A DOUA EXPEDITIE A LUI COLUMB. DESCOPERIREA ANTILELOR MICI SI A INSULEI JAMAICA

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB. DESCOPERIREA ANTILELOR MICI sI A INSULEI JAMAICA

COMPONENŢA EXPEDIŢIEI

Ferdinand si Isabella au confirmat în mod solemn toate drepturile si privilegiile fagaduite lui Columb în 1492. In instructiunile regale din 29 mai 1493, don Cristobal Colon este intitulat amiral, vicerege si guver­nator al insulelor si continentului descoperit. A fost echipata fara întîr-ziere o noua flotila compusa din 17 vase, printre care trei corabii mari. Columb a înaltat pavilionul de amiral pe cea mai mare dintre ele — „Maria Galante". întrucît Columb nu vazuse la indieni nici vite si nici plante cultivate europene si întrucît se proiecta întemeierea în Espafiola a unei colonii spaniole, au fost încarcati pe corabii cai, asini, vite cornute mari si porci. în afara de aceasta, amiralul a poruncit sa se ia pe corabii butuci de vita de vie de diferite soiuri si seminte de plante cultivate în Europa.

împreuna cu Columb au plecat în cautarea norocului în noile regiuni un mic grup de curteni, sute de nobili saraci, dar mîndri (hidalgos), ra­masi fara ocupatie dupa cucerirea Granadei, zeci de functionari regali, Precu_{m s}j calugari si preoti care trebuiau sa aduca la crestinism pe „Ra-gînii" de peste ocean. Potrivit diferitelor izvoare, pe corabii se aflau 1 500—2 500 de oameni. A doua expeditie a lui Columb a pornit din Ca-diz la 25 septembrie 1493. în insulele Canare s-a mai luat o încarcatura suplimentara — trestie de zahar — si, urrnîndu-se exemplul portughezilor, cum mari anume dresati pentru vînatoarea de oameni.

DESCOPERIREA INSULELOR ANTILELE MICI sI PRIMA INT1LNIRE CU „CANIBALII" — CARAIBII

deoa ^ -^{a p}.^ar^^sit insulele Canare, Columb a pornit spre sud-vest,

alte ^r^t^{6 loc}.^{uitoru de} P⁶ Espanola îi spusesera ca la sud-est de ei se afla
^a *^ i i

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Drumul lui Columb de-a lungul Antilelor mici (dupa Morison).

a fost cît se poate de bine aleasa. Columb a avut vînt prielnic — e de nord-est — si astfel a traversat oceanul Atlantic în 20 de zile, cu doua saptamîni mai putin decît prima data. Acest drum au în-sa-1 foloseasca toate corabiile care mergeau din Europa spre „In­ie vest". a o zi mai înainte ca la apus sa apara pamîntul, Columb i-a deter-

apropierea dupa schimbarea culorii apei oceanului si a directiei ui. La 3 noiembrie 1493 a aparut la orizont o insula muntoasa, aeo-

de o vegetatie tropicala luxurianta. Descoperirea fusese facuta

duminica (Dominica — în spaniola), si Columb a denumit astfel nsula.

; Dominica nu se zarea vreun port prielnic si de aceea amiralul a pre nord, unde se vedea o alta insula mai mica, joasa. In cinstea si sale, el a numit-o 18218i812s Maria Galante (astazi Marie Galante). Columb ircat pe tarm, a înaltat steagul castilian si a luat în stapînire în olemn noul arhipelag. Insula parea nelocuita. în apropiere se za-lte insule, iar în ziua urmatoare Columb s-a îndreptat spre cea mai Jintre ele, pe care a denumit-o Guadalupe.

ici flotila a ramas opt zile. Spaniolii au debarcat de mai multe ori m, au vizitat satele de pe litoral si au intrat în case. „în case am > multime de oase si cranii omenesti atîrnate ca niste vase, pentru e trebuinte. Barbati am vazut putini: dupa cum ne-au lamurit fe-

cei mai multi dintre ei plecasera cu zece canoe [barci] sa jefuiasca sule. Oamenii acestia ni s^au parut mai dezvoltati decît locuitorii nsule pe care îi vazusem înainte [adica indienii arawaki, pe care

