A DOUA EXPEDITIE A LUI COLUMB. DESCOPERIREA ANTILELOR MICI SI A INSULEI JAMAICA

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB. DESCOPERIREA ANTILELOR MICI sI A INSULEI JAMAICA

COMPONENŢA EXPEDIŢIEI

Ferdinand si Isabella au confirmat īn mod solemn toate drepturile si privilegiile fagaduite lui Columb īn 1492. In instructiunile regale din 29 mai 1493, don Cristobal Colon este intitulat amiral, vicerege si guver­nator al insulelor si continentului descoperit. A fost echipata fara īntīr-ziere o noua flotila compusa din 17 vase, printre care trei corabii mari. Columb a īnaltat pavilionul de amiral pe cea mai mare dintre ele — „Maria Galante". īntrucīt Columb nu vazuse la indieni nici vite si nici plante cultivate europene si īntrucīt se proiecta īntemeierea īn Espafiola a unei colonii spaniole, au fost īncarcati pe corabii cai, asini, vite cornute mari si porci. īn afara de aceasta, amiralul a poruncit sa se ia pe corabii butuci de vita de vie de diferite soiuri si seminte de plante cultivate īn Europa.

īmpreuna cu Columb au plecat īn cautarea norocului īn noile regiuni un mic grup de curteni, sute de nobili saraci, dar mīndri (hidalgos), ra­masi fara ocupatie dupa cucerirea Granadei, zeci de functionari regali, Precu_{m s}j calugari si preoti care trebuiau sa aduca la crestinism pe „Ra-gīnii" de peste ocean. Potrivit diferitelor izvoare, pe corabii se aflau 1 500—2 500 de oameni. A doua expeditie a lui Columb a pornit din Ca-diz la 25 septembrie 1493. īn insulele Canare s-a mai luat o īncarcatura suplimentara — trestie de zahar — si, urrnīndu-se exemplul portughezilor, cum mari anume dresati pentru vīnatoarea de oameni.

DESCOPERIREA INSULELOR ANTILELE MICI sI PRIMA INT1LNIRE CU „CANIBALII" — CARAIBII

deoa ^ -^{a p}.^ar^^sit insulele Canare, Columb a pornit spre sud-vest,

alte ^r^t^{6 loc}.^{uitoru de} P⁶ Espanola īi spusesera ca la sud-est de ei se afla
^a *^ i i

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Drumul lui Columb de-a lungul Antilelor mici (dupa Morison).

a fost cīt se poate de bine aleasa. Columb a avut vīnt prielnic — e de nord-est — si astfel a traversat oceanul Atlantic īn 20 de zile, cu doua saptamīni mai putin decīt prima data. Acest drum au īn-sa-1 foloseasca toate corabiile care mergeau din Europa spre „In­ie vest". a o zi mai īnainte ca la apus sa apara pamīntul, Columb i-a deter-

apropierea dupa schimbarea culorii apei oceanului si a directiei ui. La 3 noiembrie 1493 a aparut la orizont o insula muntoasa, aeo-

de o vegetatie tropicala luxurianta. Descoperirea fusese facuta

duminica (Dominica — īn spaniola), si Columb a denumit astfel nsula.

; Dominica nu se zarea vreun port prielnic si de aceea amiralul a pre nord, unde se vedea o alta insula mai mica, joasa. In cinstea si sale, el a numit-o 18218i812s Maria Galante (astazi Marie Galante). Columb ircat pe tarm, a īnaltat steagul castilian si a luat īn stapīnire īn olemn noul arhipelag. Insula parea nelocuita. īn apropiere se za-lte insule, iar īn ziua urmatoare Columb s-a īndreptat spre cea mai Jintre ele, pe care a denumit-o Guadalupe.

ici flotila a ramas opt zile. Spaniolii au debarcat de mai multe ori m, au vizitat satele de pe litoral si au intrat īn case. „īn case am > multime de oase si cranii omenesti atīrnate ca niste vase, pentru e trebuinte. Barbati am vazut putini: dupa cum ne-au lamurit fe-

cei mai multi dintre ei plecasera cu zece canoe [barci] sa jefuiasca sule. Oamenii acestia ni s^au parut mai dezvoltati decīt locuitorii nsule pe care īi vazusem īnainte [adica indienii arawaki, pe care

