PROTECTIA COPIILOR CARE SUNT LIPSITI DE INGRIJIREA PARINTILOR PE PERIOADA IN CARE ACESTIA SE AFLA LA MUNCA IN STRAINATATE

PROTECTIA COPIILOR CARE SUNT LIPSITI DE INGRIJIREA PARINTILOR PE PERIOADA IN CARE ACESTIA SE AFLA LA MUNCA IN STRAINATATE

Instabilitatea socio-economica din România si tranzitia interminabila au determinat pe multi dintre români sa plece la munca în strainatate pentru a-si putea întretine familia. Desigur, cîstigurile obtinute sînt importante atît pentru familie cît si pentru economia româneasca, însa aceasta migratie spre vest are si aspecte mai putin dorite. Acestea ar fi destramarea familiala si "abandonul" copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecinte psihologice grave în timp pentru acestia. Trecutul ne arata ca si în perioada comunista foarte multi parinti au fost nevoiti sa lucreze pe santiere, în alte orase, si sa lase copilul în grija bunicilor. Acestia din urma au avut dintotdeauna un rol foarte important în educatia si cresterea copiilor, dar dupa revolutie au un rol si mai mare, pentru ca foarte multi români, aproape doua milioane lucreaza în prezent în strainatate, dintre care majoritatea au si unul sau mai multi copii. Situatia e mai accentuata în Moldova si în zonele rurale, unde 30-50% din copii traiesc la bunici sau la rude apropiate. Sînt si cazuri în care copilul cel mare de vîrsta adolescentei este si tata si mama, avînd grija de fratii lui mai mici. În situatii extreme copilul ramîne total abandonat si autoritatile trebuie sa aiba grija de el.

Exista o problema destul de delicata care se ridica: ar fi mai bine sa se ramîna în România si parintii sa nu aiba bani, astfel sa nu aiba posibilitatea sa-i educe si sa-i îngrijeasca sau e mai bine sa plece, eliminîndu-se problemele financiare, însa sa ramîna copii în grija altor persoane sau doar cu un parinte. Lucrurile nu pot fi privite în alb si negru, însa trebuie evidentiate consecintele psihologice care apar ca urmare a absentei numai a unuia din parinti pe o perioada mai lunga. Din momentul nasterii, copilul observa ca exista doua persoane în jurul lui cu roluri diferite. Împreuna, parintii îndeplinesc toate functiile familiale. Functia instrumentala este legata 848e422i mai mult de tata, iar cea afectiva de mama. În aceste conditii apare identificarea baiatului cu tatal, iar a fetei cu mama, necesara constituirii identitatii de sine a copilului. Aceasta identitate este afectata cînd nu exista ambele figuri parentale în preajma copilului. Copii învata sa accepte limitele si disciplina pe care parintii o impun. El poate manipula prin dualitatea lui pe parintii care nu sînt uniti. De exemplu, cînd nu reuseste sa obtina ceva de la unul din parinti încearca de la al doilea si reuseste astfel în cele mai multe cazuri si invers. La vîrsta de trei ani copilul crede ca el este cel mai puternic. Omnipotenta este o iluzie, o fantezie a copilului, parintii fiind cei care îl fac sa revina cu capul pe pamînt prin educatie si prin limitele impuse. În momentul cînd acestea nu sînt, copilul se simte puternic, ca poate sa faca orice, însa în momentul cînd nu reuseste sa faca fata problemelor intervine dezamagirea si frustrarea. Plecarea unuia dintre parinti sau a ambilor, conduce la un sentiment de abandon sau la anxietatea de separare. "Se recomanda sa se evite plecarea ambilor parinti în strainatate" Astfel fiecare despartire pe parcursul vietii lor va fi traumatica si accentuata.