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

V îi cunoscusera în timpul primei expeditii]. Desi au casele facute spaniolii ^ ^^ construite mai bine decît la alti indieni si se gasesc di^{n p}fi ' _mai multe lucruri... vadindu-se în toate o pricepere deosebita, înauntru ^ _bumbac.., _si multe cuverturi din bumbac, facute atît de bine ^El Tnu sînt inferioare celor de la noi din Castilia"¹. Ţ)_Upa relatarile femeilor capturate, pe toate cele trei insule descope-

traiau caraibii (caribii). Acestia nu se razboiau între ei, dar faceau " ursiuni în alte insule locuite de arawaki pasnici, aproape dezarmati. Ei întreprindeau calatorii de aproape 100 de km, cu barci mari, facute a- trunchiuri de copaci. Ca arme aveau arcuri si sageti cu vîrfurile din bcatele de carapace de broasca testoasa sau „din oase crestate de peste, semanau cu niste fierastraie ascutite". Facînd incursiuni în alte in­sule — scrie Chanca — caraibii iau de acolo cîte femei pot sa prinda pentru ca sa traiasca cu ele, mai cu seama dintre cele tinere si frumoase, sau ca sa le foloseasca drept slugi. Femeile acestea sînt atât de multe, încîtîn 50 de case am vazut numai indiene, iar printre sclave erau peste 20 de fete². Aceste femei spun despre caraibi ca se poarta cu ele cu atîta cruzime în-cît e chiar greu de crezut: ei îi manînca pe copiii nascuti de aceste femei si îi cresc numai pe cei care îi au de la nevestele caraibe. Pe prizonie­rii barbati îi duc în satele lor si îi manînca. La fel procedeaza si cu cei ucisi".

Dupa întoarcerea în patrie a participantilor la cea de-a doua expe­ditie, cuvîntul caraib, deformat de spanioli în canibal, s-a raspîndit în întreaga Europa, dobîndind sensul de „mâncator de oameni".

Dupa cum se vede din „jurnalul" lui Columib si din citatul de mai sus din scrisoarea doctorului Chanca, acuzatia de canibalism adusa carai­bilor se bazeaza în primul rînd pe spusele locuitorilor din Espanola si a femeilor captive, întîlnite de spanioli în insulele Antilele mici. Aceste marturii pareau sa fie confirmate de faptul ca în locuintele caraibilor s-au gasit cranii si oase omenesti. Dar însusi Chanca si-a exprimat în curînd îndoiala ca aceasta ar constitui o dovada de canibalism, caci spa­niolii au gasit cranii si în casele arawakilor pasnici: „în Espanola am ga­sit un cap de om bine pastrat într-un cos foarte frumos si împletit cu grija. Ne-am gândit ca este capul tatalui, al mamei sau al altei persoane a carei memorie este cinstita. Ulterior am auzit ca s-au gasit o multime de asemenea capete si de aceea cred ca ceea ce am spus mai sus cores­punde realitatii".

Ramân prin urmare numai marturiile indienilor arawaki, care aveau suferit de pe urma incursiunilor caraibilor. Chiar si unii istorici si et­nografi burghezi din secolele XIX-XX nu sini de parere ca asemenea marturii merita încredere. Ei subliniaza ca colonialistii spanioli si alti oionialisti europeni au exagerat intentionat, în descrierile lor, „cruzimea"

expeditii ^mtr"° ^scrisoare a doctorului Diego Alvares Chanca, medicul celei de-a doua

Columb ^S-      ,^s'^a lamurit zvonul despre „insulele fecioarelor", bazat pe o neîntelegere; calatori d"^a     • ?^rezare> întrucît a citit despre astfel de insule la Marco Polo si la alti cu _ei _D ^{e m}„^a₁* tfrziu, care au descris expeditiile prin „marea Indiana". Spaniolii au luat V    corabii zeci de femei si cîtiva baieti, castrati de caraibi.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI CEOGRAFICE

