ALBA IULIA ÎN SECOLUL al - XIX - lea
În secolul al XIX-lea, orasul Alba Iulia s-a aflat permanent în centrul marilor evenimente istorice legate de lupta pentru eliberare sociala si nationala a poporului român.
La 16 aprilie 1848 a început început organizarea garzii nationale a orasului. O mare masa de români din orasul Alba Iulia a luat p 19219w224t arte la Adunarea Nationala de la Blaj din 3/15 - 5/17 mai 1848 ca si la cea din 15 septembrie 1848, avându-l în frunte pe învatatorul Ioachim Bacila.
Înfrângerea trupelor imperiale de catre armatele ungare conduse de generalul Bem, în decembrie 1848, a determinat o schimbare a tacticii de lupta a fortelor revolutionare românesti prin organizarea rezistentei în Muntii Apuseni su conducerea lui Avram Iancu.
În cursul lunilor septembrie si octombrie ale anului 1849 Avram Iancu si prefectii legiunilor românesti au tinut la Alba Iulia mai multe întruniri cu generalul rus Lüders, acesta propunându-i tarului sa li se acorde preferctilor români înalte decoratii. La 2 septembrie 1849 guvernatorul Wohlgemuth ordona dizolvarea garzilor nationale, instaurând în Transilvania un regim sever de dictatura militara. Noua împartire administrativa din septembrie 1849 i-a rezervat orasului Alba Iulia rolul de resedinta a unui district ce cuprindea judetele Alba, Hunedoara, Târnava si o parte din Zarand.
În a doua jumatate a secolului al XIX - lea si la începutul secolului al XX-lea, orasul Alba Iulia a cunoscut totusi o oarecare înviorare economica, desi dupa realizarea dualismului austro-ungar din 1867 stapânirea ungara l-a neglijat, pe motivul ca e un importantcentru românesc. În 1850 sunt mentionate o fabrica de smoala, mai multe alambicuri de rachiu si ateliere mestesugaresti. Vinurile deja cunoscut în întreg imperiul au ramas un important produs de comert, ajungând în cele din urma în mâinile unor negustori straini. O usoara înviorare economica se simte dupa inaugurarea, la 8 decembrie 1868, a traseului de cale ferata Arad - Alba Iulia, urmat de calea ferata Oradea - Teius - Brasov. În 1895 s-a terminat construirea liniei înguste Alba Iulia - Zlatna, iar în 1897 traseul Vintu de Jos - Sibiu.
Cea mai mare întreprindere din secolul al XIX-lea din Alba Iulia a fost o moara, pusa în functiune în 1894. Tot atunci s-a construit fabrica de spirt din cereale si un abator. Concurenta straina a facut sa dispara din Alba Iulia si putinii comerciantiromâni, orasul si judetul fiind considerate la sfârsitul secolului al XIX-lea printre cele mai înapoiate din Transilvania, alaturi de alte zone cu populatie româneasca: Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud si altele.
În decursul secolului al XIX-lea si pâna la începutul primului razboi mondial orasul Alba Iulia, alaturi de Blaj, s-a situat printre cele mai importante centre ale luptei nationale românesti din Transilvania.
În preajma încheierii pactului dualist s-a desfasurat aici, în august 1866, adunarea generala a ASTREI, care a marcat un moment de cotitura în orientarea luptei nationale active a românilor din Transilvania, în prezenta celor mai de seama luptatori ai natiunii noastre: George Baritiu, Timotei Cipariu, Ioan Ratiu, Iosif Hodos, Rubin Partitia. Întâlnirile ulterioare ale ASTREI au clarificat atitudinea de nerecunoastere a Unirii Transilvaniei cu Ungaria prin actul dualist din 1867, iar opiniile exprimate cu aceste ocazii au fost materializate în Pronunciament-ul de la Blaj si Conferinta nationala de la Miercurea Sibiului care a dus în final la crearea Partidului National Român.
Manifestari entuziaste au avut loc la Alba Iulia în timpul razboiului de independenta a României din 1877-1878, precum si în 1885, când, în pofida interdictiei impuse de autoritati, s-a comemorat pe Dealul Furcilor împlinirea a 100 de ani de la martiriul lui Horea si Closca.
Dintre evenimentele care au avut loc dupa 1900, la Alba Iulia, merita mentionate adunarea ASTREI si zborul demonstrativ al lui Aurel Vlaicu din 18 august 1912 si, mai ales, marea adunare politica din 31 mai 1914, calificata de fruntasii natiunii române din Transilvania ca cea mai importanta înaintea dezlantuirii primuli razboi mondial, prefigurând istorica adunare ce avea sa desavârseasca unirea tuturor românilor.
Alba Iulia, orasul ce se desavârseste astazi spre a sta martor marilor prefaceri socialiste, pastreaza cu veneratie vechile si valoroasele monumente istorice, ramânând, în continuare unul dintre cele mai vizitate orase ale tarii, exemplu de viata, cultura si civilizatie româneasca.
|
