A TREIA EXPEDITIE A LUI COLUMB SI INCEPUTUL DESCOPERIRII AMERICII DE SUD

A TREIA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB sI ĪNCEPUTUL DESCOPERIRII AMERICII DE SUD

SCOPUL CELEI DE-A TREIA EXPEDIŢII A LUI COLUMB sI ITINERARIUL URMAT DE EA PESTE OCEAN

Cu foarte multa greutate a izbutit Columb sa obtina fondurile nece­sare .pentru echiparea celei de-a treia expeditii, care nu a fost nici pe departe atīt de impunatoare ca a doua. Escadra amiralului se compunea din sase corabii mici, cu un echipaj de vreo 300 de oameni. In Spania nu s-au gasit prea multi amatori care sa plece de bunavoie īn Indiile de vest cu amiralul „ghinionist". Columb a trebuit sa-i roage pe rege si pe regina sa deschida portile īnchisorilor, pentru a recruta printre criminali colonistii de care avea nevoie.

Neīntelegīnd de ce nu a gasit pīna acum īn „Indiile" sale uriasele bogatii naturale la care ,se astepta, Columb a cerut sfatul unui biiutier īnvatat, evreul Jaime Ferrer din Catalonia. Acesta i-a raspuns cu buna­vointa: „La Cairo si la Damasc m-ara interesat mereu la diferiti oameni din ce regiuni si din ce parte a lumii primesc pietrele pretioase, aurul, mirodeniile si leacurile. Ei mi-au raspuns ca toate aceste obiecte de pret sīnt aduse din tarile de la miazazi, ai caror locuitori au pielea de culoare neagra sau cafenie. Dupa parerea mea n-o sa reusiti sa gasiti din belsug ^ac€steobiecte, pīna cīnd nu veti da de asemenea oameni". 1 i p ^aceea' Columb a hotarīt sa se īndrepte spre „miazazi" de la insu-sud ^nar.^{e catre} insulele Capului Verde, iar de acolo sa coteasca spre īn ~r~^eS^ ⁹* ^s^ ^cau"te ^s& ^se tina cīt mai aproape de ecuator, pentru a gasi, ' ^1I>S^ °.^Brnen* ⁿegri pe continent. El auzise despre acest continent de "^ Espanolei. Continentul era indicat si de directia tarmului ^{iPe care} el „o socotea" peninsula. Acolo spera sa gaseasca pietre ' -^aUr' ^mir°denii si leacuri. īn afara de aceasta, bastinasii din ^^{U povest}^ l^ui Columb (daca i-a priceput bine) despre oame- care veneau pe vremuri din sud pe insula. Bastinasii i-au dat

EPOCA MARILOR DESCOPEKIRI CEOGI1AFICE

;ati de metal din care erau facute vārfurile sulitelor purtate de strainii rri. Aceste bucati reprezentau un aliaj de aur, argint si cupru. * La 30 mai 1498, escadra lui Columb a parasit portul Sanlucar de Bar-neda (asezat la gurile fluviului Guadalquivir) si s-a īndreptat spre in­ele Canare. īn dreptul insulei Hierro amiralul si-a īmpartit escadra nitīnd trei corabii direct spre Espanola, iar el, īn fruntea celorlalti i, s-a īndreptat spre insulele Capului Verde. De .aici a pornit spre sud-t, „intentionīnd sa atinga ecuatorul si sa mearga mai dep'arte spre t, pīna cīnd insula Espanola va ramīne l 636o1410g a nord". Este posibil ca de a aceasta Columb sa fi avut īn mod serios intentia de a ocoli extrerni-?a de sud-est 'a Asiei si ,de a ajunge īn India „de miazazi". Pe la mijlocul lunii iulie, spaniolii au atins paralela de 5° latitudine dica. „Aici vīntul se potolise si arsita era atāt de cumplita — scria umb recelui si reginei Spaniei — īncīt am crezut ca se vor aprinde Ibiile si vor arde si oamenii de pe ele". Acalmia a durat o saptamīna. d a īnceput sa sufle vīntul prielnic, amiralul a hotarīt „sa mearga tot pul spre apus de linia Sierra Leone"¹ 'pīna cīnd va īntīlni pamīntul.