„Insula canibalilor" (desen din secolul al XVI-lea).

bilor, pentru a justifica transformarea în sclavi sau exterminarea crutare a locuitorilor din insulele Antilele mici. Etnografii sovietici admit ca la caraibi, ca si la alte popoare, caniba-il exista în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat, ca ii razboinic, legat de rituri magice; popoarele care se aflau pe aceasta tta de civilizatie credeau ca îndrazneala, forta, iuteala si celelalte în-t razboinice ale dusmanului trec în cel care îi manînca inima sau hii de la mîini si picioare.

Din Guadalupe, Columb s-a îndreptat spre Espanola si de acolo a

t catre nord, descoperind mai multe insule, una dupa alta.

^a 10 noiembrie a fost descoperita insula Montserrat (denumita ast-

i cinstea unei cunoscute manastiri din Catalonia), dar spaniolii n-au

•cat acolo, caci prizonierele indiene spuneau ca pe insula n-a mai

3 nici un om dupa o incursiune a caraibilor. în dimineata urma-

au descoperit insula Antigua, unde, de asemenea, n-au debarcat,

11 noiembrie - insula San Martin (în dreptul paralelei de 18° lati-

e nordica), unde se vedeau oboare cultivate. în speranta de a gasi

' calauza spre alte insule si spre Espanola, Columb a trimis într-un

î pe coasta o barca cu oameni înarmati. Ei au izbutit sa prinda

numai cîteva femei si cîtiva copii (si acestia erau prizonieri ai

mor); la înapoiere însa s-au întîlnit cu un canoe al caraibilor.

-araibii au ramas încremeniti de mirare vazînd pe mare o flotila

ta, compusa din vase uriase (dupa aprecierea lor). în timpul acesta

le-a taiat drumul spre tarm. „Vazînd ca nu vor putea sa scape, ca-

si-au întins cu mare vitejie arcurile, femeile neramînînd în urma

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

fi r Spun «cu mare vitejie» pentru ca ei nu erau decît sase — barbatuo^^^. ^. ₍j_oua t_emei _ împotriva a douazeci si cinci de oameni ai patru^ oa ^ _rg_nit doi marinari, pe unul de doua ori în piept, iar pe al-nostri. _sgg_€ata_t în sold. Ei ar fi lovit cu sagetile pe cei mai multi dintre tul, cu o ... (j_aca acestia nu ar fi avut scuturi din piele si din lemn si oarnenii _no^_st_ra nu s-ar fi apropiat de canoe si nu l-ar fi rasturnat. rf^Ca hiar dupa ce canoe s-a rasturnat, ei au pornit spre tarm înot sau f ^r- d (în acel loc apa era mica) si am avut multa bataie de cap pîna m prins, caci continuau sa traga cu arcurile. Cu toate acestea, am iz-^1-a sa punem mîna pe unul din ei, dupa ce l-am ranit mortal cu lan-

cea Ranitul a fost adus pe corabie" (Chanca).

Duna cum se vede, caraibii erau un popor care stia sa lupte si sa-sî aoere libertatea.

în dimineata zilei de 12 noiembrie a fost descoperit „un pamînt muntos si în buna parte sterp" alcatuit din patruzeci sau poate chiar mai multe insulite. Pe una din insulite au fost zarite cîteva colibe de pescari. Columb a denumit acest arhipelag „Insulele celor unsprezece mii de fecioare". în spaniola, fecioarei i se spune „virgen". De atunci ele poarta numele de insulele Virgine¹.

