ALTI CALATORI SUPT MATEI BASARAB SI VASILE LUPU

ALŢI CALATORI SUPT MATEI BASARAB sI VASILE LUPU

ca doi calatori cari au fost īn Moldova lui Vasile Lupu, calatori foarte unoscuti si aproape neīntrebuintati, iar un al treilea, abia descoperit, despre īnfatisarea principatului muntean īn domnia urmasului lui Basarab, Constantin, si el Basarab, pentru pretentiile la descendenta vechea dinastie, dar zis si Constantin Cīrnul, pentru ca, fiind preten-l tron, i se "taiase nasul".

em īntīi cele spuse de un general unguresc din Ardeal care a jucat foarte important pe vremea lui si care, la ispravitul carierei, a ajuns al Ardealului, unde, om foarte viteaz, a stapīnit putina vreme, murind iul de lupta, dupa o mare īnfrīngere, īntr-o seara de iarna, cīnd trupul 5t gasit alaturi de cele, numeroase, ale tovarasilor sai cazuti. E Ioan r, care ni-a lasat si īnsemnari de cele vazute la noi, precum si amintiri re la captivitatea lui la tatari dupa o expeditie la care domnii nostri ie stefan, urmasul lui Vasile Lupu, si acel Constantin Basarab, au at si ei. Dupa aceasta expeditie din 1657 a lui Gheorghe Rākoczy al fCemeny, prins de tatari, a descris cele patite īn robie cu amanunte e interesante pentru ca povestirea lui sa fie tradusa si īn romāneste, contemporan1.

īieny Jānos stia ceva romāneste. El avea legaturi, pe care nu le putem

fa, īn Moldova si chiar īn Ţara Romāneasca, asa īncīt, cīnd era vorba

meata o solie secreta printr-un om de importanta, care sa aiba īnfati-

)e līnga aceasta, un om avīnd prieteni īn terile noastre, printul Ardea-

adresa de preferinta lui Kemeny. Astfel el a fost trimes si ca general

ca sa apere pe Matei Basarab de cea dintīi navalire pe care a facut-o

enia Vasile Lupu. Plecat din Fagaras, a trecut pasul Buzaului cu o

atuita īn cea mai mare parte din secui. Vasile Voda, din cauza īmpre-

dei'avorabile īn care se dezvolta īntreprinderea lui, s-a retras, si n-a

oie de lupta.

t tiparit text si traducere īn voi. XV din colectia Hurmuzaki, p. 1266 si urm.

Aceasta se poate considera ca īntīia calatorie a lui Kemeny īn pa noastre, margenita la un scurt drum fara rezultat. Dupa trecere de ci ani īnsa, la 1644, Vasile Lupu a avut fata de Rākoczy, un om foarte de tre care a īntretinut legaturi cinstite cu terile noastre, observate si de o p si de alta fara atitudini de suzeran si vasal, o purtare care nu i-a pL printului ardelean, si acesta a trimes atunci pe Kemeny sa faca anui mustrari, sprijinite pe acte, pe scrisorile īnsesi de legatura īntre Moldov Ardeal, redactate, spune memoriul, si latineste si romāneste. Caci, adauj era o vreme cīnd documentele diplomatice romānesti apar destul de alaturi de inscriptiile din biserici, care se faceau odinioara slavoneste nu: Asa fiind, atunci, la 1644, Kemeny patrunde īn Moldova cu aceasta misi īntovarasit de Acatiu Barcsai, care a ajuns pe urma principe al Ardeali un nobil de origine romāneasca (Jānos = Akos, dar si "Iacos" i se z de-ai nostri).

Dupa aceea Kemeny, trimes de noul print al Ardealului, Gheorghe Rā czy al II-lea, trufas si nestatornic domn, a tinut sa ia parte la casatoria f celei mai mari a lui Vasile Lupu, Maria, cu unul dintre cei mai puternici sen lituanieni, Ianus Radziwill. Caci īn Lituania nobilimea era ruseasca si de gie ortodoxa: unii lituanieni trecusera la catolicism, dar familiile cele n ramasesera ortodoxe, cu toate ca vorbeau poloneste, si au facut parte aristocratia polona pīna la sfīrsit.