Eforturile vor fi îndreptate pre evitarea despartirii, chiar daca uneori aceasta este necesara. Astfel vor aparea multe compromisuri si tulburari afective. Intervine si lipsa atasamentului care nu poate fi compensata în nici un alt fel. Lipsa de afectivitate este de cele mai multe ori autocompensata prin cheltuieli nejustificate si prin imaginea afisata, însa banii nu pot compensa lipsa parintilor si rolul lor în dezvoltarea copilului si în viata de zi cu zi. Absenta parintilor sau doar a unuia poate conduce si la probleme scolare, copilul nu se mai concentreaza, se închide în el sau devine nelinistit, abandoneaza scoala uneori, nu are nimeni puterea sa-l controleze. Copilul sufera de disciplina, de lipsa de limitare. Parintii plecati sînt de mai multe feluri: care suna des, care vin acasa la cîteva luni si-l viziteaza sau care numai trimit bani. În aceasta privinta autoritatile trebuie sa impuna ca plecarea în strainatate sa aiba loc dupa ce s-a lasat copilul pe mîini bune si s-a luat angajamentul de a se tine un contact permanent cu copiii, cu toate ca cele mai moderne mijloace de comunicare, telefonul sau internetul nu tin loc de caldura umana si de un sfat dat de aproape, cu afectiune parintesca.
Din pacate, aceasta datorie se uita cînd se ajunge în strainatate si daca la început era în plan ramînînerea pentru o perioada scurta, aceasta se prelungeste pîna se ajunge la instalarea unei rupturi puternice între parinti si copii. În concluzie, se recomanda sa se evite plecarea ambilor parinti în strainatate si de asemenea, înainte de aceasta, cîteva întîlniri de consiliere psihologica care sa stabileasca relatia dintre parinti dupa plecare si relatia între parintele plecat si copil/copii, pentru a se evita aparitia de probleme în familie si la copii. Altfel, se creeaza la copii sentimentul abandonului si este posibil ca odata ajunsi la maturitate sa abandoneze si ei pe copii lor ca un fel de protest si ca razbunare împotriva propriilor parinti.

Centrele care vor fi înfiintate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului vor oferi consiliere copiilor ai caror parinti sunt plecati în strainatate, dar si familiilor care vor sa plece, precum si celor în grija carora vor ramâne copiii. Centrele de consiliere vor fi înfiintate numai în mediul rural.
Guvernul a adoptat o lege prin care cetatenii români care muncesc în strainatate sunt obligati sa informeze autoritatile cine va avea grija de copii pe timpul absentei din tara.
De multe ori, copiii ramân în grija unor rude. Însa, potrivit Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului, peste 2000 de minori au fost efectiv abandonati de parintii plecati la munca; ei se afla acum în grija sistemului de ocrotire sociala.

Risc de exploatare prin munca sau trafic

Minorii ai caror parinti pleaca la munca peste granite pot fi expusi exploatarii prin munca sau risca sa fie vânduti unor retele de traficanti.

Din aceste cauze, de acum înainte cetatenii care vor sa plece la munca în strainatate trebuie sa adauge în dosar si un act de la primarie privind persoanele cu care si-au lasat copiii. Actul trebuie depus în copie la Agentia pentru Munca în Strainatate (APMS), la ambasada de unde se ridica viza si la Directia pentru Protectia Copilului.

Acesteia îi revine sarcina de a verifica daca minorii sunt îngrijiti bine. Daca acestia nu ramân la rude, ci la vecini, la dosar mai trebuie depus si un act notarial încheiat de parinti si cei care iau copiii în îngrijire. Autoritatea pentru Protectia Copilului spera sa previna astfel orice fel de abuz si e gata sa ia si alte masuri, daca aceasta nu se va dovedi suficienta.

Prevenirea abuzurilor

Decizia, daca va fi aplicata de directiile de protectia copilului, va ajuta la reducerea abandonului, a riscurilor la care sunt supusi minorii ce nu pot beneficia de supravegherea parintilor. Si parintii trebuie sa cântareasca foarte bine riscurile înainte de a-si lasa copiii pentru a munci peste granite.