La vest de acest arhipelag a fost descoperita o insula mare. Indienii prinsi în Guadalupe au declarat ca sînt originari din aceasta insula care se numeste „Boriquen" si pe care caraibii fac adesea incursiuni. Escadra a mers o zi întreaga de-a lungul tarmului nordic al acestei „insule foarte frumoase si, dupa cît se pare, extrem de roditoare". Spaniolii au debar­cat într-un sat de lînga un golf în care au ancorat corabiile lor, dar n-au gasit r>e nimeni, deoarece locuitorii au fugit care încotro. Columb a de­numit insula San Juan Bautista (sf. Ioan Botezatorul), dar mai tîrziu de­numirea ei a fost schimbata în Puerto Rico („Portul bogat").

SPANIOLII ÎN ESPANOLA

în apropiere de fortul Navidad, marinarii au debarcat pe tarm ca sa ia apa; aici ei au gasit patru cadavre descompuse, legate cu frânghii în jurul gîtului si picioarelor. Unul dintre cei ucisi avea barba, ceea ce ^rata ca era un european. Escadra a ajuns la fortul Navidad noaptea. ^>ja dat un semnal prin doua lovituri de tun, dar nu s-a primit nici un raspuns. în zori, Columb a debarcat pe tarm în locul unde întemeiase ortul, dar nu a mai gasit nici fortul si nici oamenii pe care-i lasase. Din nr™fL.^C°l^onie spaniola nu ramasesera decît urme de incendiu si cîteva i ^nprejurarile în care a pierit garnizoana n-au putut fi stabilite, ca spaniolii se dedasera la jafuri si acte de violenta, pe tarm, care nu se asteptasera la întoarcerea lui Columb

^Iriare într^SU Fecioarelor" au fost denumite de Columb astfel deoarece se însira pe (E. Recl_us) ^Hp ^^T. Sj amintind procesiunea celor „Unsprezece mii de fecioare"' ^^0Ina sub °^tnvit unei legende catolice, niste fecioare care faceau un pelerinaj la hunii care ^or'r^ucerea sfintei Ursula, regina celtilor, au fost macelarite la înapoiere de asediau orasul Colonia. Ziua lor se serbeaza la 21 octombrie.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

si au fost luati prin suprindere au povestit ca fiecare colonist îsi luase cîteva neveste. Apoi au început certurile dintre ei Cea mai mare parte a garni­zoanei pornise în interiorul in­sulei si fusese macelarita de un cacic (sef de trib) local, care apoi a distrus si a incendiat fortul Navidad. Aparatorii for­tului au cautat sa scape fu­gind într-o barca, dar s-au îne­cat.

Cîteva zile dupa întoarce­rea lui Columb, toti locuitorii de pe coasta au fugit în inte­riorul insulei. Atunci amiralul hotarî sa construiasca un oras într-un alt loc si alese în acest scop un punct bine aparat de pe coasta nordica a Espanolei. Ora­sul a primit numele de Isabella. Acolo a aparut un nou dusman,

îoscut spanolilor si care s-a dovedit a fi cel mai primejdios, si e frigurile galbene. „Cea mai mare parte a oamenilor au fost

de boala".

)in Isabella a fost trimis în interiorul tarii, pentru cercetari, un de-ent comandat de un ofiter tînar, foarte energic si curajos, Alonso 'a. El s-a întors dupa cîteva zile cu stirea ca în interiorul insulei se populatie compacta formata din indieni pasnici si se gasesc bogate linte de aur. Ca dovada, Hojeda a adus probe de nisip de rîu bogat r.

■ea mai mare parte dintre rezervele de alimente se stricasera, de-3 spaniolii nu stiau cum sa le pastreze pe caldura umeda tropicala, u evitarea foametei trebuia redus numarul membrilor expeditiei, ilul hotarî sa lase în Espanola numai cinci corabii si vreo cinci sute meni, iar pe ceilalti i-a îmbarcat pe douasprezece corabii si i-a tri-îapoi în Spania la începutul anului 1494, sub comanda lui Antonio

olumb a raportat prin Torres regilor Spaniei ca a gasit zacaminte r a caror bogatie a exagerat-o mult; el a afirmat de asemenea ca a „indicii si urme a diferite mirodenii" si cerea sa i se trimita din a corabii cu vite, alimente si unelte agricole. Columb propunea ca cheltuielile sa fie acoperite prin vînzarea sclavilor, angajîndu-se irnizeze în numar mare, întrucît îsi dadea seama ca marfurile ne- noii colonii nu pot fi platite numai cu sperante în aur si miro-

