ALŢI CĂLĂTORI MIRENI PRIN ŢERILE NOASTRE PĪNĂ LA 1700
i a doua jumatate a secolului al XVII-lea au fost fara īndoiala si i unguri pe la noi, si, cīnd zic: "calatori unguri", īnteleg calatori cari :alitatea lor nationala, pentru ca printre calugarii catolici cari au stat oi vor fi fost fara īndoiala si unguri. īntre dīnsii se poate numara si y, dar el face parte dintr-o categorie cu totul deosebita, un general
de toate. Cine ar vrea sa faca lista ungurilor cari au venit pe la noi, ea decīt sa strabata un izvor care ni s-a pastrat si este de foarte mare suita pentru istoria noastra, mai ales pentru fixarea exacta a datelor: ile oraselor ardelene, Sibiiul, Brasovul si Bistrita1, iii dintre ungurii cari au fost la noi fara īndoi 323d38d ala ca s-au folosit de ce t aici pentru scrierile lor - cīnd au fost scriitori ca Szamoskozy, care īn latineste o cronica pe la 1600 si a lasat si note ce au fost publicate iireste: foarte probabil cunostea tara prin el īnsusi. Poate ca, iarasi, i, oīnd, de Craciun, Gabriel Bāthory, printul Ardealului, a venit aici , la Arges si aiurea, si a pradat-o, era īntovarasit de cronicarul sau,
Bojthy (Bojthinus).
jsesc informatori unguri de acestia pe vremea Rākoczestilor, strīns ie domnii nostri, cari īnnoira, īntr-o forma mai acceptabila pentru noi, le lui Gabriel Bāthory, el īnsusi reluīnd planurile lui Sigismund Bāthory, Temea lui Mihai Viteazul. Dupa īnfrīngerea si uciderea lui Gheorghe y al II-lea si trecerea iute a lui Acatiu Barcsai si a lui Ioan Kemeny, nvingatori, au luat din secuime pe un biet nemes, Apaffy Mihāly, si au intr-īnsul printul Ardealului. Apaffy, cu toata neīnsemnatatea lui per-a avut o stapīnire foarte lunga, netulburata de nimeni, ca unul care a pt aripa, ce-i tinea cald, a turcilor. In domnia lui, a intrat īn conflict ilimea ungureasca, foarte neastīmparata; care voia cu totul altfel de si nemesii din Ardeal s-au dus unde se putea capata ajutor īmpotriva
pzi-Ie īn Quellen der Stadt Kronstadt (Brasso), īn singurul volum aparut din Soco-iului, īn Hurmuzaki, XI si XV, īn Socotelile Sibiiului si Brasovului (Analele Aca-omāne, XX) si in lorga, Studii si documente, I-II.
Alti calatori mireni prin
terile noastre pīna Ia 1700
lui, adeca la Poarta turceasca, trecīnd pe la noi si uneltind cu boierii si don nostri, ca serban Gantacuzino, un foarte īnsemnat factor politic pe a vreme. Astfel o serie īntreaga de calatori au īnceput a umbla pe la noi īn drui spre Poarta, si nu e imposibil ca unii dintr-īnsii sa fi scris. Pīna ce, mai tlq Brāncoveanu a fost si candidat la situatia de print al Ardealului, el care a pivniti la Brasov, mosii la Poiana Marului si la Sīmbata, unde se vede īi palatul lui līnga biserica ruinata, cu frumoase picturi din veacul al XVIII-
Iata īnsa un ungur, care, īn legatura cu aceste continui intrigi contra Apaffy, vine la Bucuresti īn 1678. Calatoria lui, foarte scurta, e tipariti foaia ungureasca pentru material istoric, Totenelmi Tar pe 1881.
Se descriu Bucurestii īn cīteva rīnduri, si persoana Iui Duca Voda, c era "om destul de frumos" - parere pe care doamna Anastasia nu parea s īmpartaseasca. īn ce priveste curtea din Bucuresti, se spune ca era "regal foarte splendida". Palatul este plin de o multime de curteni, caci, īn ade^ pīna la cei din urma fricosi fanarioti, noi am pastrat curtea noastra, cu fu tionarii īmparatilor bizantini de odinioara, terile romānesti fiind refu{ traditiei politice bizantine, cum au fost refugiul īntregii culturi balcanice.
Se strīnge aici o multime de lume straina, orientala, caci e vremea c moda rasariteana stapīneste īn toate, cīnd boierii se īmbraca īntocmai c Constantinopoī: poarta giubele lungi, blanuri si īn mijlocul verii, papuci ir ei mobileaza odaile lor ca la Ţarigrad, cu divanuri de jur īmprejurul u mesute mici, mai mult pentru pus ceasca de cafea decīt pentru alta īntrebi; tare; ei fumeaza din ciubuce enorme, trecīnd fumul prin apa ca sa aiba mult gust si sa gīlgīie; ei stau de vorba cu picioarele supt dīnsii, pe luxo covoare turcesti; se poarta īn relatiile sociale cu toata eticheta si polit care se cerea unui "cilibiu" de Ţarigrad, ceea ce īnsemna exact acelasi Iu ca, mai tīrziu, un "elegant" de Paris1. Este lux, dar nu-i apartine numai Brāncoveanu bogatul. si īnainte de dīnsul era o curte stralucita. Duca Vo desi mai putin avut cu toate foloasele comertului sau, nu era nici el asa departe.