DESCOPERIREA INSULEI TRINIDAD sI A NOULUI CONTINENT SUDIC

„La 31 iulie marinarul de pe catargul vasului amiral a zarit spre s pamīntul si ceea ce a observat el semana cu trei stoguri sau trei uri". Era o insula mare careia Columb i-a dat numele de Trinidad īnta treime"). īn ziua urmatoare corabiile au īnaintat de-a lungul lului sudic al insulei, spre „capul Nisipos" (Icacos, extremitatea de ■vest a insulei Trinidad).

Spre apus se zarea pamīntul — o parte a continentului sud-americUn dreptul deltei fluviului Orinoco — pe care Columb 1-a denumit „Terra ;ia" („Pamīntul binecuvāntat"). Cīnd s-a apropiat de capul nisipos, observat ca insula este despartita de „Terra Gracia" printr-o strīm-e lata de doua leghe (peste zece kilometri).

„Acolo se vedeau indicii certe ale existentei unor curenti si se ■a un zgomot asemenea celui pe care-1 fac valurile marii sfarīmīn-e de ,stīnci. Am ancorat lānga capul Nisipos īn afara strīmtorii si am t ca iapa curge īn ea dinspre rasarit spre apus cu aceeasi iuteala ca s Guadalquivirului īn timpul viiturilor de primavara, ziua la fel ca japtea".

In ziua urmatoare s-a apropiat dinspre rasarit de capul Nisipos o a mare īn care se aflau douazeci si piatru de razboinici din Trinidiad. „Erau tineri si ,bine facuti, pielea lor nu era neagra, ci mai alba de-

tuturor acelora pe care i-am vazut īn Indii, erau zvelti si aveau ori frumoase. Parul le era lung si moale; erau tunsi la fel ca si cas-iii si legati la cap cu basmale din tesatura de bumbac multicolora

lucrata... Unii aveau basmale legate īn jurul soldurilor si se aco-iu cu ele īn loc de pantaloni. Oamenii din barca au īnceput sa ne

Adica pe paralela Sierra Leone, indicata pe hartile Africii din acea vreme apro- īn dreptul paralelei de 10° latitudine nordica.

A TREIA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

pe rānd se aflau īnca la distanta mare de corabii. Dar nici eu ■" mei nu i-am putut īntelege. N-aveam nimic care sa-i

si nici ^ apropie de corabii. De aceea am poruncit sa se scoata īn tur-atraga _{pupa 0} toba si am dat ordin unor tineri marinari sa danseze.. . nul ce ^ ^ auzit muzica ,si i-au vazut pe dansatori, ei au lasat vīs-Pī^r ^au luat arcurile si au īnceput sa le īntinda, iar apoi, acoperindu-^se ^le ' _ut_uri de lemn, ne-au īmproscat cu sageti. Muzica si dansurile au -^ etat īsi ani poruncit sa se traga īn ei cu arbaletele. Atunci s-au īnde-ⁱⁿJ°,, + Ji _s-_au apropiat repede de o alta caravela aparīnd pe neasteptate

^SU Cīrmaciul de pe aceasta caravela a lavut o idee mai buna. El a dat unui razboinic o rJaina si o sapca, si atunci indienii au debarcat pe tarm. īnsa dupa aceea s-au urcJat iarasi>,īn canoe si au plecat spre rasarit.

īn aceeasi Ei, Columb a trimis cīteva barci īn strīmtoare ca sa faca masuratori. S-a constatat ca adīnrimea este destul de nuare pentru ca vasele sa poata trece, iar .„curenti permanenti curgeau īn aceasta strīm­toare īn ambele directii..." Pe vīnt prielnic corabiile au trecut prin strīmtoarea pe care Columb a denumit-o Boca de la Sierpe („Gura sar­pelui"). ,La nord de strīmtoare, apa era linistita. Gustīnd-o din īntāmplare, Columb a constatat ca e dulce. El a navigat spre nord pīna a ajuns la un munte īnalt. Era piscul Patao (1070 m) de la extremitatea rasariteana a muntoasei peninsule Paria, care desparte golful Paria de marea Carai­bilor.

„Acolo se afla doua capuri ānalte: unul la rasarit, pe insula Trinidad, iar altul la apus, pe pamīntul pe care l-am denumit -«Gratia»-. Acolo strīmtoarea a devenit mult mai īngusta decīt līnga capul Nisipos, curentul mergea de asemenea īn ambele directii, iar apa se īnvolbura cu aceeasi forta ca līnga tarmurile acestui ic'ap. si apa din mare era 1-a fel de dulce".