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

întocmit de Columb si înmînat lui Torres pentru a fi
.>^Wien*^T_constituie _un g_{rav ac}t _icj_{e acuzare} împotriva marelui navi-
predat jeg ^ arata ca pe initiatorul transformarii în masa a basti-

gator, ^d^°^a     _insuia în sclavi, ca pe un bigot si fatarnic, nasilor " Jj* _ney _majestatilor lor ca grija pentru sufletele canibalilor si

ncuvit s

^ ^ fi_ecare an si sa aduca vite, alimente si tot ce mai este de tre-hta pentru colonizarea tarii si cultivarea ogoarelor... Toate acestea t fi platite cu sclavi din rândurile canibalilor, oameni cruzi si potriviti ?°_{tru to}t_ui acestui scop, vigurosi si foarte isteti. Sîntem încredintati ca fi destul sa-i scoatem din aceasta stare de neomenie ea ei sa poata deveni cei mai buni sclavi Ei vor înceta sa mai fie neomenosi îndata ce vor ajunge în afara hotarelor tarii lor". în legatura cu aceasta Marx

Tîlharia si jaful reprezentau unicul scop al aventurierilor spanioli în America, dupa cum o arata si rapoartele prezentate de Columb curtii spaniole.

Rapoartele lui Columb îl caracterizeaza si pe el însusi ca pirat... Comertul de sclavi ca baza!"¹.

DESCOPERIREA INSULEI JAMAICA sI A ŢĂRMULUI SUDIC AL CUBEI

Dupa ce a lasat în Isabella o garnizoana puternica sub comanda fra­telui sau mai mic Diego, la 24 aprilie 1494 Columb a iesit în larg cu trei corabii mici si a pornit spre apus „ca sa descopere continentul Indiilor". El a ajuns la un cap de la extremitatea estica a Cubei, caruia mai tîrziu, cînd s-a „convins" ca ea reprezinta o parte a continentului asiatic, i-a dat denumirea de „Alfa si Omega".

Dupa ce a ocolit capul, Columb a înaintat spre vest, de-a lungul tar­mului de sud-est al Cubei. „Mereu apareau în fata lui golfuri minunate si munti înalti..." Acesti munti erau Sierra Maestra, cu vîrful Tarquino (2 000 mtr.), punctul cel mai înalt al Cubei. Aici el a schimbat brusc di­rectia spre sud „întrucît — dupa spusele lui Las Casas — indienii pe care-i ducea cu el îi atrageau mereu atentia ca nu departe (catre sud) se afla insula Jamaica, unde exista mult aur .. ." si, într-adevar, dupa doua-trei zile, a aparut insula mentionata, careia Columb i-a dat numele cres­tin de Santiago.

Indieni goi, „vopsiti în toate culorile, dar de cele mai multe ori în egru , cu pene pe cap, se apropiau fara teama de corabii, în barci mari ^ ^^C1' facute din trunchiuri de copaci. Cînd însa spaniolii s-au apropiat tr_a -?¹' ^e.* ^au î^ncericat sa împiedice debarcarea. Columb a poruncit sa se Ra m _ei _cu arbaletele. „Dupa ce sase sau sapte indieni au fost raniti, au socotit ca e mai bine sa înceteze rezistenta si, de pe coasta din apro- ^s~^a. ^adunat în jurul corabiilor un numar imens de indieni; de data a ei erau supusi si linistiti. Indienii au adus cu ei alimente si alte

-Arhiva Marx si Engels", voi. VII, Ed. rusa, 1940, p. 100.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Drumul Iui Columb de-a lungul coastei de sud-est a Cubei si a tarmurilor insulei Jamaica (dupa Morison).