Riscurile cresc în functie de vârsta copiilor, cei sub doi ani fiind mai fragili, dar si în functie de lungimea perioadei în care sunt despartiti de parinti sau de comportamentul celor în grija carora ramân

Copiii cu parinti plecati în strainatate nu se distreaza la fel de bine ca cei cu parintii aflati în tara. Conform ultimului studiu al Fundatiei Soros, cei mai nefericiti sunt cei cu ambii parinti plecati în strainatate. Copiii cu parinti fosti emigranti, pe de alta parte, sunt cei mai fericiti, declara ca se distreaza foarte bine cu prietenii si cu familia si râd cu pofta (în medie, sunt cu doua procente mai multi copii cu parinti fosti emigranti care se declara fericiti, decât copiii cu ambii parinti aflati acasa).

Pe de alta parte, majoritatea copiilor care au ambii parinti plecati în strainatate se simt singuri (36%), neiubiti (22 %),neglijati (16 %), diferiti de alti copii (34 %) sau pur si simplu nu stiu ce se astepta de la ei (22 %), în conditiile în care copiii provenind dintr-o familie normala au mult mai rar probleme de acest fel (cu pâna la 16 procente mai putini se plâng de aceleasi nelinisti). Cei cu mamele plecate în strainatate sunt destul de aproape, în statistici, de copiii cu ambii parinti plecati din tara, procentele dintre cele doua "categorii" diferind cu cel mult doua puncte.

Familia reprezinta principala sursa de sprijin pentru copii atunci când se confrunta cu o problema, mai ales daca aceasta este legata de scoala. O pondere semnificativa dintre copiii care au parinti migranti declara însa ca nu apeleaza la nimeni când vine vorba de vreo problema legata de scoala.

Mai mult, statisticile arata ca în unele cazuri plecarea unuia dintre parinti determina deteriorarea relatiei copilului cu parintele ramas acasa, fie ca este vorba de mama sau de tata. Deocamdata nu se poate vorbi despre un numar alarmant de copii care au probleme la scoala, dar statisticile arata ca sunt destul de multe cazurile în care acestia au rezultate mai proaste la scoala , mai multe absente, nota scazuta la purtare, sau pur si simplu nu se duc cu placere la scoala.

Pentru copiii ai caror parinti sunt plecati la munca în strainatate, scoala reprezinta un factor important de stres. Majoritatea convorbirilor tele­fonice dintre copiii si parinti au ca prim subiect aspecte legate de scoala, apoi rudele în grija carora ramân si modul în care îsi petrec timpul liber:

Potrivit studiului "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa", realizat de Fundatia Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu au cel putin un parinte plecat la munca in strainatate. Dintre acestia, 80.000 au doar tatal plecat, 55.000 doar mama, iar in cazul a 35.000 dintre ei, atat mama, cat si tatal sunt la lucru peste granita. Copiii raman, de obicei, in ingrijirea familiei restranse sau a altor persoane.