Invitatia de casatorie ni s-a pastrat, anume cea trimeasa princip de la Berlin sau, cum se zicea atunci, de la Colonia pe Sprea. E dat 1 novembre 1644, iar nunta a avut loc la 5 februar 16451.

Solul īntra pe la Trotus. li īntīmpina un boier, viitorul mehmendar, cauta pe oaspetii de sama la granita chiar. Ii aduce caii, si pornesc. Apro de intrarea īn capitala, iese īnainte marele vistier cu carata domneasca duce la un conac pompos. Iarasi sa da un ospat, la care se vad vas acelea de argint. Kemeny are prilej sa vorbeasca romāneste cu voevoc

In aceasta noua calatorie Kemeny a fost īntovarasit nu numai de Bare care probabil stia foarte bine romāneste din cauza originii sale, si de Mariassy Istvān, īmpreuna cu alti nobili unguri. Din partea lui, mirele ver cu suita foarte numeroasa de oameni foarte bogati, ca unul care juca un important īn regatul polon.

Avea o suita de 2 000 de poloni, o mica armata care īntovarasa pe petit Trimesul ardelean face o comparatie īntre felul cum erau īmbracati ai si felul cum erau īmbracati polonii si boierii moldoveni. si de aici se v< ca Vasile Lupu avea o curte de o stralucire extraordinara. Om foarte bog stapīnind multa vreme, avīnd ceea ce se cheama geniul financiar si, līnga aceasta, o mare mīndrie, care-1 facea sa se considere ca un pretend posibil la coroana Bizantului, - odata polonii voiau sa faca o expeditie c ciata īn contra Constantinopolului, si el se visa īn situatia pe care scrierile pe care grecii i le adresau lui Vasile se vede ca īn dorintile lor atribuiau -, datator de legi, dupa Basilicalele altui Vasile, Bizantinul, do nul Moldovei nu se lasa biruit de nimeni īn ce priveste luxul.

'Am publicat invitatia īn Acte si fragmente, I.

Pīna la jumatatea veaeuiui al XYII-lea

r-adevar", spune Kemeny, "pe curtenii lui voda nu-i īntreceau poīo-iriuseta si bogatia īmbracamintii." Erau īnvesmīntati īn haine de purtīiīd blanuri scumpe de rīs (linx).

tatii erau de doua feluri: poloni, cari reprezintau īn ce priveste .ociala ceva mai mult decīt ungurii din Ardeal si poate, supt anume

ale politetei occidentale, deosebita de cea orientala, ceva mai mult tiunea vietii sociale de la noi. Prin urmare a fost o parte din masa si pentru poloni. Dupa ce au plecat ei, pe urma a venit partea

centru voda si pentru invitatii lui unguri. Au īnceput sa bea din ce ramasesera,' si-au baut, spune Kemeny "pīna li s-a urīt". Apoi liticos fata de reprezintantul craiului ardelenesc, un vechi si bun prie-grabit sa conduca pīna la scara pe oaspete. Acesta, care stia ce se 3 unui print stapīnitor, s-a īmpotrivit spuind: "mai bine sa ma culc ■ Vasile Lu'pu, care urma politeta Bizantului, a ripostat: "ma culc ci daca te culci dumneata".

lescrie apoi si masa de nunta. Mīncarile erau foarte bine gatite, dupa lolona, nu cea turceasca, - domnul gīndindu-se la stomacul ginere-invitatilor lui; erau si multe placinte, care, acestea, nu sīnt polone. 3 se serveau īn vase de argint, despre care ni putem face o idee prin istrat īn anume biserici ale noastre (la Sf. Gheorghe Nou din Bucu-Sf. Sava din Iasi, de unde s-a luat model pentru blidele de argint ale >astre), ca anafornite lucrate īn secolul al XVII-lea īn Ardeal, care depuse la Muzeul din Bucuresti.

nasa se dadeau si reprezintatii de acrobati, de "pehlivani"1, de ori­le moda orientala, pe care-i īntīlnim deseori, cu aceleasi "piese de a".

