! spune Tina.

- Si a ta este la fel! replica Tom. Stii, odata cand am baut lapte
fierbinte, m-am fript pe limba si m-a durut rau de tot.

- Asta pentru ca limba este sensibila.

• Deseneaza gura fetitelor

- Dintii mei sunt mai albi decat ai tai, spune Tom.

- Ba ai mei sunt mai albi, se lauda Tina.

Nu te cred. Va trebui sa o intrebam pe bunica.
Apare bunica.

- Bunico, dintii mei sunt mai albi decat ai Tinei, nu-i asa?

- Tina, nu trebuie sa fii suparata. Amandoi aveti deocamdata
dintisori 'de lapte'. Pana la varsta de 6-7 ani, copiii au numai dinti 'de
lapte

Cu timpul, acestia cad si apar dintii pe care o sa-i aveti toata viata.
Ei vor fi mult mai puternici. Va trebui sa-i spalati zilnic cu pasta de dinti
si periuta. Atunci vom vedea cine are dintii cei mai frumosi.

-Eu!

- Ba eu!

• Nu uita sa te speli pe dinti dupa fiecare masa!

- Eu ma spal pe dinti de trei ori pe zi, spune Tina.

- Eu de cinci ori pe zi, iar daca uneori uit, imi reaminteste mama,
recunoaste Tom.

- Foarte bine, pentru ca daca nu va ingrijiti dintii, acestia se vor
caria si va trebui sa mergeti la dentist.

- Nu vreau, nu vreau tipa Tina.

- Nici eu, se vaita Tom.

- Atunci aveti grija de dintii vostri.

- Promitem! strigara cei doi in cor.

• Coloreaza desenul.

• Cate feluri de dinti are omul?

• Numara dintii unui om.

Tom are foarte multe jucarii. Lui Tom nu-i plac papusile Tinei. Tom
se joaca cu masinute si cu soldatei. Tina indrageste mult papusile.
Maria pare si ea o papusa. Daca n-ar plange din cand in cand, ai putea
sa juri ca este o papusa de-a Tinei.

• Coloreaza jucariile Mariei.

- Bunico, Maria plange!

Bunica soseste aducand si mancarea Mariei - laptele. Dupa ce
bea Maria adoarme.

- Bunico, unde se duce laptele pe care-l bea Maria?

- In timp ce Maria doarme, haideti sa ne imaginam 'drumul' laptelui.

- Laptele si toate celelalte alimente, isi incepe bunica povestea,
'calatoresc' pe un drum bine desenat. Acesta este format din mai
multe parti. Prima parte este gura

- Cea cu care mancam, spuse Tina, foarte serioasa.

- Exact. Urmeaza gatul si o parte mai mare numita esofag. Acesta
este ca un tunel, iar mancarea este trenul care trebuie sa ajunga in
gara numita 'stomac'. Stomacul are forma literei 'J'.

- Odata ajunsa in stomac, mancarea sta aici cateva ore.

- Se odihneste? se aude un glascior.

• Uneste punctele pentru a
  afla pe unde trece laptele
  pana ajunge in stomac

- Odata ajunsa in stomac, mancarea este digerata. Nu trebuie sa
uitati sa mancati regulat, la ore stabilite de parintii vostrii.

- Dar daca nu ne place mancarea?

- Parintii vostri stiu mai bine ce alimente va trebuie pentru a creste
mari, asa ca ascultati-i si mancati tot ce vi se pune in farfurie.

- Da, bunico, vom incerca.

- Si mai departe ce se intampla cu mancarea?

- Dupa ce a stat cateva ore in stomac, la adapost, trenul numit
mancare, pleaca mai departe. Intra intr-un alt tunel mult mai lung, numit
'intestin'.

- Trenul are mult de mers, nu-i asa, bunico? spune Tom, clipind des.

-Asa este, afirma bunica.

• Coloreaza desenele

Pentru ca Maria a adormit, vreau sa va spun cateva iucruri despre
ficat.

Ficatul are o mare importanta in organism. El are o culoare brun-
roscata si cantareste 2 kilograme, cat o sticla mare de Coca-Cola.
Pentru a avea un ficat sanatos este bine sa nancam multe fructe si
legume si sa respectam programul de odihna.

- Mie imi plac fructele si legumele, spune Tom. Mama imi
pregateste mereu supe de legume si, la desert, prajituri cu fructe. Sunt
taaare bune!

• Coloreaza fructele si legumele care iti plac.

• Spalati-va

pe maini  inainte de masa!

• Respectati orele de masa!

• Nu va stricati pofta de
  mancare cu dulciuri inainte de
  masa!

• Mancati numai fructe si legume spalate!

• Nu beti apa decat la sfarsitul mesei!

Se apropie ziua de nastere a lui Tom. Este foarte fericit. Simte
cum inima ii bate mai tare. Stie ca mama ii va pregati un tort mare cu
fructe si frisca. lar inima bate, bate mereu.

- Bunico, cum arata inima?

- Inima are forma de para, asezata cu varful in jos si spre stanga.
Inima este asezata intre cei doi plamani.

Inima bate ca un ceas. Tic-tac! Tic-tac! Nu oboseste niciodata. Ca
o adevarata pompita, inima trimite sangele in tot corpul.

• Copiaza inima la indigo si coloreaza desenul.

Pentru a avea o inima sanatoasa, trebuie sa avetf o viata linistita,
sa fiti veseli si sa va jucati in aer liber.

Sportul este important pentru sanatate.

- Mie imi place sa ma joc, sare Tina.

- lar mie imi place sa merg la munte, spune cu mandrie Tom.

