|
Daca in perioada scolara mica, tutela
familiala si scolara este accentuata, in pubertate se modifica treptat ca
urmare a mai marei autonomii si responsabilitati crescute a copilului.
Dominanta in aceasta perioada este maturizarea biologica si intensa
dezvoltare a personalitatii.
Activitatea fundamentala pentru perioada pubertatii ramane invatarea si
instruirea teoretica si practica. Tipurile de relatii se complica progresiv
facilitand integrarea copilului in generatia sa, premisa a integrarii
sociale largi, complexe in care exprimarea identitatii proprii capata tot
mai pragnant note personale. Relatiile sociale ale puberului se complica
mai mult si prin dezvoltarea dimorfismului secual cu cerintele ce le 16316n1324q
implica la care se adauga multiplicarea situatiilor de statut si rol social
prin solicitarea in activitati sociale, sportive, culturale.
Structurarea personalitatii in perioadele pubertatii nu este lineara, ea se
dimensioneaza relativ seismic si dramatic datorita contradictiilor dintre
componentele impregnante de atitudini copilaresti, cerintele de protectie,
anxietate specifica varstelor mici in fata situatiei mai deosebite si
atitudini si conduite achizitionate sub impulsul cerintelor interne de
autonimie sau impuse de societate.
DEZVOLTAREA BIOFIZICA
Subperioada prepubertala (10-12 ani)
Se caracterizeaza printr-o intensificarea din ce in ce mai mare a cresterii
(staturale mai ales) concomitent cu dezvoltarea pregnanta a
caracteristicilor sexuale secundare (aparitia pilozitatii pubiene si a
celei axilare, dezvoltarea gonadelor, etc). Fetele trec prin aceasta faza
chiar mai devreme (de la circa 9 ani) si castiga in inaltime aproximativ
22cm. Cresterea mai evidenta, la majoritatea baietilor incepe pe la 11-12
ani. Asadar, cresterea se realizeaza in pusee devenind impetuoasa cu
momente de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, agitatie. Apare o
alternanta intre miomentele de voiciune, de coduite infantile exuberante si
momente de oboseala, apatie, lene. Copilul poate deveni conflictual, mai
putin activ, adopta pauze prea mari prelungind relaxarea chiar daca nu a
facut un efort prea mare.
In scoala, copilul se alfa in fata unor cerinte, mai diversificate
cantitativ si calitativ, a unor modele de profesori si lectii variate care
impun un cadru al invatarii mai deosebite. Se modifica statutul de elev
prin antrenarea acestuia in activitati responsabile si competitionale care
sa il faca sa isi dea seama de valoarea si potentialul de care dispune.
Copilul nu mai este atat de frecvent stapanit de agitatia motorie si de
labilitatea din primele clase. Constiinta de sine se incarca cu ideea
statutului de elev bun, slab sau mediocru, ceea ce il face sa manifeste
atitudini de un anumit fel fata de activitate. Familia isi formuleaza si ea
o serie de cerinte fata de puber, dar care nu sunt atat de precise. In
unele imprejurari puberul este considerat copil, iar in altele, i se
solicita comportamente asemanatoare celor mari fapt ce il face sa traiasca
momenta contradictroii si o usoara opozitie fata de statutul si rolul
incert ce i se acorda. In general puberul se simte din ce in ce mai bine in
grup pentru ca il securizeaza si accepta stilul galagios, exuberant si
uneori agresiv, impulsiv.
Apar tot mai des comportamente difernetiate si subtile fata de sexul opus,
dar si o stare discreta de competitie, de afirmare, de valorificare in
ochii celuilalt sex. Se produc si comportamente opozante fata de iesirile
cu parintii preferand petrecerea timpului liber cu alti copii si poate
apare o devalorizare a influentelor unui dintre parinti sau a amandorura.