Aproximativ 18% din elevii de gimnaziu aveau, la sfarsitul anului scolar 2006-2007, cel putin un parinte la munca in strainatate. Acest fenomen a afectat, conform studiului "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa", regiunile din vestul tarii. Din cei aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu care aveau cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, 80.000 au doar tatal plecat, 55.000 au doar mama plecata, iar in cazul a 35.000 dintre ei atat mama cat si tatal sunt plecati la munca in strainatate, copiii ramanand in ingrijirea rudelor sau a prietenilor. Este adevarat ca piticii ai caror parinti muncesc in strainatate au un nivel de trai mai ridicat decat ceilalti. La trei sferturi dintre acesti copii gasim telefon mobil, iar o treime au calatorit in strainatate. Astfel, singurul avantaj al copiilor care sunt departe de parinti ramane bunastarea. Studiul arata ca veniturile din strainatate sunt folosite in mare parte la imbunatatirea conditiilor de locuire si la inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata. Computerele si consolele de jocuri video sunt mai frecvente in gospodariile de migranti decat in celelalte. Totodata, copiii cu parinti plecati in strainatate detin intr-o mai mare masura biciclete, role, MP3 playere sau iPod-uri. Asa cum era de asteptat, aceasta situatie are si efecte negative, cel mai frecvent fiind deteriorarea relatiei copilului cu parintele ramas acasa. Alte efecte negative se intalnesc la nivel psihologic. Datele de ancheta confirma existenta unei asocieri semnificative intre absenta ambilor parinti sau doar a mamei si frecventa simptomelor de deprimare la copii. In ceea ce priveste abuzurile verbale, umilintele, amenintarile, agresiunile fizice sau neglijenta, diferentele dintre cei cu parinti plecati si cei cu parinti non-migranti nu sunt semnificative. Totusi, cercetarea indica importante semnale de alarma privind situatia generala a copiilor din Romania din aceasta perspectiva. Astfel aproape jumatate dintre elevii de gimnaziu au fost supusi frecvent la abuzuri verbale, aproximativ 35% s-au aflat frecvent in situatii in care s-au simtit umiliti, 20% au fost adesea amenintati si 15% au fost agresati fizic. Si consumul de substante interzise minorilor are o incidenta putin mai mare in randul elevilor de gimnaziu care au ambii parinti plecati sau doar mama plecata la munca in strainatate. Ponderea copiilor care au avut cel putin o data probleme cu politia este usor mai mare in randul celor care au parinti migranti fata de ceilalti. De asemenea, copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate au rezultate scolare medii si sunt in mica masura intre primii din clasa, au mai multe absente nemotivate decat ceilalti, iar dupa absolvirea cursurilor isi doresc sa plece in strainatate.

Plecarea unuia sau a ambilor parinti dintr-o familie la munca în Occident s-a creionat tot mai accentuat în ultimul timp ca un fenomen social. Aceasta este optiunea aleasa pentru rezolvarea problemelor financiare, dar intentia, initial buna, de a schimba situatia economica a familiei, ajunge în timp sa aiba efecte negative asupra copiilor.

Sute de familii au solicitat întreruperea studiilor pentru copiii lor. Dintre acestea, 70% dintre copii vor continua scoala în Italia, ceilalti urmând sa ajunga în Spania. Judetele cu cel mai mare numar de copii ramasi fara parinti sunt Suceava, Neamt, Bacau, Galati, Iasi, Dâmbovita, Constanta, Maramures, Botosani si Vaslui. La aceasta data, la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) sunt înregistrate 351 de familii în care ambii parinti sunt plecati la munca în strainatate. Numarul copiilor ramasi singuri acasa este de 650. Dintre acestia, 626 sunt, cel putin teoretic, în grija rudelor de pâna la gradul IV. Practic, ei nu se bucura de nicio forma de protectie. Numarul ambilor parinti plecati în strainatate este mai mare în mediul urban, iar tendinta este de a nu se încredinta în mod legal copiii pe perioada absentei din tara. Separarea copiilor de catre unul sau ambii parinti plecati la munca în strainatate pentru o perioada prelungita de timp genereaza sentimentul de abandon, cu repercusiuni asupra personalitatii. Principalele probleme identificate se refera la modul de relationare cu colegii si, în special, modul de îndeplinire a cerintelor didactice. Reactiile copiilor sunt descrise de specialisti ca urmând un traseu bine definit. Ei remarca initial schimbarea aspectului fizic, urmata de abandon si absenteism scolar, de schimbarea grupului de prieteni, a anturajului si, uneori, de comiterea unor infractiuni, toate pe fondul unei privari afective. Desi se pare ca tinerii înteleg foarte bine motivele care i-au determinat pe parinti sa plece din tara si chiar apreciaza faptul ca îsi pot permite mai multe, ca sunt mai liberi, comunicarea si nevoia de afectiune ramân probleme nerezolvate. În plus, în familiile cu mai multi copii, cel mare este supraîncarcat cu sarcini, revenindu-i rolul de a avea grija de cei mai mici.   Absentele de la scoala si rezultatele slabe la învatatura sunt alte probleme ale copiilor lasati singuri acasa. Dar ce îi afecteaza cel mai mult este violenta verbala din partea colegilor si faptul ca sunt victime ale jafurilor de tot felul. Lipsa comunicarii este evidenta mai ales în situatiile în care copiii au probleme - pe care nu stiu cum sa le rezolve - sau atunci când sunt bolnavi. Fenomenul copiilor lasati singuri acasa a fost luat în atentie la nivel national, DGASPC fiind institutia care monitorizeaza fenomenul în ansamblu, dar fara a se concentra pe cazuri particulare decât în momentul în care sunt sesizate încalcari flagrante ale drepturilor copilului. Mai exact, se intervine atunci când raul a fost deja produs, când copilul a devenit victima sau agresor. Psihologii scolari se confrunta adesea cu elevi care sunt ramasi în grija fratelui mai mare. De multe ori acestia sunt retrasi în colectivitate, iar în momentul în care stiu ca unul dintre parinti vine acasa, se teme.