• Coloreaza desenul

Bunica se pregateste sa o scoata pe Maria in prima ei plimbare in parc. Aici, aerul este curat. Florile si copacii sunt atat de frumosi!

Totul este plin de viata in parc. Copii si bunici - toti sunt fericiti.

Tina ii insoteste in plimbare. Bunica se asaza pe o banca, la umbra
unui castan.

Tom ii arata Tinei frunzele care  incep sa cada, prevestind venirea toamnei.

Tom si Tina alearga fericiti prin parc. Bunica ii cheama langa ea.

- Veniti, copii, aici langa mine. Stati jos si respirati adanc. Este o seara minunata.

Bunica promite sa le povesteasca ce se intampla cand respira.

- Aerul pe care-l respiram patrunde in plamani. Sunt doi plamani. Prin ei intra si iese aerul din organism.

- Inseamna ca si plamanii sunt foarte importanti, spun cei doi copii in timp ce imping caruciorul pentru a o duce pe Maria acasa.

Uneste punctele si coloreaza desenele.

Bunica le spune copiilor - puneti mana la gura si suflati. Simtiti aerul cald care iese din organism? Copiii sufla in palma pusa la gura.

Tina rupe din gradina de zarzavaturi cateva pastai de fasole. Ea
vrea sa prepare mancare pentru papusa ei. Tom ii fura o pastaie si
fuge cu ea in casa. Bunica ii vede. Jocul copiilor este amuzant. Se
lasa prinsa in joc si vrea sa le povesteasca despre o alta parte a
organismului, rinichii.

Fiecare om are doi rinichi. Ei sunt asezati de o parte si de alta a
coloanei vertebrale. Acestia au forma unor boabe de fasole. Cantaresc
cat o cutie de culori. Copiii rad la asemanarea dintre rinichi si boabele de fasole.

• Coloreaza desenele.

Bunica il intreaba pe Tom:

- Tom, cat fac cinci plus sapte?

In timp ce Tom calculeaza, bunica le explica:

- Vedeti, acum Tom isi foloseste creierul, care se afla in cap. Cu
ajutorul creierului, facem orice: gandim, vorbim, mergem, mancam,
dormim. De la el pleaca toate comenzile.

Tina sare imediat:

- Atunci cand ma doare capul, e de vina tot creierul?

- Da, bineinteles, insa iti voi explica cand vei fi mai mare.

• Coloreaza desenele si  descopera creierul.

Zilele unui copil difera intre ele. Tot timpul apare ceva nou. Jocul
se schimba. O simpla zgarietura si jocul se opreste. Tom alearga spre
bunica plangand. Chiar si Maria l-ar putea auzi. Rana trebuie
dezinfectata. Bunica ii bandajeaza cu grija pielea zgariata.

Corpul nostru este acoperit cu un strat subtire de piele. Aceasta
apara organismul impotriva microbilor.Tot cu ajutorul pielii, in special
cea de pe maini, putem sa pipaim obiectele din jurul nostru.

Copiii incep sa atinga obiectele din jurul lor.

- Rece! Rece! Cald!

Jocul continua. Sub vraja lui, obiectele necunoscute devin
familiare.

- Tot cu ajutorul mainilor putem sa mancam, insa nu trebuie sa
uitati sa le spalati bine cu sapun, pentru a nu va imbolnavi.

- Copii, astazi, o sa va invat un cantecel. Personajul principal al
acestui cantecel este mana. Personajele secundare sunt degetele unei
maini: degetul mare, aratatorul, mijlociul, inelarul si degetul mic.

Degetul mare pleaca la plimbare
Aratatorul duce bastonul
Mijlociul duce pardesiul
Inelarul duce geamantanul
Degetul cel mic nu duce nimic.
De ce? Fiindca este mic!

• Coloreaza desenul si scrie pe fiecare deget numele sau.

Cei doi copii au invatat destul de repede cuvintele. Din cand in cand, in curte, se aude ca un ecou:

'Degetul mare pleaca la plimbare
Aratatorul'

- Mainile sunt importante, insa nu trebuie sa uitam nici de
picioare.

- Bunico, iti plac pantofii mei? intreaba Tina.

- Da, insa ei trebuie sa fie comozi, sa nu te stranga. Picioarele va
ajuta sa mergeti, de aceea trebuie sa fie tot timpul curate si cu unghiile
taiate.

• Coloreaza desenele si numara obiectele.

- Bunico, cu ce m-a incaltat mama cand am fost la munte, saptamana trecuta? intreaba Tom.

- Cu bocanci, dragul meu. Sunt incaltari speciale pentru munte. la
spune-mi ti-a placut la munte? spune bunica.

- Da, a fost grozav.

- Dar la mare a fost si mai frumos, sari Tina.

- De ce?

- Pentru ca era cald, erau multi copii si marea era albastra si
frumoasa.

- As fi vrut sa merg si eu cu tine, spuse Tom.

- Te-ai fi distrat de minune. Eu am facut castele de nisip, am inotat
cu colacul alaturi de parinti.

- Lasa ca la vara ma duc si eu, prornise Tom.

• Coloreaza desenele.

Atunci eu la vara o sa ma duc pe Luna! se lauda Tina.

- Nu poti, pentru ca esti prea mica! ii aminti Tom.

- Bine, atunci cand voi fi mare, imi voi construi o racheta si voi pleca in
cosmos.

- Puteti deveni orice vreti insa pentru asta trebuie sa fiti cuminti si sa invatati multe.

- Deja am invatat despre corpul omenesc, spuse Tom.

- Da, dar mai aveti inca multe de descoperit.