sebi se porneste jocul: femeile nu iau parte la petrecere la un loc itii. Astfel si dantul, hora de nunta, se facea afara, īn piata, - ceea

stata dealminteri si din alte descrieri, de pilda la cronicarul Neculce ua jumatate a secolului al XVII-lea. Īnainte de masa cincizeci-seizeci danteaza pentru placerea oaspetilor, cari n-aveau voie īnsa a se-

atru astfel de reprezintatii v. si cronica munteana a lui Constantin Capitanul, i, p. 158-9:

ogodnā (a lui stefan Voda. Radu) au fost aicea īn tara cu mare veselie, au facut ete si jocuri, care se potrivea cu o nunta domneasca, iar nu logodna... Adus-au de cei ce joaca pre funii, si de alte lucruri; adusese si un pehlivan hindin, le facea lucruri minunate si nevazute pre locurile noastre'; iute om era si vīrtos. īle, de nu le putem lungi facea aceasta mai ciudat: punea pe rīnd opt bivoli si i iute, si, sarind peste ei, se da īn vazduh peste cap, si cadea īn picioare de i; alta, un cal domnesc, gras, mare, īsi lega chica de coada-i, si-1 batea comi-mtea, si nu putea sa-1 misce deloc; alta, un copac mare den padure adusese, , īnfipt, s-au suit spre dīnsul, ca o maimuta; deci, dupa multe jocuri ce au fa-i vīrfu-i, s-au slobozit de acolo cu capul īn jos, si au dat īn picioare; alta,

lung de multi coti, īl tinea oameni īn mīini, cīt era, si se rapezea iute, si mer-d pre tulpan, si nu se afunda; alta, se prindea multi oameni cīte doi īn mīini, Iiip ca de o bute cu mīinile, si mai lung, si se rapezia iute, si īntra, cu capul i aceia, si nu-l simtea oamenii, si de ceia parte cadea īn picioare. Ca aceasta ea, care nu le tinem minte."

pasagii īn saineanu, Influenta orientala asupra limbii si culturii romāne, II,, ■ 1900, p. 288.

Alti calatori supt 3Iatei Basaral) si Vasile Lupu

amesteca īn joc, ci se uitau numai de la fereastra. īnaintea acestor fete poate jupanese "sarea cīt putea un stolnic batrīn, cu islic īn cap si toiag j mīna", marele maestru de ceremonii de atunci.

Mīncarea femeilor se facea dealtfel īn odaile doamnei, care avea o īntreaā organizare a ei, īn legatura cu practicile bizantine si cu viata turceas< pe care o imitam.

Judecind īn total aceasta nunta, Kemeny spune: "a fost pompa ma: si bogatie īn toate, nu ca la niste barbari romāni, ci īntocmai ca la un re crestin".

īndata dupa aceasta se īnfatiseaza alaiul de.īntīmpinare al nuntasik cari vor pleca. La jumatate de mila distanta domnul, calare pe un o frumos, cu seaua, Mul, scara, haturile toate de aur, - ceva din splendoare domniilor noastre de odinioara, se poate vedea, o spunem īn treacat, si ī aceea ca [īn] mormintele de la Arges, descoperite de d. Virgil Draghice'am s-au gasit nebanuite bogatii de margaritare, de inele cu pietre scumpe, c paftale sculptate, care arata ca era o stralucire regala īnca din cele m departate timpuri, cīnd principatul muntean era redus la o mica bucata ( munte cu teritoriul īncunjurator. īn Moldova din veacul al XVII-lea : putem īnchipui ca erau mijloacele de a īntretinea acest lux, nefiind lucra de utilitate publica care greveaza un buget modern.