Aceasta strāmtoare nordica dintre continent si Trinidad a fost de­
numita de Columb Bocas de Dragos („Gurile Dragonului"). Columb a
pornit spre vest, pe līnga „Terra Gratia" (adica de-a lungul tarmului
sudic al peninsulei Pariia); cu cīt īnainta mai mult, cu atīt apa devenea
inai dulce. Corabiile au aruncat ancora acolo unde peninsula se largeste,
iar muntii se retrag mai spre nord. ,

"De corabii au īnceput sa se apropie nenumarate canoe cu bastinasi. Multora le tatīrnau pe piept bucati mari de aur, iar unii aveau legate de brate perle Ei mi-au spus ca perlele le gasesc aici, īn partea nordica a acestui .pamānt".

Columb a debarcat un numar de oameni, pe care indienii i-au nrmt cu multa prietenie. El nu putea īnsa ramāne multa vreme aici, K+vit,^!™^ente^^{e pe care} *^e ducea pentru colonistii de pe Espanola se •> iar el īnsusi era bolnav si īsi pierduse 'aproape vederea. Zadar-cautat o iesire din golf spre vest si sud, navigīnd de-a lungul "Hor lui: el credea ca „Terra Graci'a" este o insula.

atacul str"' ^^{U aU crezut c}^ ^e vorba de un dans razboinic si au hotarīt sa preīntīmpme

t

^St0"^{a des}°operirilor geografice I.—II.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Drumul lui Columb de-a lungul tarmului Americii de sud (dupa Morison).

„Asa am strabatut un drum lung pīna cīnd am ajuns īntr-un golf te mare īn care mai erau patru bai de marime mijlocie. Intr-una ele se varsa un rāu urias. Adāncimea rīului era pretutindeni de i coti, apa era dulce si curgea īn cantitati imense". Judecind dupa aceasta descriere foarte precisa a tarmului conti-al al golfului „Perlelor" (Paria), „rīul urias" descoperit de Columb bratul vestic al deltei fluviului Orinoco. Datorita acestei descoperiri

lamurit fenomenele ciudate pe care le observase el — vīltorile din ītoare (provocate de īntīlnirea curentilor marini cu suvoaiele de apa 3) si apa dulce din golful maritim. īn schimb, se ivea o alta nedu­re: unde si cum putea sa se formeze un rīu atīt de mare? Dar mlb nu mai putea sa īntīrzie. De la gurile marelui rīu descoperit 1 a .cotit spre nord-est si, profitānd de vīntul prielnic, a iesit cu

cu corabiile sale prin „Bocas de Dragos" īn largul marii.

DRUMUL PE MAREA CARAIBILOR SPRE ESPANOLA

Dupa ce a iesit din strīmtoare īn marea Caraibilor, amiralul a ; „la o distanta de 26 leghe nord ide corabie" o insula pe care a nit-o „Adormirea" (astazi Grenada, īn dreptul paralelei de 12° dine nordica, cu un munte īnalt de 838 metri). Cotind spre apus, mers timp de doua zile „de-a lungul unui pamīnt īnalt, foarte as" — /coasta nordica a peninsulelor Paria si Araia. La nord (īn ui paralelei de 11 °5' latitudine nordica) a vazut un grup d^e t^e — Los Testigos („Martorii"). Apoi corabiile s-au apropiat de insule, unde indienii se īndeletniceau cu pescuitul perlelor si de la marinarii au luat perle īn schimbul unor obiecte fara valoare.

A TREIA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

a denumit cea mai mare din aceste insule (circa 1 200 km³) ^a p_€rla").

_urrijk' _a cercetat tarmul nordic al „Terrei Gracia" (adica al con- lui sud-american) pe o īntindere de vreo 300 km, de la strīm-

n Q_urii_e Dragonului" pīna la extremitatea vestica a peninsulei ^_Qa^_a ^ grija pe care i-o pricinuia alterarea alimentelor nu i-au ^Araia; _ga ramīna mai mult linga acest pamīnt ciudat — „Coasta Perle-^^De la Margarita, amiralul a cotit drept spre nord, catre Espanola. ^ĪOr Zacīnd īn pat, slabit de boala, Columfo nu īnceta sa se gāndeasca la rtanta noilor sale descoperiri. Din scrisoarea pe care a īntocmit-o "^^P de cīteva saptamāni catre Ferdmaīid si Isabella se poate vedea ce •""teze remarcabile se īmpleteau īn mintea lui cu fantasmagorii bolna­vicioase si religioase.

