STRESUL sCOLAR
" Nu ma mai stresa atāta! ", " Vai ce zi stresanta am avut azi! ", " Ma tot streseaza copilul cu īntrebarile lui! "
Aceste expresii le auzim zi de zi. Ele fac parte din limbajul activ al adultilor si exprima epuizarea, enervarea, irascibilitatea, starea de indispozitie etc. 19419o1419t īnsa, pe cāt de normale ni se par atunci cānd le auzim spuse de catre adulti, pe atāt de amuzante sau lipsite de sens ni se par cānd sunt exprimate de catre un copil.
Ce īnseamna a fi stresat? De cāte feluri este stresul? Cine "are voie" sa fie stresat? E bine sa stresam copiii?
Asa cum probabil multi dintre cititori cunosc, stresul reprezinta o stare de īncordare nervoasa sau o reactie care este declansata de un anumit eveniment. īn limbajul uzual, obisnuim sa asociem notiunea de "stres" cu cea de "indispozitie", īnsa, probabil, putini cunosc faptul ca aceasta poate exprima:
de o stare de activare, de tonifiere a
organismului, indispensabila functionarii
sale adecvate, care are drept
consecinta cresterea performantei (eustres);
sau
o stare de supraīncarcare, tensionare,
dezadaptare a organismului, care are o
intensitate crescuta si
care duce la scaderea performantei individului (distres) (Baban
A., 1998).
Īn cele ce urmeaza vom lua īn discutie influenta distresului asupra performantelor scolare ale elevului.
Distresul poate aparea īn anumite situatii particulare (examene, concursuri sportive, īn general evenimente care sunt percepute ca fiind importante) sau poate constitui o trasatura a personalitatii individului ("Copilul acela este vesnic stresatl").
Daca, īn primul caz, acest tip de stres (acut) este firesc si poate coplesi pe oricine, īn a doua situatie (stresul cronic) lucrurile sunt mai grave, iar parintii ar trebui sa ia masuri pentru prevenirea, ameliorarea sau eliminarea starii respective.
Este noimal si caracteristic speciei umane sa īsi doreasca sa evolueze, sa atinga noi obiective, sa progreseze din ce īn ce mai mult. Dar cu ce costuri?
Aceasta īntrebare este bine sa fie formulata de catre toti parintii care asteapta foarte mult de la copiii lor si le cer sa realizeze īn permanenta activitati solicitante.
Astfel, se pot īntālni cazuri de parinti care, de fiecare data cānd copilul lor a realizat o performanta, se grabesc sa formuleze alte pretentii, fara a-i da copilului ocazia sa se bucure de reusita.
De exemplu, au existat situatii īn care copilul a venit fericit la parinte si i-a spus ca a terminat de citit cartea pe care o avea ca tema īnsa, parintele, īn loc sa aprecieze cum se cuvine efortul depus, s-a grabit sa spuna: "Acum, sa īmi citesti si celelalte doua carti de pe raft! "
E ca si cum ar zice: "Ai īnvatat limba engleza? Oh, dar asta nu e nimic! Sa vedem daca poti sa īnveti pakistaneza!"
Īn mod incontestabil, trebuie apreciat interesul si efortul parintilor care solicita ore suplimentare (meditatii) pentru activitatea scolara a copiilor lor, cu scopul ca acestia sa-si poata dezvolta orizontul academic. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea numeroasele situatii īn care acest efort nu este īncununat de succes, din cauza necunoasterii capacitatii reale de efort de care dispune copilul si a ignorarii dorintelor si preocuparilor acestuia.
Daca un adult, īntorcandu-se de la locul de munca, ar fi pus īn situatia de a presta aceeasi activitate īn mod suplimentar, la un moment dat aceasta ar duce la suprasolicitare, epuizare, distres, deci, implicit, la scaderea productivitatii.
Daca solicitam unui copil ca, dupa orele de la scoala, pe lānga temele de casa ce trebuie efectuate pāna a doua zi, sa mai participe la ore suplimentare (meditatii), oare efectul nu va fi acelasi?
"Sigur, vor zice unii, dar capacitatea de efort a copiilor este mai mare decāt a adultilor. īn plus, acum trebuie sa īnvete."
"Sigur, vom zicem noi, dar trebuie sa avem īn vedere dozarea efortului pentru a putea fi facut īn momentele cele mai importante ale vietii, deoarece resursele energetice ale copiilor sunt si ele limitate."
|
|
|
Ore suplimentare |
Vi s-a īntāmplat sa īntālniti vreodata juniori cu performante exceptionale īn competitiile sportive, īnsa pe care nu i-ati mai īntālnit la seniori? Ati cunoscut elevi premianti pe tot parcursul vietii de scolar care au fost īndemnati de parinti sa ia numai note maxime la toate disciplinele, iar īn momentul īn care au fost pusi īn situatia de a-si continua studiile la nivel universitar au cedat, epuizati? Noi
|