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

V īi cunoscusera īn timpul primei expeditii]. Desi au casele facute spaniolii ^ ^^ construite mai bine decīt la alti indieni si se gasesc di^{n p}fi ' _mai multe lucruri... vadindu-se īn toate o pricepere deosebita, īnauntru ^ _bumbac.., _si multe cuverturi din bumbac, facute atīt de bine ^El Tnu sīnt inferioare celor de la noi din Castilia"¹. Ţ)_Upa relatarile femeilor capturate, pe toate cele trei insule descope-

traiau caraibii (caribii). Acestia nu se razboiau īntre ei, dar faceau " ursiuni īn alte insule locuite de arawaki pasnici, aproape dezarmati. Ei īntreprindeau calatorii de aproape 100 de km, cu barci mari, facute a- trunchiuri de copaci. Ca arme aveau arcuri si sageti cu vīrfurile din bcatele de carapace de broasca testoasa sau „din oase crestate de peste, semanau cu niste fierastraie ascutite". Facīnd incursiuni īn alte in­sule — scrie Chanca — caraibii iau de acolo cīte femei pot sa prinda pentru ca sa traiasca cu ele, mai cu seama dintre cele tinere si frumoase, sau ca sa le foloseasca drept slugi. Femeile acestea sīnt atāt de multe, īncītīn 50 de case am vazut numai indiene, iar printre sclave erau peste 20 de fete². Aceste femei spun despre caraibi ca se poarta cu ele cu atīta cruzime īn-cīt e chiar greu de crezut: ei īi manīnca pe copiii nascuti de aceste femei si īi cresc numai pe cei care īi au de la nevestele caraibe. Pe prizonie­rii barbati īi duc īn satele lor si īi manīnca. La fel procedeaza si cu cei ucisi".

Dupa īntoarcerea īn patrie a participantilor la cea de-a doua expe­ditie, cuvīntul caraib, deformat de spanioli īn canibal, s-a raspīndit īn īntreaga Europa, dobīndind sensul de „māncator de oameni".

Dupa cum se vede din „jurnalul" lui Columib si din citatul de mai sus din scrisoarea doctorului Chanca, acuzatia de canibalism adusa carai­bilor se bazeaza īn primul rīnd pe spusele locuitorilor din Espanola si a femeilor captive, īntīlnite de spanioli īn insulele Antilele mici. Aceste marturii pareau sa fie confirmate de faptul ca īn locuintele caraibilor s-au gasit cranii si oase omenesti. Dar īnsusi Chanca si-a exprimat īn curīnd īndoiala ca aceasta ar constitui o dovada de canibalism, caci spa­niolii au gasit cranii si īn casele arawakilor pasnici: „īn Espanola am ga­sit un cap de om bine pastrat īntr-un cos foarte frumos si īmpletit cu grija. Ne-am gāndit ca este capul tatalui, al mamei sau al altei persoane a carei memorie este cinstita. Ulterior am auzit ca s-au gasit o multime de asemenea capete si de aceea cred ca ceea ce am spus mai sus cores­punde realitatii".

Ramān prin urmare numai marturiile indienilor arawaki, care aveau suferit de pe urma incursiunilor caraibilor. Chiar si unii istorici si et­nografi burghezi din secolele XIX-XX nu sini de parere ca asemenea marturii merita īncredere. Ei subliniaza ca colonialistii spanioli si alti oionialisti europeni au exagerat intentionat, īn descrierile lor, „cruzimea"

expeditii ^mtr"° ^scrisoare a doctorului Diego Alvares Chanca, medicul celei de-a doua

Columb ^S-      ,^s'^a lamurit zvonul despre „insulele fecioarelor", bazat pe o neīntelegere; calatori d"^a     • ?^rezare> īntrucīt a citit despre astfel de insule la Marco Polo si la alti cu _ei _D ^{e m}„^a₁* tfrziu, care au descris expeditiile prin „marea Indiana". Spaniolii au luat V    corabii zeci de femei si cītiva baieti, castrati de caraibi.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI CEOGRAFICE