Cantitatea uriasa de apa dulce din golful Paria era un indiciu ca īn acest golf se varsa un fluviu, care se putea forma numai pe un pamīnt foarte īntins, adica pe uta continent: „Sānt convins ca acesta este uri pamīnt foarte mare si ca la sud se mai afla multe alte pamānturi desipre oare nu se stie nimic". Dar despre ce continent putea fi vorba?

Concluziile foarte juste se īmpleteau aici cu delirul provocat de boala — dupa parerea unor biografi ai lui Columb — sau cu sarlatania — dupa parerea altora. In scrisoarea care reprezenta un raport oficial adresat „regilor catolici", Columb afirma ca a ajuns īn raiul pamīnteS'C. El declara ca emisfera terestra atinsa de el „reprezinta parca o jumatate dintr-o para rotunda, lānga codita careia exista o īnaltime asemenea unui sfīrc de sīn asezat pe suprafata unei mingi", ca „aceste locuri sīnt cele mai īnalte din lume si situate cel mai aproape de cer" si ca tocmai aici se afla raiul pamīntesc: „de acolo izvorasc probabil apele oare... curg spre locurile unde ma aflu eu". Dar printre aceste lungi consideratii fantastice si referiri la autori antici si la parinti ai biseridi se strecoara iarasi o fraza lucida: „si daca acest rīu nu izvoraste din raiul pamāntesc, afirm ca el porneste ddntr-uh pamīnt īntins situat īn sud si necunoscut pīna acum de nimeni.. .", adica el curge pe un continent sudic necunoscut.

RĂSCOALA DIN ESPANOLA, ARESTAREA sI EXPULZAREA LUI COLUMB. ĪN SPANIA

La 20 august 1498 a aparut tarmul sudic al Espanolei. Bartolomeo nd •? ^{S i€?it īndlata din Santo} Domingo īn larg sa-1 īntāmpine pe ami-rai ^s1i • ^anunt^at ca printre colonisti a izbucnit o rascoala. Capetenia ^Cl7 .^{or era} Francisco Roldan, judecatorul principal din Espanola. hidal ^mira*^u* ^a gasit īn Espanola o dezorganizare totala. „Nobilii" Cohirnh ^^{Uzau sa} recunoasca autoritatea comandantilor numiti de fratele ' • ^S~^{āU r}^^£Cul^a''^{; cu} arma īn mīna īmpotriva lui Bartolomeo — ^eni īn ₁?ⁿ}^lra'^u'l'^ui- Ca sa se distreze, ei transformau pe nefericitii indi-a ni Pentru tras cu arcul si nu se multumeau numai sa-i vlagu- ⁿ°" *°^r »^suP'^u?ⁱ" punīndu-i sa munceasca pe plantatii, dar zeci de sclavi pentru pescuit si vānatoare, pentru transportarea

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

īn hamacuri prin toata regiunea, precum si sclave „pentru servi_Cj:

nastice". Ei traiau „īntr-o poligamie nerusinata" cu indienele prin_Se

forta, dupa cum se exprima un cronicar spaniol.

Rascoala is-a terminat printr-o īntelegere umilitoare pentru Colur^

e primise īn acest timp vesti proaste din Spania. Conducatorul ras-

lei — Roldaft — a fost repus īn functia de judecator principal. Rebel

r H s-a garantat plata soldei pe tot timipul rascoalei. Fiecare rebel

gpatat cāte vn lot mare de psmīnt pe care au fost asezati un anumit

rar de ixdfemi pentru a-1 cultiva. īn felul acesta Columb a īncuviin-

larga raspāndire 'a sistemului de īnrobire a indienilor, caracteristic

tru prima perioada a colonizarii spaniole, care a capatat denumirea

returtimiento (ceea ce īnseamna ad litteram — repartizare). ī_n

ii cīnd un indian fugea, proprietarul putea dupa bu'nul sau plac,

pedepseasca cu moartea sau sa-1 transforme īn sclav.

