ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

EXACERBAREA ROLULUI PARTIDULUI COMUNIST.

CADRUL INTERN SI INTERNA IONAL.

DESFĂsURAREA EVENIMENTELOR DE LA 23 AUGUST 1944.

-ECOUL SI URM RILE   PENTRU EVOLU IA ULTERIOAR A ROM NIEI; PARTICIPAREA RII NOASTRE LA R ZBOIUL ANTIHITLERIST.

Exacerbarea roiuMji oarfit uhii comunist. Actul de la 23 august 1944 ocupa un loc central n istoria contemporana a Rom niei, caci a marcat, profund si indubitabil, evolutia ulterioara a tarii noastre. Veritabil moment de cumpana n istoria tarii, el a constituit apogeul desfasurarilor de forte ntre anii 1941-1944. n decursul anilor, actul de la 23 august 1944 a fost apreciat n mod diferit. nca la 3 septembrie 1944, luliu Maniu'W considera, un act bine organizat, o lovitura de stat egala cu o mare revolutie" si al carui principal inspirator a fost regele M/ha/. Conducatorul Partidului Social-Democrat, Constantin Titel Petrescu, aprecia, doar peste doua zile, ca evenimentele au fost rodul unei coordonari ntre cele patru partide... din Rom nia" (liberalii, national-taranistii, social-democratii, comunistii). n perioada regimului comunist au existat numeroase formulari -insurectie armata, insurectie nationala, revolutie de eliberare nationala si sociala si altele. Ziua de 23 august era sarbatorita, sub egida partidului comunist, ca ziua nationala a Rom niei. S-a ncercat sa se acrediteze teza conform careia evenimentele au fost, n principal, opera comunistilor, cu participarea colaterala a celorlalte forte social-politice, a regelui mai ales.

Desigur, pentru ntelegerea corecta a faptelor trebuie avute n vedere mai multe coordonate, dupa cum urmeaza: a) participarea Rom niei la campania din Rasarit; b) contributia tuturor fortelor social-politice interne la rezolvarea crizei politice din tara; c) tratativele pentru iesirea tarii din razboi; d) evolutia raporturilor militare si raporturile ntre membrii coalitiei antihitleriste si altele. Dintr-o astfel de perspectiva, sesiz nd situatia dramatica a tarii ntre anii 1940-1944 al carei apogeu a fost nregistrat n vara anului 1944, lupta pentru iesirea Rom niei din razboi si refacerea cadrului deplinei unitati nationale, cu concursul tuturor fortelor social-politice interesate n salvarea tarii, actul de la 23 august 1944 ne apare drept rezultatul unei lupte ntre proiectele de salvare a tarii, vehiculate at t de grupul maresalului, c t si de cele ale monarhului, n vederea ncheierii unui armistitiu m conditii onorabile pentru Rom nia. Deznodam ntul, n favoarea celui din urma, s-a realizat printr-o lovitura de stat, prin arestarea lui Ion si M/hai Antonescu si apoi a guvernului, la Palatul Regal din Bucuresti. Ea a fost urmata de o actiune militara rapida. S-a profilat, asadar, o solutie particulara, rezultat al unui moment concret istoric care a avut urmari foarte grave pentru viitorul tarii.

Cadrul intern si international. n cursul anului 1944 poate fi semnalata n Rom nia o crestere a starii de nemultumire populara fata de consecintele dezastruoase ale participarii la razboiul mpotriva Uniunii Sovietice, a Natiunilor Unite, sporirea costului vietii, a duratei zilei de lucru, cresterea spectaculoasa a preturilor, proliferarea fenomenului camatariei, cu grave efecte n lumea satelor, urmarile bombardamentelor aeriene anglo-americane asupra Rom niei, apro­pierea frontului de Rasarit si n special a Armatei Rosii de fruntariile tarii. Valoarea pierderilor industriei petroliere rom nesti, n intervalul 1941-1944, s-a cifrat la 29 miliarde lei, valuta anului 1944. De asemenea, aveau loc numeroase sabotaje, care vizau cu precadere masina de razboi germana