Ca sa-1 vedem cum se īnfatiseaza, nu īn timpuri rele, ca īn momentul c Magni vine la Iasi si vede saracia curtii refugiate la Cetatuia, care, un sim adapost, nu era resedinta domnului, ci īn ocazii solemne, sa luam cīteva paj din cartea care cuprinde calatoria la Constantinopoī a unui "bailo" veneti a unui ambasador al republicei pe līnga sultan. E Giovanni Battista Don lucrarea lui a aparut Ia Venetia īn 1688.
Duca face o calatorie acolo la 1681, nu una ca aceea pe care o va f Brāncoveanu, īn 1703, strīns de frica, asteptīnd īnchisoarea si moartea, multi ani īnainte de catastrofa lui, ci o calatorie sigura si mīndra. Venea ī pentru ca sa puna la cale o casatorie īntre stefan, fiul unuia dintre pre cesorii sai la tronul muntean, Radu Voda Ilias, si cutare din fetele sale
1 V. introducerea mea la Documente Brāncoveanu, Bucuresti, 1906.
va ia jumatatea veacului al XVII-lea pīna la 1800
)ilea, nu mai putin, ca sa capete pentru sine īnsusi Ucraina, partea care tinde īntre Nistru si Nipru1.
Izvorul nostru, pomenind de acest scop al vizitei, spune ca acolo, īn ina, era loc pentru 14 000 de gospodarii. Duca ar fi putut face un rai din locuri bogate, dar el a stat prea putina vreme, pīna la noul razboi īntre si poloni, īn 1683.
Domnul Moldovei a ramas din iunie pīna īn septembre 1681 la Gonstan-
ol2, īn palatul lui propriu, nu la Bogdan-Sarai: casa era asezata "dincolo
>arta maritima a Constantinopolului, care da īn strada numita Fanar,
tru mile de moscheia lui Eiub", moscheie socotita ca particular de sfīnta.
]ind i s-a facut īnfeudarea ca guvernator al Ucrainei, a fost un alai
ordinar, care ni da cea dintīi ocazie de a vedea ceremoniile de instalare
inilor nostri, ceremonii pe care numai foarte pe scurt le cunoastem din
re mai vechi. stim ca ei erau tratati de patriarhul ecumenic dupa ritualul
■atilor bizantini: nu era īn toata crestinatatea Orientului un sef de stat
a se bucure de onoruri asa de mari ca acelea care īncunjurau pe voevozii
ii cīnd se īntīmpla sa fie unsi īn capitala Imperiului. Alaiul pe strazi era
ila al īmparatilor Constantinopolului, arunoindu-se bani īn dreapta si īn
: acum aspri de argint suptiri ca o cojita si cari nu costau lucru mare.
.onato ni povesteste audienta la sultan a domnului. O astfel de audienta
i atunci un lucru important chiar si pantru un ambasador crestin: sul-
ca si īmparatii crestini, aparea numai īncunjurat de un fast extraordinar,
īd cīt mai putin si de cele mai multe ori deloc; o miscare din cap, un
, al lui se considerau ca o favoare extraordinara.
oda merge īntovarasit de doua sute de persoane, purtīnd calpace si de brocard īmpodobite cu blanuri scumpa. In multimea aceasta sīnt ri de curte, copii de casa, boieri. Intre ei Duca apare pe un cal foarte 3, īntr-un vesmīnt de ceremonie venetian din brocard de aur pe fond īmpodobit cu soboli.
itrīnd īn seraiul cel mare, e primit de ambasadorii straini. Trece apoi la
ii vizirilor, unde i se da caftan pentru dīnsul. La sultan intra numai el
ele vizir, Aga ienicerilor si un "Vizir de banca".
i adaugim ca, īn momentul cīnd domnul era primit la sultan, el era īn ordinul ienicerilor, ca semn de onoare din partea acestui corp privi-īntr-un manuscript de la Dresda este īnfatisat un voevod īn costumul ; el poarta cuca īnalta alba de pīsla, cu surguciu, o rochie lunga albastra, ., cu legaturi de fir, papuci galbeni si sabia mare īncovoiata a ieni-
s-a petrecut īn audienta lui Duca la sultan, numai el a stiut. Iese de u sceptrul aurit, cu buzduganul batut cu nestimate, care servea, nu ca baston de maresal, ci īn mīna domnului avea o alta īntrebuintare: sr putea fi batut, dar numai cu buzduganul domnesc. I se da acum o e marele vizir, si apoi - īnca un fel de a onora pe domn - īn fata
. lorga, Ucraina moldoveneasca, īn Analele Academiei Romāne ps 1912.
lorga, Calatori, ambasadori si misionari, Le.
I°rga, Acte si fragmente, I, la īnceput.
Alti calatori mireni prin
tcrilo noastre piua la 1700
lui se face plata ienicerilor, ceea ce-i procura mijlocul de a-i trece īn re1 Acum īn curte el apare pe un cal daruit de sultan, īn vesminte bo pe umeri cu caftanul ce i-a fost daruit. si īndata dupa aceea vin turci: faca cinste: 300 de ceausi cu turbane mari de parada. Dupa ei, oai suitei: treizeci de paji ai sultanului, īn haine de ceremonie, cu cuca de a si mici halebarde, asa cum īi imitasera īn uniforma copiilor de casa moldo la īnceputul veacului, un Radu Voda si un Gaspar Gratiani.
Pajii constantinopolitani sīnt īmbracati īn haine rosii-cīrmuzi] broderii de aur fin si cu fluturi de aur, pīna la genunchi; dedesupt poa camasa de argint pe fond alb, apoi pantaloni rosu-aprins si ciubotele gal]
|