170 de mii de elevi din ciclul gimnazial au cel putin un parinte plecat sa munceasca în strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35 de mii au ambii parinti plecati în strainatate.
Cifrele fac parte dintr-un studiu realizat de Fundatia Soros, care si a propus sa realizeze o evaluare cât mai realista a migratiei externe, dar si sa atraga atentia asupra efectelor pe care aceasta le are asupra copiilor. Studiul arata ca migratia parintilor are atât efecte pozitive, cât si efecte negative asupra copiilor ramasi acasa. Principalele efecte pozitive ar fi legate de bunastarea materiala. Copii care au parintii plecati într-o alta tara beneficiaza de conditii mai bune de trai, au telefon mobil, au computer si calatoresc în strainatate mult mai des decât copii ai caror parinti locuiesc în România.

Efecte negative

Pe de alta parte, efectele negative sunt mult mai multe si mult mai grave. Autorii studiului sunt de parere ca relatia copilului cu parintele ramas acasa are de suferit în anumite cazuri, iar efectele ar putea fi similare cu cele ale pierderii unui parinte prin divort sau deces. Acest lucru ar putea cauza o serie de probleme psihologice, dupa cum spune sociologul Alexandru Toth. "Analizele au relevat simptome de depresie mult mai frecvente în cazul copiilor cu ambii parinti sau doar cu mama plecata. În general plecarea mamei este factor de risc pentru aparitia unor simptome de depresie la copii. Au un sentiment de singuratate, se simt neglijati ca nimeni nu îi iubeste si exista riscul unor acte autodistructive si comportamente deviante", a spus domnul Toth.Sociologul Alexandru Toth a mai precizat ca cei mai vulnerabili sunt copiii care au ambii parinti plecati în strainatate, si care au ramas în grija rudelor, dar si cei care locuiesc în prezent doar cu tatal.

Recomandari pentru autoritati

Autorii studiului au facut si câteva recomandari pentru autoritatile competente, dar si pentru scolile la care învata copiii ai caror parinti sunt plecati"Primul lucru - nu stiu cum de nu s-au gândit si autoritatile - este elaborarea si implementarea unor politici publice coerente prin care sa fie identificati si monitorizati copiii aflati în situatie de risc. Un lucru important care s-ar putea face relativ repede ar fi construirea unii set de servicii sociale, plecând de la scoala". "Asta ar rezolva foarte bine o parte din problemele copiilor ai caror parinti sunt plecati, pentru ca ar include consiliere speciala, un ajutor suplimentar în procesul de învatare, adica ore suplimentare acolo unde copiii ramân în urma, conditii de petrecere a timpului liber în activitati organizate în comun", spune coordonatorul de program al fundatiei Soros, Ovidiu Voicu.O alta solutie, a mai spus domnul Voicu, ar fi reorganizarea sistemului de asistenta sociala, care în acest moment ar fi prost organizat si ineficient.
Coordonatorul de programe al Fundatiei Soros a criticat faptul ca în prezent serviciile de asistenta sociala sunt împartite în doua: unul la primarii si altul centralizat. Acest lucru, crede domnul Voicu, nu ar contribui decât la mentinerea unei confuzii generale