Situatia politico-militara a Rom niei n anul 1944 era dificila. Pe teritoriul tarii stationau importante efective militare germane, cifrate la circa 620 000 de soldati si ofiteri, concentrate n grupul de armate Ucraina de Sud, la comanda caruia fusese numit generalul Hans Friessner. Victoriile coalitiei antihitleriste au modificat profund harta operatiunilor militare. n primavara, trupele sovietice alungasera pe hitleristi din Bielorusia si Ucraina. Aliatii anglo-americani duceau lupte n Italia si pregateau deschiderea celui de-al doilea front n vestul Europei.

n atari mprejurari, s-au intensificat contactele politice si eforturile diplomatice pentru scoaterea Rom niei din razboi. La 17 martie au debutat la Cairo tratativele lui Barbu stirbey cu Aliatii, n numele lui Iu/iu Maniu si al Opozitiei unite. La 21 martie, Maniu si Bratianu au naintat un nou memoriului Ion Antonescu, pentru a-i cere sa scoata tara din razboi. Peste doar c teva zile, Gheorghe Tatarascu cerea regelui convocarea Consiliului de Corona pentru a identifica solutiile necesare depasirii crizei interne. n aprilie, Armata Rosie ajungea la Nistru si se pregatea sa forteze trecerea catre cursul Prutului. Rom niei i se deschidea, astfel, perspectiva transformarii n teatru de razboi si a ocupatiei militare sovietice. Chiar la 2 aprilie 1944, ministrul de externe sovietic Molotov, anunta nsa ca Armata Rosie se afla n urmarirea trupelor germane, dar ca, intr nd n Rom nia, nu urmarea sa impuna modificari politice si constitutionale.

La 12 aprilie 1944, sovieticii au cerut, n discutiile de la Stockholm ntre Frederic Nanu si Alexandra Kollontay, ncheierea armistitiului. n aceeasi zi, la Cairo, lui stirbey i s-au comunicat conditiile armistitiului, si anume ntoarcerea armelor mpotriva hitleristilor, refacerea frontierei din 1940 ntre Rom nia si Uniunea Sovietica, plata unor despagubiri si reparatii de razboi. Tratativele cu Aliatii pentru iesirea Rom niei din razboi s-au izbit nsa, permanent, de unele reticente britanice si americane, rezultat al ntelegerilor secrete ale lui Winston Churchill, Franklin Roosevelt si Sta/in privind mpartirea Europei n sfere de influenta nca n 1943, Serviciul Secret de Informatii al Rom niei condus de Eugen Cristescu, a semnalat ca la reuniunea de la Moscova a ministrilor de externe ai statelor din coalitia antihitlerista, Sta/in ceruse ocuparea de catre trupele sovietice, p na la ncheierea pacii, a Finlandei, Poloniei, Moldovei, Dobrogeisi gurilor Dunarii.

La finele lunii aprilie 1944, a avut loc prima ntrevedere ntre Lucretiu Patrascanu, din partea partidului comunist si rege, urmata de unele contacte ale reprezentantului comunist cu Ion Mocsony-St rcea si generalul Constantin Sanatescu, numit la nceputul lunii seful Casei Militare Regale. n general,

Palatul a sustinut formarea unui guvern civil n frunte cu Iu/iu Maniu, dar acesta a declinat mereu oferta. La nivelul conducerii partidului comunist au survenit, tot n aceasta perioada, o serie de modificari. n Uniunea Sovietica activa, astfel, un grup de lideri, n special Ana Paukersi Vasile Luca, supusi n chip absolut, n plan ideologic, influentei staliniste. Primei i se datoreaza si formarea, dintre prizonieri rom ni din U.R.S.S., a Diviziei udor Vladimirescu". n aprilie 1944, desi numit de Comintern nca din aprilie 1940, stefan Foris a fost nlaturat din functia de secretar general al partidului si nlocuit cu o conducere compusa din Constantin P rvulescu, Emil Bodnaras si losif Ranghet Ulterior, n septembrie 1946, Foris a fost ucis de catre proprii tovarasi de idei. Aflat n evidenta inferioritate numerica, dar ntrevaz nd n apropierea Armatei Rosii sansa aducerii sale la putere, partidul comunist a acceptat compromisul unor aliante politice pentru a-si atinge mai repede scopurile. Astfel, n mai 1944 s-au pus bazele unei ntelegeri de colaborare ntre comunisti si social-democrati. Comunistii au avansat si ei unele solutii n pregatirea iesirii tarii din razboi. Astfel, Emil Bodnaras era de parere ca n cazul nereusitei nlaturarii maresalului sa se efectueze o retragere a fortelor armate n Oltenia si sa se stabileasca legatura cu partizanii lui T/todin Iugoslavia.