„Insula canibalilor" (desen din secolul al XVI-lea).

bilor, pentru a justifica transformarea īn sclavi sau exterminarea crutare a locuitorilor din insulele Antilele mici. Etnografii sovietici admit ca la caraibi, ca si la alte popoare, caniba-il exista īn perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat, ca ii razboinic, legat de rituri magice; popoarele care se aflau pe aceasta tta de civilizatie credeau ca īndrazneala, forta, iuteala si celelalte īn-t razboinice ale dusmanului trec īn cel care īi manīnca inima sau hii de la mīini si picioare.

Din Guadalupe, Columb s-a īndreptat spre Espanola si de acolo a

t catre nord, descoperind mai multe insule, una dupa alta.

^a 10 noiembrie a fost descoperita insula Montserrat (denumita ast-

i cinstea unei cunoscute manastiri din Catalonia), dar spaniolii n-au

•cat acolo, caci prizonierele indiene spuneau ca pe insula n-a mai

3 nici un om dupa o incursiune a caraibilor. īn dimineata urma-

au descoperit insula Antigua, unde, de asemenea, n-au debarcat,

11 noiembrie - insula San Martin (īn dreptul paralelei de 18° lati-

e nordica), unde se vedeau oboare cultivate. īn speranta de a gasi

' calauza spre alte insule si spre Espanola, Columb a trimis īntr-un

ī pe coasta o barca cu oameni īnarmati. Ei au izbutit sa prinda

numai cīteva femei si cītiva copii (si acestia erau prizonieri ai

mor); la īnapoiere īnsa s-au īntīlnit cu un canoe al caraibilor.

-araibii au ramas īncremeniti de mirare vazīnd pe mare o flotila

ta, compusa din vase uriase (dupa aprecierea lor). īn timpul acesta

le-a taiat drumul spre tarm. „Vazīnd ca nu vor putea sa scape, ca-

si-au īntins cu mare vitejie arcurile, femeile neramīnīnd īn urma

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

fi r Spun «cu mare vitejie» pentru ca ei nu erau decīt sase — barbatuo^^^. ^. ₍j_oua t_emei _ īmpotriva a douazeci si cinci de oameni ai patru^ oa ^ _rg_nit doi marinari, pe unul de doua ori īn piept, iar pe al-nostri. _sgg_€ata_t īn sold. Ei ar fi lovit cu sagetile pe cei mai multi dintre tul, cu o ... (j_aca acestia nu ar fi avut scuturi din piele si din lemn si oarnenii _no^_st_ra nu s-ar fi apropiat de canoe si nu l-ar fi rasturnat. rf^Ca hiar dupa ce canoe s-a rasturnat, ei au pornit spre tarm īnot sau f ^r- d (īn acel loc apa era mica) si am avut multa bataie de cap pīna m prins, caci continuau sa traga cu arcurile. Cu toate acestea, am iz-^1-a sa punem mīna pe unul din ei, dupa ce l-am ranit mortal cu lan-

cea Ranitul a fost adus pe corabie" (Chanca).

Duna cum se vede, caraibii erau un popor care stia sa lupte si sa-sī aoere libertatea.

īn dimineata zilei de 12 noiembrie a fost descoperit „un pamīnt muntos si īn buna parte sterp" alcatuit din patruzeci sau poate chiar mai multe insulite. Pe una din insulite au fost zarite cīteva colibe de pescari. Columb a denumit acest arhipelag „Insulele celor unsprezece mii de fecioare". īn spaniola, fecioarei i se spune „virgen". De atunci ele poarta numele de insulele Virgine¹.