Copiii ai caror parinti pleaca la munca in strainatate sunt tristi si depresivi, cu tendinte autodistructive, se arata intr-un studiu al Fundatiei Soros. Studiul, realizat in iunie 2007, pe un esanton de 2.037 elevi din clasele V-VIII, releva faptul ca profilul copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca este asemanator cu cel al copiilor din familii monoparentale. Astfel, desi plecarea la munca este temporara, efectele asupra copiilor pot fi resimtite ca in cazul pierderii unui parinte prin divort sau deces. Principalul efect negativ se remarca la nivelul psihologic. Desi nu exista semnalmente in cazul sanatatii fizice, moralul copiilor cu parinti migranti este mult mai scazut decat al celorlalti. Ei prezinta adesea simptome de anxietate, depresie si nervozitate, sunt mult mai nelinistiti si mai ingrijorati ca inainte de plecarea parintilor si plang mai mult. Astfel, rezultatele studiului arata ca 36% dintre copiii chestionati se simt si

singuri, 20% cred ca nu ii iubeste nimeni, 15% se simt neglijati, iar 25% se declara nefericiti. Trebuie amintit aici cazul recent al baiatului de 12 ani care s-a sinucis pentru ca mama sa urma sa plece la munca in Italia. In acest context, realizatorii studiului subliniaza rolul scolii de a ameliora situatia acestor copii. Cu toate acestea, intr-o masura covarsitoare, scolile romanesti nu detin instrumentele esentiale de actiune. "Daca un profesor observa ca un elev are probleme, el nu poate decat sa atentioneze psihologul scolar. In cele mai multe cazuri insa, profesorii constata ca nu au un psiholog in scoala. Daca este foarte dedicat, el merge la domiciliul copiilor. Daca nu, ridica din umeri si problemele copilului se mentin sau, mai rau, se agraveaza", a declarat Ovidiu Voicu, manager de programe in cadrul Fundatiei Soros Romania. El a adaugat ca aceste neajunsuri contribuie la incapacitatea de a identifica si monitoriza situatia copiilor cu parinti migranti, care sunt mult mai expusi anumitor pericole. In acest sens, consumul de substante interzise minorilor are o incidenta mai mare in randul elevilor de gimnaziu care au ambii parinti plecati, sau doar mama plecata la munca. Totodata, intre 15 si 16% dintre acesti copii au avut cel putin o data probleme cu politia, iar 54% s-au batut cu alti copii, determinand profesorii sa atraga atentia familiei. Situatia este cu atat mai grava, cu cat cei mai multi dintre copiii vizati vin cu mai mica placere la scoala, au rezultate mai slabe, mai multe absente, mai multe corigente si au mai des nota scazuta la purtare decat cei supravegheati de parinti. Mamele-menajere, ingrijitoare pentru copiii altoraIn Romania, potrivit statisticilor, exista aproximativ 170.000 de elevi de clasele V-VIII care au cel putin un parinte plecat la muca in strainatate. Cifra este in realitate mult mai mare, in conditiile in care, potrivit ANPDC, circa 600 de primarii din tara nu au transmis datele referitoare la acesti copii. Dintre minorii identificati, aproape 35.000 au ambii parinti plecati. In cazul copiilor cu un singur parinte plecat, realizatorii studiului atrag atentia ca lipsa mamelor ii afecteaza intr-o masura mult mai mare pe micuti, comparativ cu lipsa tatalui. In acesta situatie se afla circa 55.000 de copii. Totodata, mamele plecate la munca viziteaza mai putin tara. Studiile arata ca majoritatea romancelor migrante lucreaza in menaj sau ingrijirea persoanelor, avand o capacitate economica mai redusa. Aproximativ 10% dintre acestea nu au avut posibilitatea sa revina nici macar o singura data in tara, de cand au inceput munca, iar 32% si-au putut vizita familia o singura data.