n iunie, regele si-a dat acordul pentru nlaturarea prin forta a maresalului. n aceeasi luna s-au pus bazele unei coalitii democratice nationale, Blocul National-Democrat, ce reunea Partidul National Liberal, Partidul National Ţaranesc, Partidul Social-Democrat, Partidul Comunist, deci toate fortele politice semnificative din tara n sedinta din noaptea de 13 spre 14 iunie 1944, la care au luat parte reprezentantii Opozitiei, Palatului, Armatei si comunistilor, s-a - realizat o punere de acord n problema formelor de lupta pentru scoaterea tarii din razboi. O noua consfatuire a str ns laolalta n noaptea de 27 spre 28 iulie 1944, pe Lucretiu Patrascanu, Emil Bodnaras, Constantin Sanatescu, Constantin Vasiliu-Rascanu, Grigore Niculescu-Buzesti. S-a decis ca maresalul sa fie nlaturat de la putere la 15 august, dar la nceputul lunii urmatoare data a fost fixata pentru 26 august. Paralel, s-au intensificat eforturile pentru atragerea n actiunea proiectata a conducatorilor marilor unitati militare, fara de care lovitura de stat nu avea sorti de izb nda

La 5 august 1944 a avut loc la Rastenburg, n Prusia Orientala, practic, ultima ntrevedere ntre Hitler si Antonescu. Desi confruntat cu grave dezastre militare si cu ncercari ale unor aliati de a parasi tabara Axei, dictatorul nazist a ramas cu convingerea ca maresalul rom n i ram nea aliat fidel si ca era pe deplin stap n pe situatia din tara. De aceea a si ordonat abandonarea planului Margareta II, ce viza ocuparea Rom niei de trupele germane. n schimb, Ion Antonescu s-a re ntors de la cartierul general hitlerist cu convingerea ferma de a iesi din razboi la prima ocazie favorabila. La 18 august 1944, Ion Mihalache declara ca armistitiul trebuia semnat neaparat, fie de maresal, fie de un grup de militari. n acest sens, s-a vehiculat si numele generalului A/dea, care urma sa fie trimis, pentru aceasta, la Moscova.

Desfasurarea evenimentelor de Ia 23 august 1944. La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de maresalul Rodipn Malinovski au declansat ofensiva pe directia lasi-Chisinau. Numai peste doua zile, sovieticii se aflau pe linia T rgu Neamt-Husi-Chisinau, fac nd o puternica spartura n frontul

Unitate militara rom neasca pe frontul din Moldova, n preajma zilei de 23 August 1944

germano-rom n din Moldova. Se demonstra, astfel, ca tara noastra se afla la capatul rezistentei. Generalul Friessner a cerut continuarea rezistentei pe linia fortificata Focsani-Namoloasa-Galati, lucru cu care, n general, maresalul a fost de acord.