Cusma cu care e īnfatisat de obicei īn portrete Vasile Lupu avea surguciu o turcoaza si cinci diamante. Toata īmbracamintea se evaluea la 40 000 de taleri. '

īn ce priveste partea religioasa a ceremoniei, ni se spune ca slujb nuntii a fost oficiata de unul dintre cei mai īnsemnati reprezintati religio ai romānilor din toate timpurile, Petru Movila, fiul lui Simion Voda, si frate acelui tīnar domn īnmormīntat la Dobrovat linga Iasi, care Petru Movi s-a asezat īn Polonia, unde a ajuns mitropolit de Chiev, interesīndu-se totu de Moldova īn care avea mosii si intretinīnd legaturi cu rudele lui, ba īnc influentīnd asupra organizatiei si spiritului bisericii moldovenesti, asupr stiintei si artei, asupra tipografiei din Moldova de atunci. Desi el reprezini pretentiile posibile ale unei dinastii care nu mai domnea asupra terii, mitr politul a trecut peste amintirile de familie pentru a veni si a lua parte aceasta ceremonie; poate ca aceasta n-a facut-o īnsa atīta pentru Vasile Lup cīt pentru Radziwill, unul dintre principalii seniori ai Poloniei, de care atīrn atunci si Chievul. "Nu credeam", spune Kemeny, "sa fie īntre dīnsii oame atīt de īnvatati." si se gīndea probabil si la mitropolitul Moldovei, Varlaan om foarte distins, ori si la cīte un prelat grec din acei cari gaseau oplosi īn Moldova.

La plecare, i s-a dat de domn, cum era obiceiul sa nu plece nimeni c mīna goala, o manta cu guler de blana, cai, turcesti probabil, si giuvaiere c turcoaze1.

1Neagoe Popea, Memoriile lui Ioan Kemeny, Bucuresti, 1899 (teza de licenta). Ce lalta descriere a fost reprodusa īn revista Ioan Neculce, din Iasi, anul 1926, de d-na Maree Karadja.

Pīna la jumatatea veacului al XVH-lea

pa Historia Moderna Europae a lui Eberhard Happelius (Ulm, 1692), ui Vasile Lupu apare ca "o jupanita de statura mijlocie, dar frumoasa, be si īntinse legaturi si cu placute moravuri". Proiectul casatoriei cu Radziwill e aprobat de mama cneazului si de regele Poloniei. īndeamna .ol (je Przemysl, Trzebinski, care fusese ajutat de domn īn robia ta Fiind nevoie de un mijlocitor princiar strain, se recurge la printul n prieten al familiei Radziwill, la care se trimet un Sienicki si un lusen Dar neīntelegerile dintre Moldova si Ardeal pun piedici. si, ne propunerea direct din Polonia, se fac greutati, raspīndindu-se zvo-si marele cneaz muscalesc ar fi cerut pe Maria. O solie, compusa din si Mierzinski, un ofiter si un consilier, duc fetei, cu inelul de logodna, ie agata si opal, o oglinda, ca daruri, iar lui voda o sabie aurita, pusti

ceasornice. Ei aduc īn schimb portretul princesei. Urmeaza solii mol-Catargiu vistierul si Ianovici, cunoscutul boier stiutor de latineste, ill pleaca, aducīnd o suita de saizeci de persoane cīte cu zece slugi, te de calareti, doua sute de cazaci si doua sute de dragoni, plus musche-i 29 ianuar 1645, el e īn Moldova. La Hotin 11 asteapta Toma Cānta­si lordachi satrarul cu "patru companii pedestre si sese calari". La de Iasi apare domnul cu solii ardeleni si oastea de 12 000, "de deose-tii". i' se da lui Radziwill "calul de ginere". In cale turcii fac exerci-al si joaca geridul; se face si "pehlivania" de a prinde sageti cu mīna,

culege de jos, de a sari pe cal īn picioare. Se dau si privelisti de lupta liceri si strajerii lui voda. si comedia turceasca se reprezinta cu muzica, area īn curte se da drumul tunurilor, un peic fiind ucis de o schija. :bruar nunta la biserica; "dupa obicei" tatal lipseste. Petru Movila

līnga mitropolit. Sīnt de fata soli poloni, brandeburgenzi, curlandezi, i, munteni, delegatul patriarhului din Constantinopol. In prima zi i darurile regelui si altor printi straini, ale delegatilor senatului polon,

zi ale moldovenilor, a treia zi ale orasenilor din Ardeal si Moldova. s mai mult decīt regala": "nici cel mai mare monarh nu s-ar fi rusinat . Se da de mīncare si īn case private. O saptamāna se hranesc slugile . Serbarea urmeaza douasprezece zile, cu muzica turceasca, venita din Stambul, cu pehlivani si circasieni, cu dant, si de femei. Se iau lestesugite. Se vad monstri si animale curioase, īn lupta cu uriasii; a pietre cu ciocanele pe trup de om, se atīrna pietre de moara de uns al actorilor, se joaca pe funie. Artistii īngenunche īnaintea lui -i saruta poala; dupa care vistierul īi plateste, īmpartind si caftane fie. Femeile stau la masa deosebit.