Tezaurul regal continua sa primeasca venituri cu totul neīnsemnate

noua colonie. Or, īn acest timp, portughezul Vasco da Gama ocolise

ca pe La sud, descoperise calea spre adevarata Indie (1498), stabilise

turi comerciale cu aceasta tara si se īntorsese īn patrie cu o īncarca-

i de mirodenii (1499). El vazuse īntr-adevar o tara civilizata cu

ulatie densa, orase mari cu cladiri de o minunata arhitectura, porturi

ictiv'tate vie, ogoare si livezi excelent lucrate.

Acum devenise evident ca pamī'nturiīe descoperite de Columb nu

iu nimic comun cu bogata Indie. Columb se dovedise a fi un

)r si um mincinos. Poate chiar si „regii catolici" apreciau rapoartele

īespre descoperirea drumului spre raiul pamīntesc drept o minciuna

t ticluita. īmpotriva lui Columb a īnceput sa ploua ou noi de-

uri, cele mai primejdioase fiind acuzatiile ca ar fi ascuns veni-

? regale. Din Espanola veneau stiri despre rascoale si executari de

i. Nobilii spanioli care se īntorsesera din India lui Columb cu

goala īl acuzau īn public pe amiral ca ar fi descoperit „o tara a

faunii si a nenorocirilor, un cimitir pentru nobilii castilieni". Fiii

aiului, csre erau paji 'ai reginei, erau urmariti de grupuri de nobili

aieraturi si ocari.

n Espanola s-a descoperit un nou complot al colonistilor. Cu un detasament de soldati, amiralul a atacat prin surprindere, īn 1 unei nopti, pe conducatorii complotului. Ei au fost prinsi, pusi re si īnchisi īn fortareata. Principalul instigator a fost condamnat sarte. Cronicarii spanioli spun ca Columb ar fi dat ordin ca el aruncat cu capul īn jos de pe zidul fortaretei. In 1499, guvernul 1 a anulat īn primul rīnd monopolul lui Columb asupra descope-Je^ noi pamānturi, fapt de care s-au folosit īndata unii din īnsoti­ri din trecut, deveniti acum rivalii lui. Iar īn 1500 a fost trimis Espanola un nou guvernator, Francisco de Bobadilla¹ (cu īmpu-

iobadilla a primit o serie de documente scrise si instructiuni verbale care erau > in majoritatea lor, amiralului. Intr-unul din ele, īntocmit cu aproape un an ^^e Plecarea lui Bobadilla, se spunea īntre altele: „Noi am dat ordin lui Fran-madilla, prezentatorul acesteia, sa va spuna unele lucruri din partea noastra. Va a dati crezare celor ce va va spune si sa va supuneti lui".

A TREIA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

Arestarea lui Columb (desen dm secolul al XVI-lea).

terniciri vagi, dar, dupa cīt se pare, nelimitate). Columb trebuia sa-i predea toate cetatile, corabiile, caii, armele si proviziile.

Bobadilla a acaparat īntreaga putere. El a actionat foarte energic. S-a instalat īn casa lui Columb, a pus mīna pe lucrurile si documentele sale. Din banii gasiti la Columb el a platit tuturor colonistilor lefu­rile retinute, ceea ce, bineīnteles, a sporit numarul simpatizantilor sai. El a devenit favoritul tuturor, atunci cīnd a permis fiecarui spaniol sa extraga aur timp de 20 de ani si sa plateasca tezaurului numai a saptea parte din valoarea lui (īn loc de o treime cum era īnainte). Bobadilla 1-a arestat pe amiral si pe fratii sai, Bartolomeo si Diego, pe ^care. i"® Pus īn fiare. Dupa o ancheta care a durat doua luni, Bobadilla ^a ajuns la cdncluzia ca Columb a fost un om „crud si incapabil sa onda tara" si a hotarīt sa-1 trimeata īn lanturi īmpreuna cu cei doi sai īn Spania. Probabil ca amiralul se astepta sa fie judecat si ^{īn Espafiola si de} aceea s-a bucurat cīnd a fost adus pe

_am ^aPitanul vasului i-a propus lui Columb sa-i scoata fiarele, dar a ui a refuzat. I se atribuie urmatoarea fraza: „Regii mi-au po-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

icit sa ma supun si Bobadilla m-a pus īn fiare. Le voi purta pī_n«i
d regii īmi vor īngadui sa le scot si voi pastra aceste lantwri ī_n|
intirea meritelor mele". In octombrie 1500, corabia care īi aducea I
cei trei frati pusi īn lanturi a intrat īn portul Cadiz. I