Spargerea frontului n Moldova a impus nsa, cu necesitate, adoptarea unor solutii rapide de catre factorii, de decizie de la Bucuresti. La 22 august a avut loc o nt lnire ntre maresal si Ion Mihalache, n care a fost abordata situatia din tara. La 23 august a avut loc la Snagov o sedinta a guvernului antonescian. Ulterior, M/ha/ Antonescu a declarat ca n acea noapte trimisese la Ankara trei telegrame n care a solicitat armistitiul.

n dimineata aceleeasi zile, Gheorghe Bratianu a facut un nou demers pe l nga maresal n vederea ncheierii ne nt rziate a armistitiului, iar acesta a fost de acord, cu conditia participarii tuturor liderilor politici, ceea ce i s-a si promis. La orele amiezii, afl ndu-se nca de dimineata ca maresalul urma sa plece din nou n inspectie pe front, Palatul" l-a invitat pe Ion Antonescu ntr-o audienta la rege. M/ha/ Antonescu a venit, si el, din proprie initiativa. A fost discutata situatia grava din tara. La cererea regelui M/ha/de a semna armistitiul, fon Antonescu a refuzat si a fost arestat mpreuna cu vicepresedintele Consiliului de Ministri. Arestat si detinut la nceput n Palatul Regal din Bucuresti, Ion Antonescu si-a redactat testamentul polit.c pe filele unei agende de birou, afirm nd ca nu s-a cramponat de putere". Apoi, sub pretextul unui Consiliu de Coroana, au fost invitati la Palat majoritatea membrilor guvernului, care au fost arestati. Un grup de comunisti condusi de Emil Bodnaras au preluat paza celor doi Antonesti si a celorlalti arestati, -jare aveau sa fie predati sovieticilor.

S-a trecut la primele masuri politice si militare impuse de noua situatie din tara Pe baza Bloculuf National Democrat s-a format un nou guvern, la conducerea caruia a fost numit generalul Constantin Sanatescu. S-au promulgat decrete-lege privind amnistia generala, desfiintarea lagarelor de munca, eli­berarea detinutilor politici, restabilirea cadrului democratic de dezvoltare a tarii.

Paralel, la Bucuresti au fost ocupate de catre armata principalele institutii de stat si militare, au fost blocate si izolate obiectivele militare germane. La orele 22 s-a radiodifuzat Proclamatia regelui Mihai catre tara care a anuntat lumii modificarile din conducerea politica a tarii, formarea unui nou guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite si alaturarea tarii noastre coalitiei antihitleriste n lupta pentru eliberarea Transilvaniei.

Vestea iesirii Rom niei din razboi a fost salutata n noaptea de 23 spre 24 august 1944, de manifestatii spontane ale populatiei bucurestene. Evenimentele de la Bucuresti au constituit nsa o totala surpriza pentru hitleristi. Ministrul Killingera avut, n aceeasi seara, o audienta la rege, unde i s-a oferit solutia retragerii n ordine din Rom nia a trupelor germane. Conducatorii nazisti au fost avertizati, de reprezentantii lor la Bucuresti, ca actul de la 23 august 1944 a avut sprijinul complet al armatei si poporului". Surprins si depasit total de evenimente, Hitler a ordonat, nsa nabusirea insurectiei rom ne si formarea unui nou guvern, condus de un general rom n filo-german. Acesta a fost nsa de negasit. Drept raspuns, sub obladuirea hitleristilor, s-a format la Viena un guvern zis rom nesc" condus de Horia Sima. Acesta a avut o existenta efemera n dimineata zilei de 24 august, dupa provocarile germane din nordul Bucurestiului, s-a ajuns la o stare de razboi ntre Rom nia si Germania.

ntre 24-28 august 1944, la Bucuresti, pe Valea Prahovei, n porturile dunarene, n Dobrogea, Muntenia si Oltenia, s-au desfasurat lupte puternice mpotriva fortelor hitleriste. Lupta armata, generalizata la nivelul ntregii tari, a demonstrat un caracter profund ofensiv, distrug nd orice rezistenta germana. Efortul militar s-a desfasurat n cooperare cu cetatenii pentru depistarea punctelor de lupta ale hitleristilor. La Bucuresti, n ciuda bombardamentelor

aeriene naziste din 24-26 august 1944, care au provocat mari pagube materiale si umane, fortele militare rom ne au luptat din greu la scoala Superioara de Razboi, Prefectura de Ilfov, podul Baneasa, Ho­telul Princiar, bariera Rahova, padurile Baneasa si Otopeni.