La vest de acest arhipelag a fost descoperita o insula mare. Indienii prinsi īn Guadalupe au declarat ca sīnt originari din aceasta insula care se numeste „Boriquen" si pe care caraibii fac adesea incursiuni. Escadra a mers o zi īntreaga de-a lungul tarmului nordic al acestei „insule foarte frumoase si, dupa cīt se pare, extrem de roditoare". Spaniolii au debar­cat īntr-un sat de līnga un golf īn care au ancorat corabiile lor, dar n-au gasit r>e nimeni, deoarece locuitorii au fugit care īncotro. Columb a de­numit insula San Juan Bautista (sf. Ioan Botezatorul), dar mai tīrziu de­numirea ei a fost schimbata īn Puerto Rico („Portul bogat").

SPANIOLII ĪN ESPANOLA

īn apropiere de fortul Navidad, marinarii au debarcat pe tarm ca sa ia apa; aici ei au gasit patru cadavre descompuse, legate cu frānghii īn jurul gītului si picioarelor. Unul dintre cei ucisi avea barba, ceea ce ^rata ca era un european. Escadra a ajuns la fortul Navidad noaptea. ^>ja dat un semnal prin doua lovituri de tun, dar nu s-a primit nici un raspuns. īn zori, Columb a debarcat pe tarm īn locul unde īntemeiase ortul, dar nu a mai gasit nici fortul si nici oamenii pe care-i lasase. Din nr™fL.^C°l^onie spaniola nu ramasesera decīt urme de incendiu si cīteva i ^nprejurarile īn care a pierit garnizoana n-au putut fi stabilite, ca spaniolii se dedasera la jafuri si acte de violenta, pe tarm, care nu se asteptasera la īntoarcerea lui Columb

^Iriare īntr^SU Fecioarelor" au fost denumite de Columb astfel deoarece se īnsira pe (E. Recl_us) ^Hp ^^T. Sj amintind procesiunea celor „Unsprezece mii de fecioare"' ^^0Ina sub °^tnvit unei legende catolice, niste fecioare care faceau un pelerinaj la hunii care ^or'r^ucerea sfintei Ursula, regina celtilor, au fost macelarite la īnapoiere de asediau orasul Colonia. Ziua lor se serbeaza la 21 octombrie.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

si au fost luati prin suprindere au povestit ca fiecare colonist īsi luase cīteva neveste. Apoi au īnceput certurile dintre ei Cea mai mare parte a garni­zoanei pornise īn interiorul in­sulei si fusese macelarita de un cacic (sef de trib) local, care apoi a distrus si a incendiat fortul Navidad. Aparatorii for­tului au cautat sa scape fu­gind īntr-o barca, dar s-au īne­cat.

Cīteva zile dupa īntoarce­rea lui Columb, toti locuitorii de pe coasta au fugit īn inte­riorul insulei. Atunci amiralul hotarī sa construiasca un oras īntr-un alt loc si alese īn acest scop un punct bine aparat de pe coasta nordica a Espanolei. Ora­sul a primit numele de Isabella. Acolo a aparut un nou dusman,

īoscut spanolilor si care s-a dovedit a fi cel mai primejdios, si e frigurile galbene. „Cea mai mare parte a oamenilor au fost

de boala".

)in Isabella a fost trimis īn interiorul tarii, pentru cercetari, un de-ent comandat de un ofiter tīnar, foarte energic si curajos, Alonso 'a. El s-a īntors dupa cīteva zile cu stirea ca īn interiorul insulei se populatie compacta formata din indieni pasnici si se gasesc bogate linte de aur. Ca dovada, Hojeda a adus probe de nisip de rīu bogat r.

■ea mai mare parte dintre rezervele de alimente se stricasera, de-3 spaniolii nu stiau cum sa le pastreze pe caldura umeda tropicala, u evitarea foametei trebuia redus numarul membrilor expeditiei, ilul hotarī sa lase īn Espanola numai cinci corabii si vreo cinci sute meni, iar pe ceilalti i-a īmbarcat pe douasprezece corabii si i-a tri-īapoi īn Spania la īnceputul anului 1494, sub comanda lui Antonio

olumb a raportat prin Torres regilor Spaniei ca a gasit zacaminte r a caror bogatie a exagerat-o mult; el a afirmat de asemenea ca a „indicii si urme a diferite mirodenii" si cerea sa i se trimita din a corabii cu vite, alimente si unelte agricole. Columb propunea ca cheltuielile sa fie acoperite prin vīnzarea sclavilor, angajīndu-se irnizeze īn numar mare, īntrucīt īsi dadea seama ca marfurile ne- noii colonii nu pot fi platite numai cu sperante īn aur si miro-