16 februar noii casatoriti pleaca la Varsovia.

;a a doua a bogatului si luxosului Vasile Voda al Moldovei, Ruxandra, din casatoria cu Tudosca Bucioc, era de maritat, si se ivise ideea ei cu Sigismund, fiul lui Gheorghe Rākoczy, fiu care n-a domnit, tīmplīndu-se ca tocmai atunci sa moara Rākoczy batrīnul, Vasile trimes īnstiintare lui Sigismund ca īnceteaza īntelegerea de casatorie, voda ca peste patru ani numai o sa fie silit sa-si dea odrasla, nu dupa

Alti calatori supt Matei Basarab si Vasile Lupu

un ferches print ardelean, ci dupa urītul si salbatecul la īnfatisare, fiu cazac care a fost Timus, la casatoria caruia venim acum.

Nunta Ruxandei cu Timus e īnfatisata īntr-o descriere cari ni da n larg decīt oriunde aiurea īnfatisarea unei nunti romānesti de atuncea. &e gaseste īn limba polona, ca si īntr-o versiune germana contemporai

Timus, īntīi, pradase Moldova; astfel petise el pe fata lui Vasile Luj Pentru ca n-avea īncredere īn domnul caruia-i facuse atīta rau, el ceru gara tii speciale: viitorul socru sa-i trimeata īnainte pe unul din cei mai īnsemn; boieri ai terii, pe Toma Cantacuzino. Acesta se duce pīna la Iampol aduce o carata cu sase cai si tain pentru tot timpul cīt va calatori īn M dova. Timus cere īnsa sa i se mai trimeata īnca pe cineva, pe fratele Vasile Lupu, hatmanul Gheorghe. si numai cīnd cazacii au avut pe ace doi ostatici, s-a hotarīt Timus sa-si continue drumul, īntovarasit de rud< lui, niste rusoaice foarte necrescute, lenese, grase si betive, avīnd o tot* necunoastere a tuturor obiceiurilor curtii, caci se va vedea ce s-a īntīmpls īn timpul nuntii, cu aceste druste.

La 26 august 1652 s-a facut plecarea. S-a strabatut Basarabia pi Balti; Prutul s-a trecut la Sculeni. La Iasi īntīmpina voda īmpreuna cu bo rii. Pentru a arata de ce mijloace militare dispunea, ajunge sa stim ca Vas era īnsotit de 8 000 de oameni pe care-i avea numai la curtea lui. īn frunt alaiului stau opt cai īmpodobiti foarte frumos turceste, si, spune acea; scrisoare, Vasile s-a īnfatisat "ca un vrednic monarh si potentat, a cai vitejie n-o poate descrie īn destul". Timus, din partea lui, avea 3 000 de caza cu cai detestabili, dar cu īmbracaminte destul de convenabila, pentru era din prada: cazacii jafuisera pe poloni. Avea si muzica lui speciala, co zari ucrainieni, cari ziceau cīntece speciale rusesti.

īndata ce s-a īnfatisat aceasta trupa, oastea Moldovei a cuprins-o de parte si de alta, pentru "a tinea alinierea", dar poate si pentru a īmpiedi pe cazaci sa-si faca mestesugul obisnuit. Mai tīrziu, īnsa, cīnd au scapat supraveghere, acestia au dat navala prin pravaliile evreilor din Iasi - u din cele dintīi pomeniri ale acestei populatii īn Moldova -, au prins di tr-īnsii si nu li-au dat drumul decīt dupa rascumparare, pretinzīnd ca-si razb na pentru asupriri sociale ucrainiene.