Subperioada pubertatii propriu-zise (12-14 ani)
Se remarca prin dominarea puseului de crestere. Cresterea nu este
proportionala in toate segmentele corpului. Mai intensa este cresterea in
inaltime si lungimea membrelor inferioare si superioare ceea ce da un
aspect caricatural puberului. Prin cresterea trunchiului si a masei
musculare se castiga in forta fizica. In acelasi timp, se dezvolta organele
interne si la baieti dispare grasimea ca urmare a extinderii articulatiilor
si a musculaturii. La fete tesutul adipos se mentine si da un aspect
marmorean, iar talia se subtiaza si se dezvolta bustul cu pronunatarea
butonilor. Si la unii si la altii se dezvolta partea faciala a craniului,
dantura permanenta, oasele mici ale mainii , se produce maturizarea sexuala
ce se evidentiaza prin aparitia pilozitatii, functionarea glandelor sexuale
si modificarea vocii. La fete se instaleaza ciclul, iar la baieti apar
primele ejaculari spontane.
In plan pshihologic, aceste fenomene determina trairi tensionale, confuze
si stari de disconfort. Trairile respective sunt intensificate si de
prezenta acneelor, a transpiratiilor abundente si mirositoare, a
sensibilitatii pielii in emotii, a stangaciei in miscari.
Subperioada postpuberala (de la 14 ani)
Aceasta perioada face trecerea la adolescenta. Se realizea o crestere
accelerata, la inceput in greutate apoi in inaltime cu care ocazie se
redistribuie greutatea. Organele interne continua cresterea, dar au loc si
transformari fizice de mai mica importanta cu impact considerabil asupra
tanarului. Astfel, prin activitatea glandelor sudoripare apare acneea ce
provoaca tensiuni deosebite. La baieti se manifesta o schimbare in conduite
prin extinderea lor exagerata, adeseori o impertinenta cu substgrat sexual
si cu agresivitate in vocabular.
Se accentueaza fenomenul de erotism care implica emotii puternice, trairi
interne, atitudini sincere fata de sexul opus. Erotismul se deruleaza sub
forma "dragostei platonice" in care sensibilitatea si iubirea
imaculata ocupa loc central fara insa, sa se excluda atractia corporala ce
amplifica intreaga stare a puberului in momentul cand este atins de o
persoana de sex opus. Dat fiind faptul ca la aceasta varsta organele
genitale devin functionale, sexualitatea este tot mai des implicata si
aceasta isi pune amprenta asupra intensitatii trairilor fiziologice si
psihologice cu efecte nemijlocite asupra comportamentului. Acum instinctul
sexual poate deveni activ ca urmare a maturizarii organelor sexuale, iar
sexualitatea poate imbraca forma masturbatiei.
DEZVOLTAREA PSIHICA
Invatarea capata un caracter tot mai organizat cu mare incarcatura
emotionala, dar si psiho-culturala. Puberul devine tot mai motivat pentru
dobandirea unui statut intelectual si moral pe baza caruia constientizeaza
lcoul aparte ce ii revine in cadrul colectivului si in determinarea de
atitudini diferentiale ale adultilor (parintilor, profesorilor) fata de el.
Desi se mentine un decalaj intre maturizarea biologica si cea intelectuala
si morala, el tinde sa reduca cu timpul si sa faciliteze puberului
adoptarea de modalitati comportamentale specifice in care sunt implicate
strategii ale cognitiei, ale experientei si ale valorizarii actionale
veridice.
Fenomenul care retine atentia si care modifica planul comportamental este
acela al erotizarii vietii si al visarii imaginative pe fondul dezvoltarii
sexuale si al expansiunii virilitaii. In acest caz comportamentele sexuale
sunt impregnate de anxietate si tensiune. Relatiile dintre fete si baieti
sunt distantate si in genere fetele traiesc primele dezamagiri in raport cu
lipsa de atentie a baietilor. In schimb, fata de acelasi sex, baietii cat
si fetele, manifesta atitudini afectuoase, tandre si stranse, dar frecvent
opozante fata de adulti.
va urma.....
|