Probabil ca dupa ce a ajuns īn Spania Columb a trimis o scrisoare! mnei Juana Torres, doica infantelui (printului mostenitor) Juan e se bucura de influenta la curte. Fratele ei participase la a doua'l ►editie, iar ea era prietena cu regina. Scrisoarea reprezinta un im-l tant document psihologic, care-1 caracterizeaza pe Columb. Ea a f ; īntocmita fara īndoiala cu scopul de a o emotiona pe Isabella, arece amiralul stia ca Juana o va citi neaparat reginei si o va īenta īntr-un spirit favorabil lui. Scrisoarea era plina de plīngeri,

cuprindea si destule reprosuri clare la adresa perechii regale.

E putin probabil īnsa ca aceste plīngeri si reprosuri, smerenia ītineas-ca īmbinata cu patosul biblic, sa fi influentat niste oameni „regii catolici", daca soarta lui Columb nu ar fi interesat persoane mare influenta, care īi finantasera expeditiile. Acestia au stiut „sa nlizeze opinia publica" īn favoarea amiralului degradat, umilit si

īn fiare. Probabil ca la urechea reginei au ajuns zvonuri despre gnarea provocata īn orasele din Andaluzia de faptul ca omul care :operise Indiile de vest s-a īntors īn Spania pus īn fiare. Regele si na au poruncit ca el sa fie imediat eliberat, i^au exprimat īn scris a simnatia lor si indignarea fatarnica īmpotriva tratamentului ne-in la care fusese supus. De asemenea, au dat ordin sa i se dea doua

de galbeni pentru ca sa se poata prezenta la curte „īmbracat onora-. īntr-un cuvīnt, monarhii spanioli s-au grabit sa se desvinova-ca, aruncīnd īntreaga rāspundere pentru purtarea fata de marele igator asupra lui Bobadilla, care, īn realitate, primise de la ei ructiuni secrete īn acest sens.

A avut loc o scena melodramatica atunci cīnd Columb, de data

fara la'nturi, s-a prezentat din nou īn fata celor doi suverani si a

t la picioarele reginei. Dupa cum relateaza istoricul Antonio 'era, Isabella a izbucnit chiar īn plīns, iar regele Ferdinand parea luit. Perechea regala i-a fagaduit lui Columb ca īl va coplesi cu iri si īl va repune īn drepturi, dar nu si-a tinut promisiunile.

EXPEDIŢIA LUI OVANDO

Guvernator regal a fost numit Nicolas Ovando, Bobadilla fiind con-'at probabil ca un executor temporar al īnsarcinarilor regale. Ovando imit ordin de a percepe de la cautatorii de aur o treime din veni-

īn favoarea tezaurului regal. īntregul comert al coloniei trebuia levina monopol al coroanei castiliene. Noile grupuri de calugari :iscani care īl īnsoteau pe Ovando trebuiau sa crestineze cu mai a energie pe „salbatici". Bastinasii trebuiau pusi sa lucreze īn mi-

statului si sa primeasca o anumita leafa, dar din cauza ca morta-, ia īn rīndurile lor crestea din ce īn ce mai mult, s-a dat un decret

A TREIA EXPEDIŢIE A LUI COLUMB

īn

i ,rp nrevedea sa fie dusi īn Espafiola sclavi negri nascuti special caic f

Spania.      tj_mp _au īnceput sa soseasca īn Spania mari cantitati de aur īn Espafiola si de perle pescuite pe coasta Perlelor. De aceea ■extras^ ^ cautatori de aventuri si amatori de īmbogatire usoara ^SUifi īndreptat spre Indiile de vest.