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

īntocmit de Columb si īnmīnat lui Torres pentru a fi
.>^Wien*^T_constituie _un g_{rav ac}t _icj_{e acuzare} īmpotriva marelui navi-
predat jeg ^ arata ca pe initiatorul transformarii īn masa a basti-

gator, ^d^°^a     _insuia īn sclavi, ca pe un bigot si fatarnic, nasilor " Jj* _ney _majestatilor lor ca grija pentru sufletele canibalilor si

ncuvit s

^ ^ fi_ecare an si sa aduca vite, alimente si tot ce mai este de tre-hta pentru colonizarea tarii si cultivarea ogoarelor... Toate acestea t fi platite cu sclavi din rāndurile canibalilor, oameni cruzi si potriviti ?°_{tru to}t_ui acestui scop, vigurosi si foarte isteti. Sīntem īncredintati ca fi destul sa-i scoatem din aceasta stare de neomenie ea ei sa poata deveni cei mai buni sclavi Ei vor īnceta sa mai fie neomenosi īndata ce vor ajunge īn afara hotarelor tarii lor". īn legatura cu aceasta Marx

Tīlharia si jaful reprezentau unicul scop al aventurierilor spanioli īn America, dupa cum o arata si rapoartele prezentate de Columb curtii spaniole.

Rapoartele lui Columb īl caracterizeaza si pe el īnsusi ca pirat... Comertul de sclavi ca baza!"¹.

DESCOPERIREA INSULEI JAMAICA sI A ŢĂRMULUI SUDIC AL CUBEI

Dupa ce a lasat īn Isabella o garnizoana puternica sub comanda fra­telui sau mai mic Diego, la 24 aprilie 1494 Columb a iesit īn larg cu trei corabii mici si a pornit spre apus „ca sa descopere continentul Indiilor". El a ajuns la un cap de la extremitatea estica a Cubei, caruia mai tīrziu, cīnd s-a „convins" ca ea reprezinta o parte a continentului asiatic, i-a dat denumirea de „Alfa si Omega".

Dupa ce a ocolit capul, Columb a īnaintat spre vest, de-a lungul tar­mului de sud-est al Cubei. „Mereu apareau īn fata lui golfuri minunate si munti īnalti..." Acesti munti erau Sierra Maestra, cu vīrful Tarquino (2 000 mtr.), punctul cel mai īnalt al Cubei. Aici el a schimbat brusc di­rectia spre sud „īntrucīt — dupa spusele lui Las Casas — indienii pe care-i ducea cu el īi atrageau mereu atentia ca nu departe (catre sud) se afla insula Jamaica, unde exista mult aur .. ." si, īntr-adevar, dupa doua-trei zile, a aparut insula mentionata, careia Columb i-a dat numele cres­tin de Santiago.

Indieni goi, „vopsiti īn toate culorile, dar de cele mai multe ori īn egru , cu pene pe cap, se apropiau fara teama de corabii, īn barci mari ^ ^^C1' facute din trunchiuri de copaci. Cīnd īnsa spaniolii s-au apropiat tr_a -?¹' ^e.* ^au ī^ncericat sa īmpiedice debarcarea. Columb a poruncit sa se Ra m _ei _cu arbaletele. „Dupa ce sase sau sapte indieni au fost raniti, au socotit ca e mai bine sa īnceteze rezistenta si, de pe coasta din apro- ^s~^a. ^adunat īn jurul corabiilor un numar imens de indieni; de data a ei erau supusi si linistiti. Indienii au adus cu ei alimente si alte

-Arhiva Marx si Engels", voi. VII, Ed. rusa, 1940, p. 100.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Drumul Iui Columb de-a lungul coastei de sud-est a Cubei si a tarmurilor insulei Jamaica (dupa Morison).