uri pe care le aveau, oferindu-le bucuros în schimbul oricaror obiecte

dadeau crestinii". Amiralul a pornit spre vest de-a lungul tarmului
[ic al insulei Jamaica pîna la 78° longitudine vestica. întrucît pe in-

nu s-a gasit „nici aur, nici alte metale, desi în toate celelalte pri-

ea parea un paradis", Columb s-a întors la 14 mai în Cuba, la capul
:. „Ploua torential, tuna si fulgera. Apa nu era adînca si în orice
. corabiile erau amenintate sa dea peste un banc de nisip". Urmînd
ui sudic, înca necunoscut, al Cubei si departîndu-se uneori de tarm
ru a se mentine pe o linie dreapta, Columb a înaintat cu prudenta
vest si în fata lui a aparut un arhipelag ciudat. „Pe masura ce ami-
înainta, nenumaratele insulite joase erau tot mai dese. Unele dintre

lareau niste bancuri de nisip, altele erau acoperite de tufarisuri, iar î erau atît de putin ridicate deasupra apei, Incit nici nu se distin-la suprafata ei. Cu cît aceste insulite erau mai aproape de tarmurile i, cu atît mai ospitaliere si înverzite pareau. întrucît erau nenuma-?i nu se putea da fiecareia un nume deosebit, amiralul le-a denumit >ate Jardines de la Reina („Gradinile reginei"). între ele se aflau tori prin care corabiile puteau trece si adîncimea apei atingea acolo »ti sau chiar mai mult" (Las Casas).

-olumb a navigat timp de 25 de zile spre vest în acest labirint de î._ In fiecare seara ploua torential si bîntuia furtuna. Amiralul în-si oamenii lui adesea nu închideau ochii zile si nopti în sir. De ori chila vasului amiral atingea fundul si trebuiau depuse toate irile pentru ca el sa nu esueze. La 3 iunie marinarii au debarcat pe

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

i,     Locurile de ancorare

Drumul lui Columb dc-a lungul tarmului sudic al Cubei (dupa Morison).

tarmul mlastinos, acoperit de paduri dese, al Cubei (probabil în peninsula Zapata, în dreptul meridianului de 81—82° longitudine vestica).

Spre vest adîncimea scazuse atît de mult, încât Columb n-a mai în­draznit sa mearga mai departe. El a cotit catre sud, unde a vazut o in­sula mare pe care a denumit-o a Evanghelistului (astazi Pinos — cea mai mare insula din dreptul partii de apus a Cubei). El a ramas acolo aproape doua saptamîni pentru ca echipajele sa se poata odihni. între 25 iunie si 18 iulie s-a întors spre capul Cruz, parcur^înd în directia sud-est aceeasi mare presarata de insule. „Tot timpul l-au necajit ploile to­rentiale care se revarsau peste corabii în fiecare seara".

Dupa ce si-a lasat oamenii sa se odihneasca vreo oîteva zile la capul Cruz, Columb a încercat sa porneasca drept spre Espanola, dar, din cauza vînturilor potrivnice, la 22 iunie a fost nevoit sa ceteasca spre sud, catre Jamaica. El a ocolit pe la vest si sud „acest pamânt înverzit, minunat si fericit".

_ Pretutindeni pe tarm se vedeau sate si „ locuri de ancorare, unele mai bune decît altele. Dupa corabii se tineau nenumarate canoe si indie­nii îi serveau pe crestini, le dadeau alimente, ca si cum strainii ar fi fost Parintii lor... Totusi, seara de seara furtunile si ploile torentiale isto­veau echipajele corabiilor".

Toate cele trei corabii aveau crapaturi. Din fericire, la 19 august vre- ^ ^în*^reP^ta'^t Si ^în ziua urmatoare Columb a traversat strîmtoarea

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

CUCERIREA ESPANOLEI

In timpul absentei amiralului au sosit în Espanola trei corabii din nia, comandate de fratele amiralului Bartolomeo Columb avînd n

detasamente militare si provizii. Câtiva spanioli au pus stapînire în
a pe aceste corabii si au fugit în patrie. Soldatii nou-sositi s-au risi-
prin insula si au început sa se dedea la jafuri si violuri. O parte dirf
itori au fost ucisi de bastinasi.