Vreo 3 000 de oameni si-au exprimat dorinta de a pleca cu noul ernator „īn cautarea norocului si a onorurilor". A fost nevoie de ^^U azeci si trei de corabii pentru a transporta peste ocean pe noii ■°1 nisti Din acest moment īncepe colonizarea masiva de catre spanioli ^C°insuleior Antile. Echiparea escadrei lui Ovando s-a facut cu darnicie. Noul guvernator s-a īndreptat spre Indiile de vest īn fruntea unei expe-H'tii uriase. Printre noii colonisti se aflau multi nobili si oameni īnsta­riti cu familiile lor. Biografilor lui Columb le place sa-1 compare pe marele navigator, īmbracat īntr-o sutana de calugar cersetor, strānsa la brīu cu o frānghie, cu noul guvernator Ovando, care purta vesminte luxoase din brocart si matase. De altfel, pentru a-1 consola pe OoŢumb, i s-a promis ca i se va restitui averea personala īnsusita de Bobadilla. I s-a īngaduit de asemenea sa trimita cu Ovando un om de īncredere al sau pentru īncasarea cotelor de venituri ce i se cuveneau, potrivit īntelegerii. Escadra lui Ovando a ajuns īn Espafiola īn aprilie 1502.

EXTERMINAREA BĂsTINAsILOR DE PE ESPANOLA

In pamfletul „Scurta povestire despre distrugerea Indiilor de vest", episcopul Bartolomeo Las Casas, īnflacarat aparator al indienilor, scria cu mānie despre atrocitatile savārsite de compatriotii sai colonisti īn Espafiola: „Cu caii, spadele si lancile lor, crestinii au īnceput sa-i macelareasca pe indieni si sa savārseasca cruzimi nemaivazute. Cānd intrau intr-un sat ei nu lasau īn viata pe nimeni, nici copii si nici ba­trāni. Crestinii puneau ramasag cine va reusi sa taie un om ān doua, sa-i reteze capul sau sa-i scoata maruntaiele cu o singura lovitura de spada. Apucānd pruncii de picioare ei īi smulgeau de la pieptul mame­lor si le spargeau capetele izbindu-i de pietre; sau aruncau mamele cu prunci īn rīu ... si asa faceau cu toti cei īntālniti īn cale... Ridicau siruri de spānzuratori īn asa fel īncāt picioarele spānzuratilor sa atinga aproape pamāntul si spīnzurīnd cīte 13 indieni pe fiecare, aprindeau tocuri si īi ardeau de vii, spre gloria si slava Māntuitorului nostru si ^{a c}?~°^r 12 apostoli. Pe unii īi īnfasurau īn paie uscate pe care le legau e trup, iar apoi le dadeau foc. Altora le retezau amīndoua bratele si apoi le legau de trup spunīndu-le: «Duceti-va cu aceste scrisori si i b t^?tire t^Uffar^^{or ce se} ascund īn paduri..». si īntrucāt toti cei care oam ^e^^{U S}»^ ^^u^^{a se} ascundeau īn paduri sau īn munti ca sa scape de _de™^{ni atīt} de cruzi, de brute atīt de salbatice, distrugatori si dusmani cīnd °^ay^{e ai ne}amului omenesc, au fost dresati niste cāini fiorosi oare faceai ^e     V ^Un pdian īl sfīsiau īn bucati īntr-o clipita. .. Acesti cāini

faceau        ^ P

de ra ^m-^ar* ^pust^^r^ S* omorau multi oameni. si fiindca uneori — destul s¹ Pe buna dreptate — indienii ucideau cāte un crestin, acestia

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

iu īnteles īntre ei ca pentru un (crestin omorāt de indieni, crestini-

>buie sa omoare o suta de indieni. ..". Populatia indigena din Espanola disparea cu o iuteala fara prece»

it īn istoria omenirii. Dupa cum arata acelasi Las Casas, Columb

[icat īn 1495 impozitul pe cap de locuitor unui numar de 1 100 000 bastinasi. Dupa 20 de ani (īn 1515), populatia bastinasa nu mai

tnara nici 15 000 de oameni, iar pe la mijlocul secolului al XVT-lea

lisparut cu totul.

In Espanola au īnceput sa fie adusi ca sclavi „canibalii" din Anti-; mici, precum si „salbaticii" (adica indieni īnca nerepartizati) asi-ati cu canibalii din Cuba, Jamaica si Puerto Rico, unde primele zari spaniole au luat fiinta abia īn 1508. īn scurt timp si pe aceste ule populatia bastinasa a īnceput sa dispara. Atunci a īnceput pe ra larga vīnatoarea de sclavi īn America de sud, pe tarmurile marii •aibilor. Mai tīrziu au īnceput sa fie adusi īn Espanola — din initia-i lui Las Casas — negri din Africa. Urmasii acestora, amestecati īn te cu colonistii spanioli, au populat īntreaga insula Haiti.