uri pe care le aveau, oferindu-le bucuros īn schimbul oricaror obiecte

dadeau crestinii". Amiralul a pornit spre vest de-a lungul tarmului
[ic al insulei Jamaica pīna la 78° longitudine vestica. īntrucīt pe in-

nu s-a gasit „nici aur, nici alte metale, desi īn toate celelalte pri-

ea parea un paradis", Columb s-a īntors la 14 mai īn Cuba, la capul
:. „Ploua torential, tuna si fulgera. Apa nu era adīnca si īn orice
. corabiile erau amenintate sa dea peste un banc de nisip". Urmīnd
ui sudic, īnca necunoscut, al Cubei si departīndu-se uneori de tarm
ru a se mentine pe o linie dreapta, Columb a īnaintat cu prudenta
vest si īn fata lui a aparut un arhipelag ciudat. „Pe masura ce ami-
īnainta, nenumaratele insulite joase erau tot mai dese. Unele dintre

lareau niste bancuri de nisip, altele erau acoperite de tufarisuri, iar ī erau atīt de putin ridicate deasupra apei, Incit nici nu se distin-la suprafata ei. Cu cīt aceste insulite erau mai aproape de tarmurile i, cu atīt mai ospitaliere si īnverzite pareau. īntrucīt erau nenuma-?i nu se putea da fiecareia un nume deosebit, amiralul le-a denumit >ate Jardines de la Reina („Gradinile reginei"). īntre ele se aflau tori prin care corabiile puteau trece si adīncimea apei atingea acolo »ti sau chiar mai mult" (Las Casas).

-olumb a navigat timp de 25 de zile spre vest īn acest labirint de ī._ In fiecare seara ploua torential si bīntuia furtuna. Amiralul īn-si oamenii lui adesea nu īnchideau ochii zile si nopti īn sir. De ori chila vasului amiral atingea fundul si trebuiau depuse toate irile pentru ca el sa nu esueze. La 3 iunie marinarii au debarcat pe

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

i,     Locurile de ancorare

Drumul lui Columb dc-a lungul tarmului sudic al Cubei (dupa Morison).

tarmul mlastinos, acoperit de paduri dese, al Cubei (probabil īn peninsula Zapata, īn dreptul meridianului de 81—82° longitudine vestica).

Spre vest adīncimea scazuse atīt de mult, īncāt Columb n-a mai īn­draznit sa mearga mai departe. El a cotit catre sud, unde a vazut o in­sula mare pe care a denumit-o a Evanghelistului (astazi Pinos — cea mai mare insula din dreptul partii de apus a Cubei). El a ramas acolo aproape doua saptamīni pentru ca echipajele sa se poata odihni. īntre 25 iunie si 18 iulie s-a īntors spre capul Cruz, parcur^īnd īn directia sud-est aceeasi mare presarata de insule. „Tot timpul l-au necajit ploile to­rentiale care se revarsau peste corabii īn fiecare seara".

Dupa ce si-a lasat oamenii sa se odihneasca vreo oīteva zile la capul Cruz, Columb a īncercat sa porneasca drept spre Espanola, dar, din cauza vīnturilor potrivnice, la 22 iunie a fost nevoit sa ceteasca spre sud, catre Jamaica. El a ocolit pe la vest si sud „acest pamānt īnverzit, minunat si fericit".

_ Pretutindeni pe tarm se vedeau sate si „ locuri de ancorare, unele mai bune decīt altele. Dupa corabii se tineau nenumarate canoe si indie­nii īi serveau pe crestini, le dadeau alimente, ca si cum strainii ar fi fost Parintii lor... Totusi, seara de seara furtunile si ploile torentiale isto­veau echipajele corabiilor".

Toate cele trei corabii aveau crapaturi. Din fericire, la 19 august vre- ^ ^īn*^reP^ta'^t Si ^īn ziua urmatoare Columb a traversat strīmtoarea

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

CUCERIREA ESPANOLEI

In timpul absentei amiralului au sosit īn Espanola trei corabii din nia, comandate de fratele amiralului Bartolomeo Columb avīnd n

detasamente militare si provizii. Cātiva spanioli au pus stapīnire īn
a pe aceste corabii si au fugit īn patrie. Soldatii nou-sositi s-au risi-
prin insula si au īnceput sa se dedea la jafuri si violuri. O parte dirf
itori au fost ucisi de bastinasi.