In urma acestui fapt, Columb a întreprins în 1495 cucerirea Espafio-Indienii aveau superioritatea numerica (Columb nu dispunea decît 00 de soldati), dar posedau doar arme primitive. Indienii nu stiau sa

si atacau pe spanioli în cete compacte. Columb actiona cu detasa­
te mici, alegînd ca loc de lupta terenurile pe care putea sa se desfa-
? cavaleria. Calaretii patrundeau în multimile compacte ale indieni-
;i îi calcau sub copitele cailor. Dar deosebit de mult îi speriau pe
;i nefericiti cîinii care erau folositi activ la operatiile militare.
Astfel a început exterminarea în masa a locuitorilor de pe insulele
le. Vînatoarea de indigeni a durat noua luni si Espanola — prima
îie spaniola de dincolo de ocean — a fost supusa aproape în între-
■. Columb a impus indienilor un bir greu în aur sau bumbac. Ei îsi pa_
iu locurile de bastina si plecau în muntii din interiorul insulei, pie-

cu zecile de mii din pricina epidemiilor, în special a varsatului adus ueeritori. Cei care nu izbuteau sa scape de spanioli erau, de fapt, iformati în sclavi si siliti sa lucreze pe plantatii sau la exploatarile ere.

3înd în fortul Isabella a izbucnit o epidemie de friguri galbene, co­tii au fost nevoiti sa paraseasca tarmul nordic, dinspre oceanul At-: al Espanolei si sa se mute pe tarmul sudic, mai sanatos, dinspre a Caraibilor. Aici, în 1496, Bartolomeo Columb a întemeiat orasul > Domingo, care a devenit centrul politic si economic al Espanolei. ; oras — astazi capitala Republicii Dominicane (în secolul al XX-lea :le lui a fost schimbat în Ciudad Trujillo) — este cea mai veche ase-europeana din America.

ntre timp, Columb a trimis în Spania mici cantitati de aur, cupru, pretios si cîteva sute de sclavi indieni. Dar regina Isabella a oprit rea lor, urmînd sa se sfatuiasca cu preoti si cu juristi. Venitul pe îl obtinea curtea regala din Espanola era neînsemnat în comparatie eltuielile expeditiei si de aceea regele si regina au calcat întelegerea ita cu Columb. în 1495 s-a emis un decret care îngaduia oricarui an al Castiliei sa se mute pe noile pamînturi, cu conditia de a

tezaurului regal doua treimi din aurul obtinut; guvernul se obliga limb sa-i aprovizioneze pe colonisti cu hrana pe un an, dar nu se i sa le plateasca salariu. Prin acelasi decret se îngaduia oricarui or sa echipeze corabii pentru efectuarea de noi descoperiri în apus itru extragerea aurului (cu exceptia Espanolei). larmat, Columb s-a întors în 1496 în Spania, pentru a-si apara el

drepturile. El a adus un document care confirma ca expeditia sa s 'Continentul asiatic {el credea ca insula Cuba este continentul asia-

A TREIA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

prefacea numai ca o crede). El afirma ca a gasit în interiorul
tic, sau s _minunata t^a Ofir, de unde regele biblic Solomon îsi procu-
Espanol îdbi tplului din Ierualim Colb it

Espanoi       _ntm împodobirea templului din Ierusalim. Columb a reusit

iU

^rn-^en"' turi^în" apus. si pentru ca trimiterea de colonisti liberi costa prea pamin _tezauru^ Columb a propus ca „raiul sau pamîntesc" sa fie populat *"? |_icventi de drept comun, a caror întretinere costa mult mai ieftin. 5" ^e_{ma unu}i decret dat de rege, tribunalele spaniole au început sa exi- ^U pe criminali în Espafiola, reducîndu-le la jumatate durata pedepsei.