Migrantii romani nu vor sa se mai intoarcaDatele Institutului National de Statistica (INS) arata ca in ficare an migreaza aproximativ 10.000 de romani. "Acest numar nu este ingrijorator. Important este numarul de migranti care decid sa ramana acolo sau sa isi prelungeasca perioada de sedere", a explicat sociologul Dumitru Sandu, care a adaugat ca acestia reprezinta un procent semnificativ. Specialistul ne-a dat ca exemplu un studiu realizat anul trecut in Focsani si Alexandria, cand migrantii s-au intors in tara de sarbatori. Cu cat petrec mai mult timp in strainatate, migrantii se gandesc din ce in ce mai putin la intoarcerea in tara. Sociologul Dumitru Sandu este de parere ca o parte din banii pe care provin de la migranti ar trebui sa fie destinati, cu sprijinul autoritatilor locale, pentru consilierea psihologica si asistenta sociala a copiilor care raman in grija unuia din parinti sau chiar in grija bunicilor.

Conform ultimelor date de la ANPDC, în România sunt 82.464 de copii ai caror parinti sunt plecati la munca în strainatate. 24.406 provin din familii în care ambii parinti sunt plecati, 47.154 din familii în care este plecat doar un membru, iar în 8.904 cazuri, singurul sustinator legal este plecat. 2.500 de copii sunt în sistemul de protectie sociala

MASURI  privind activitatile de identificare, interventie si monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de Ingrijirea parintilor pe perioada In care acestia se afla la munca In strainatate

1. Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si oraselor, denumite In continuare SPAS, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum si directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti identifica cazurile de copii ai caror parinti se afla la munca In strainatate,

SPAS, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, precum si directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti intocmesc un raport de evaluare initiala (REI) pentru fiecare caz.

In situatia In care din REI rezulta faptul ca acel copil se afla In situatie de risc, SPAS, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, precum si directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti Intocmesc planul de servicii, In vederea prevenirii separarii copilului de familia sa.

4. In situatia In care REI recomanda consilierea familiei/persoanei la care se afla copilul In Intretinere si Ingrijire si oferirea de servicii de suport, la propunerea asistentului social sau a persoanei cu atributii de asistenta sociala care a instrumentat cazul, In planul de servicii se va decide cu privire la serviciile de suport pe care comunitatea le^ poate oferi.

5. In cazul In care apreciaza ca exista motive temeinice de natura sa primejduiasca dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului aflat In situatia prevazuta la art. 1, SPAS si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul vor sesiza imediat directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la identificarea cazului, In vederea instituirii unei masuri de protectie speciala asupra copilului.

6. Cetatenii romani care au copii minori In Ingrijire si doresc obtinerea unui contract de munca In strainatate au obligatia de a notifica SPAS/primariei de domiciliu intentia de a pleca la munca In strainatate, precum si nominalizarea persoanei In Intretinerea si Ingrijirea careia vor ramane copiii, conform anexei nr. 2.

In vederea respectarii dispozitiilor prevazute de Hotararea Guvernului nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza In strainatate, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 384/2001, parintii solicitanti de locuri de munca In strainatate au obligatia prezentarii la agentii de ocupare a fortei de munca a unei dovezi emise de SPAS/primaria de domiciliu, conform anexei nr.