In urma acestui fapt, Columb a īntreprins īn 1495 cucerirea Espafio-Indienii aveau superioritatea numerica (Columb nu dispunea decīt 00 de soldati), dar posedau doar arme primitive. Indienii nu stiau sa

si atacau pe spanioli īn cete compacte. Columb actiona cu detasa­
te mici, alegīnd ca loc de lupta terenurile pe care putea sa se desfa-
? cavaleria. Calaretii patrundeau īn multimile compacte ale indieni-
;i īi calcau sub copitele cailor. Dar deosebit de mult īi speriau pe
;i nefericiti cīinii care erau folositi activ la operatiile militare.
Astfel a īnceput exterminarea īn masa a locuitorilor de pe insulele
le. Vīnatoarea de indigeni a durat noua luni si Espanola — prima
īie spaniola de dincolo de ocean — a fost supusa aproape īn īntre-
■. Columb a impus indienilor un bir greu īn aur sau bumbac. Ei īsi pa_
iu locurile de bastina si plecau īn muntii din interiorul insulei, pie-

cu zecile de mii din pricina epidemiilor, īn special a varsatului adus ueeritori. Cei care nu izbuteau sa scape de spanioli erau, de fapt, iformati īn sclavi si siliti sa lucreze pe plantatii sau la exploatarile ere.

3īnd īn fortul Isabella a izbucnit o epidemie de friguri galbene, co­tii au fost nevoiti sa paraseasca tarmul nordic, dinspre oceanul At-: al Espanolei si sa se mute pe tarmul sudic, mai sanatos, dinspre a Caraibilor. Aici, īn 1496, Bartolomeo Columb a īntemeiat orasul > Domingo, care a devenit centrul politic si economic al Espanolei. ; oras — astazi capitala Republicii Dominicane (īn secolul al XX-lea :le lui a fost schimbat īn Ciudad Trujillo) — este cea mai veche ase-europeana din America.

ntre timp, Columb a trimis īn Spania mici cantitati de aur, cupru, pretios si cīteva sute de sclavi indieni. Dar regina Isabella a oprit rea lor, urmīnd sa se sfatuiasca cu preoti si cu juristi. Venitul pe īl obtinea curtea regala din Espanola era neīnsemnat īn comparatie eltuielile expeditiei si de aceea regele si regina au calcat īntelegerea ita cu Columb. īn 1495 s-a emis un decret care īngaduia oricarui an al Castiliei sa se mute pe noile pamīnturi, cu conditia de a

tezaurului regal doua treimi din aurul obtinut; guvernul se obliga limb sa-i aprovizioneze pe colonisti cu hrana pe un an, dar nu se i sa le plateasca salariu. Prin acelasi decret se īngaduia oricarui or sa echipeze corabii pentru efectuarea de noi descoperiri īn apus itru extragerea aurului (cu exceptia Espanolei). larmat, Columb s-a īntors īn 1496 īn Spania, pentru a-si apara el

drepturile. El a adus un document care confirma ca expeditia sa s 'Continentul asiatic {el credea ca insula Cuba este continentul asia-

A TREIA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

prefacea numai ca o crede). El afirma ca a gasit īn interiorul
tic, sau s _minunata t^a Ofir, de unde regele biblic Solomon īsi procu-
Espanol īdbi tplului din Ierualim Colb it

Espanoi       _ntm īmpodobirea templului din Ierusalim. Columb a reusit

iU

^rn-^en"' turi^īn" apus. si pentru ca trimiterea de colonisti liberi costa prea pamin _tezauru^ Columb a propus ca „raiul sau pamīntesc" sa fie populat *"? |_icventi de drept comun, a caror īntretinere costa mult mai ieftin. 5" ^e_{ma unu}i decret dat de rege, tribunalele spaniole au īnceput sa exi- ^U pe criminali īn Espafiola, reducīndu-le la jumatate durata pedepsei.