P na la 28 august, capitala a fost curatata de fortele hitleriste. Cu pretul a 1 400 de raniti si de morti, au fost captu­rati 6 700 militari germani, dintre care 7 generali si 358 ofiteri. La 30 august, n Bucurestiul eliberat au patruns primele unitati militare sovietice.

Confruntari violente s-au desfasurat si pe Valea Prahovei, la Brasov si Bod. Au cazut la datorie, mentin nd functionale centrele de exploatare petroliera si reteaua de comunicatii ntre Muntenia si Transilvania, peste 800 de soldati din cadrul armatei rom ne. Au fost capturati 9 000 de hitleristi, dintre care 147 ofiteri si 1 131 subofiteri. n luptele din Dobrogea, din porturile de la Dunare, si din C mpia Rom na armata rom na nu a precupetit nici un efort pentru a alunga pe hitleristi din tara. Au fost luati prizonieri 10 000 soldati si ofiteri germani. Totodata, s-au

luat importante masuri militare pentru acoperirea frontierelor si nlaturarea oricaror incursiuni naziste n Banat si n sudul Transilvaniei.

Ecoul si urmarile pentru evolutia uittioafa a Rom ni**'   ^patti '"   i noastre la razboiul antihitlerist. Evenimentele din august 1944 nu au reprezentat doar o simpla remaniere de guvern, ci un act mult mai profund, o schimbare a regimului pol/tic, care, n optica initiatorilor sai, trebuia sa duca la re ntoarcerea tarii la regimul democratic.

La 23 august 1944 s-a desfasurat o lovitura de stat, un act de inspiratie nationala, conceput si organizat de reprezentantii Palatului, si n primul r nd de regele Mihai, partidele politice reprezentate n Blocul National Democrat, n mprejurari politico-militare favorabile, urmat de o actiune militara n ntreaga tara Actul de curaj al monarhului rom n a fost salutat n epoca de toate formatiunile politice si recunoscut pe plan international. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. i-a decernat acestuia, la 6 iulie 1945, cea mai nalta distinctie militara sovietica, Ordinul Victoriei, pe care l-au mai primit doar trei alte personalitati, iar presedintele S.U.A., Harry Truman, i-a acordat, n mai 1947, gradul de Comandor sef al Legiunii de Merit.

Evenimentele din vara anului 1944 au avut importante urmari. Pe plan logistic, ele au lipsit Germania hitlerista de mari rezerve de materii prime, si n

special petrol, mai ales ca n 1944, sondele de pe Valea Prahovei, singurele cu o mare capacitate de extractie, se aflau nca sub control german, alaturi de cele din Ungaria, Galitia si Austria, reduse nsa ca importanta. Reluarea surselor petrolului rom nesc l-a obsedat ntr-at t pe Hitler, nc t a sperat sa le recucereasca prin ultima ofensiva pe care a declansat-o, n martie 1945, n regiunea lacului Ba/aton. Din punct de vedere militar s\ strategic, actul Rom niei a modificat profund balanta de forte n sud-estul Europei, la un moment n care nu se conturase, n mod foarte clar, nfr ngerea Reichului nazist. Apararea germana s-a prabusit n aripa de sud a frontului de Rasarit si s-a realizat, astfel, cea mai mare deschidere de pe un teatru de operatii militare, precum si o uriasa translatie de fronturi de pe Carpati pe Dunare si n Peninsula Balcanica. S-a evitat, astfel, transformarea tarii n teatru de razboi, s-au creat conditiile pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, rapit prin Dictatul de la Viena, ca si pentru scurtarea duratei conflictului mondial. De asemenea, gestul Rom niei a accentuat criza interna a statelor aliate Germaniei - Croatia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria si a grabit iesirea lor din tabara fascista

Actul de la 23 august 1944 a produs nsa si intrarea Rom niei n sfera de influenta sovietica n urma delimitarii de catre Marile Puteri a sferelor lor de influenta, ceea ce a avut drept rezultat, n final, si instaurarea regimului comunist n tara noastra n situatia creata imediat dupa 23 august, Rom nia a fost ocupata militar de Uniunea Sovietica care a dezarmat si, apoi, a deportat, n lagarele din Siberia, 130 000 de soldati si ofiteri rom ni.

Din noaptea de 23 spre 24 august 1944 armata rom na s-a alaturat Natiunilor Unite n razboiul antihitlerist. Dupa asigurarea frontierelor contra oricaror agresiuni ale trupelor germane si maghiare, n lunile septembrie-octombrie 1944, armata rom na a luptat pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupatia straina. Dupa 23 august 1944, zona de nord-vest a Transilvaniei a fost declarata de horthysti teatru de razboi. Dupa ce au respins o ofensiva a trupelor fasciste dinspre Cluj, Oradea si sudul Banatului, n primele zile ale lunii septembrie, si apoi o alta pe Valea Muresului, trupele rom ne au ocupat, alaturi de trupele sovietice, pozitii strategice n vederea ofensivei pentru eliberarea totala a Transilvaniei, un rol important av ndu-l si luptele eroice de la Oarba de Mures

Lupte importante au avut loc pe Valea Muresului, la vest de Muntii Apuseni, n podisul Transilvaniei, pe vaile Crisurilor, pentru eliberarea oraselor Turda, Cluj, Gilau, Huedin, Salonta, Oradea. n retragerea lor horthystii au sav rsit masacre asupra populatiei civile rom nesti, precum la Moisei, Sabisa, Prundu-B rgaului. La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fascisti ultimele teritorii rom nesti - orasele Carei si Satu-Mare. Pe teritoriul Transilvaniei, armata rom na a angajat efective de 270 000 de oameni, din care au cazut n lupta circa 50 000 soldati si ofiteri. Au fost eliberate, cu cooperarea armatei sovietice, 872 localitati, dintre care 8 orase si 18 localitati importante.

Dupa dezrobirea teritoriului national si anularea, practic, a deciziei arbitrare de ia Viena, din anul 1940, fortele militare rom ne au luat parte, alaturi de Armata Rosie, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei s a unor zone din Austria. n Ungaria, armata rom na a luptat pentru eliberarea oraselor Nyiregyh za, Debretin, fortarea cursului Tisei de mijloc, la marea operatie de la Budapesta,

Trupele rom ne intr nd n Cluj, la 11 octombrie 1944

cucerirea zonelor Muntilor Bukk, M tra si Hegyalja, a orasului Miskolc. Cu participarea a 210 000 militari rom ni, au fost eliberate, n total, 14 orase si 1 223 comune. Inamicul a pierdut 42 000 combatanti. n Cehoslovacia soldatii si ofiterii rom ni s-au distins, n iarna anilor 1944-1945, la trecerea Muntilor

Armata rom na n razboiul antihitlerist

Soldati rom ni n luptele de strada de la Budapesta, n campania pentru eliberarea Ungariei

Metalici, Tatra, CarpatiiAlbi, la fortarea masivelor Javorina, Nitra, a r urilor Hron si Morava, la eliberarea localitatilor Roznava, Lucenec, Banska-By strica, Zvolen. Au fost dezrobite 1 722 de localitati, din r ndul celor 248 000 militari rom ni participanti la lupta caz nd 66 000 de oameni. Un regiment de care blindate rom nesti a naintat pe teritoriul Austriei ajung nd p na aproape de Viena.

Bilantul participarii Rom niei la razboiul antihitlerist o plaseaza pe locul al patrulea n cadrul Natiunilor Unite, efortul de razboi propriu cifr ndu-se, n plan economico-financiar, la 1 200 000 dolari S.U.A., cursul anului 1938. Au actionat 37 de divizii, reprezent nd toate armele. Ritmul mediu de naintare, din Do-brogea p na n podisul Boemiei, a fost de 6,5 km zilnic. Au fost fortate 12 cursuri de apa si 20 masive muntoase. Au fost eliberate 8 717 localitati. Armata rom na a provocat inamicului pierderi de 136 529 de combatanti, morti si prizonieri.

Actul de la 23 august 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului national si, apoi, de participarea la razboiul antihitlerist. A urmat nsa o evolutie dramatica pentru poporul rom n, n care, sub obladuirea tacita a Marii Britanii si Statelor Unite, ce v ndusera practic Rom nia lui Sta/in, s-a instaurat, prin forta Armatei Rosii si cu concursul comunistilor, un regim politic si economic aservit marelui imperiu de la Rasarit.

*

Proclamatia regelui Mihai catre tara, la 23 august 1944

ROM NI

n ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit n deplina ntelegere cu Poporul Meu, ca nu este dec t o cale pentru salvarea Ţarii de la o catastrofa totala iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata ncetare a razboiului cu Natiunile Unite

ROM NI

Un nou Guvern de Uniune Nationala a fost nsarcinat sa aduca la ndeplinire vointa hotar ta a Ţarii, de a ncheia pacea cu Natiunile Unite Rom nia a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britame si Statele Unite ale Amencu. Din acest moment nceteaza lupta si orice act de ostilitate mpotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britame si Statele Unite Primiti pe soldatii acestor armate cu ncredere Natiunile Unite ne-au garantat independenta Ţarii si neamestecul n treburile noastre in'erne Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost rapita

ROM NI

Poporul nostru ntelege sa fie singur stap n pe soarta sa Oricine s-ar mpotrivi hotar rii noastre liber luate si care nu atinge drepturile nimanui este un dusman al Neamului nostru Ordon Armatei si chem Poporul sa lupte prin orice mijloace si cu orice sacrificii mpotriva lui Toti cetatenii sa se str nga n jurul Tronului si al Guvernului pentru salvarea Patriei Cel care nu va da ascultare Guvernului se opune vointei Poporului si este un tradator de ara

ROM NI

Dictatura a luat sf rsit si ea nceteaza toate asupririle Noul Guvern nseamna nceputul unei ere noi n care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor Ţarii sunt garantate si vor fi respectate

Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor, mobiliz nd toate fortele Natiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pam ntul Transilvaniei noastre de sub ocupatie straina

ROM NI

De curajul cu care vom apara cu armele n m na independenta mpotriva oricarui atentat la dreptul nostru de a ne hotar singuri soarta depinde viitorul Ţarii noastre

Cu deplina ncredere n viitorul Neamului Rom nesc sa pasim hotarâti pe drumul nfaptuim Rom niei de m ine, a unei Rom nii libere, puternice si fericite "

Din raportul prezentat, n 1944, de feldmaresalul Keitel lui Hitler, n legatura cu consecintele actului de la 23 august 1944

capitularea Rom niei, pe l nga consecintele imediate de ordin militar, a produs n acelasi timp pierderea teritoriului nu numai al Rom niei, ci si al Bulgariei, Iugoslaviei si Greciei, pun nd n pericol toata armata germana din Balcani Deosebit de pierderea pozitiilor n Carpati, pierderea gr narului si petrolului rom nesc constituie o alta mare si grea lovitura "

Ministrul german al armamentului, Albert Speer, despre evenimentele din august 1944 n Rom nia

ncep nd din iunie 1944 nu puteam asigura dec t sub 50 000 tone benzina lunar, tar din august, c nd trupele noastre au trebuit sa paraseasca Rom nia, cifra a scazut sub 20 000 de tone Era clar ca mergem spre dezastru Aceasta a fost cauza nfr ngerii Ea a aparut nu ca urmare a bombardamentelor strategice aeriene, executate de britanici si americani, ntruc t productia

continua sa sporeasca la sondele din vest, ci prin pierderile, dupa 23 august 1944, a surselor de aprovizionare din Rom nia (...). Fara doar si poate, acea zi de 23 august a dus la ntorsatura decisiva n istoria productiei si economiei de razboi, deci n istoria conflagratiei nsasi."

TEM

Care erau solutiile politico-diplomatice ntrevazute, n anul 1944, pentru iesirea Rom niei

l .stratMpozitia Reichului nazist fata de actul de la 23 august 1944 n Rom nia.

Care a fost reactia principalelor forte politice interne fata de actul de la 23 august 1944? 4 Prezentati consecintele actului de la 23 august 1944 pentru desfasurarea celei de a doua conflagratii mondiale