Intīmpinarea īntre viitorul socru si ginere aminteste una din seco al XlV-lea īntre īmparatul Ioan al V-lea Paleologul, silit sa-si marite fata du un emir turc din Asia Mica, si acesta. Se scoboara de pe cai; Vasile saru pe Timus care facuse cum putuse pentru a merita aceasta dovada de iubi Voda, om care cunostea mai multe limbi, tine un discurs; Timus, foarte si piu, habar n-avea cum sa raspunda, dar era īnsotit de pisarul sau, un polo Wychowski, care facea toate cuvīntarile.

Pe urma alaiul īntra īn oras. Timus purta o haina rosie-cīrmuzie si mantie de matasa cu soboli. In ceea ce priveste īnfatisarea fizica, era individ tīnar, stricat de varsat, nu tocmai mic de stat, destul de voinic, grosolan". Dupa dīnsul veneau caratele lui, o caruta cu bagaje si patru sl de alte caruti simple, cu care facea negot de sare, īntrebuintīnd prile nuntii. Ofiterii lui aveau cai buni, īmpodobiti cu argint, cu aur si margarita la sea si haturi; ei īnsii erau īmbracati poloneste.

Pīna la jumatatea veacului al XVII-lea

momentul cīnd Intrau īn oras, īncepu sa cīnte muzica turceasca, si ■ timp, vechea noastra muzica turceasca, aceea care a īntovarasit [i'hai Viteazul cīnd si-a facut intrarea īn Alba Iulia: viers romānesc una tiganeasca. Tunurile tunau.

t)a aceea oaspetele e dus la apartamentele speciale ale domnului, e īnfatisat acel care era bucuria si mīndria lui voda, mostenitorul i tīnaru'l stefan, care mai tīrziu a ajuns si el domn al Moldovei, un alintat furtunatec si nenorocit. Vasile tine un discurs; raspunde secretariul lui Timus.

be desigur, īn descrierea polona si o nota satirica fata de cazaci, ceea poate ca ar trebui ca din ridiculul īnfatisarii sa se mai elimine fa. Pe urma a īnceput, īn "sīrba" lautarilor, jocul fetelor, iar Timus, ^howski si Fetera, sef al ostii lui, a fost īncredintat unor paji, unor i casa, pentru a-1 curati si servi; si anumiti boieri īi stateau la īndemīna. s-a asezat si a īnceput a-si curati unghiile, ceea ce nu prea era īn rile domnesti, pe cīnd cazacii, bagīndu-se prin vii, īncep sa prade īn

ie.

alt act al casatoriei vine masa. Timus se face asteptat. Apare, īn sfīr-iracat īn costum polon convenabil. Se asaza līnga domn. Cīnd se ridica e, tunurile bubuie afara si lautarii cīnta, - cei turcesti si cei romā-e rīnd. Pehlivanii turci apar, si fac tumbele lor. nbata, Timus se gateste de nunta. Iarasi jupanitele si fetele īntind lor īn spatiul liber dinaintea curtii. Timus se asaza la o fereastra si, i mare iubitor de tutun, fumeaza - ceea ce, iarasi, nu era īn obicei -

la fete.

imineca se face apoi al treilea dant, tot numai de femei; barbatii nu Dealminteri dantul femeilor īn Moldova era ceva peste obiceiul Rasa-pentru ca acolo jocul se facea numai de profesioniste, cu purtari rele, ca ele Indiei. La noi erau vechi datini tracice, trecute la poporul nostru, ipa acest al treilea dant se merge la biserica. Timus e calare pe un cal īmpodobit cu pietre scumpe. Hainele ce le poarta si surguciul^de la in cap sīnt date de voda. Asa era obiceiul: socrul dadea ginerelui u care se īnfatisa la biserica1. De o parte si de alta a mirelui calareste copil de casa si cīte-un boier. In genunchi si el si mireasa fac decla-erute de rit si, cīnd se īntorc la curte, Timus īsi saruta nevasta. Atunci ngaduit. In momentul acela īncepe din nou muzica, tunurile bubuie, la, care nu putea fi īncīntata ca are un astfel de sot, īncepe a plīnge, nus pusese sa-i cīnte arii cazacesti ca sa-i treaca. īncepe masa cea mare. trimet carute la carvasarā, la Sfīntul Lazar din Iasi, unde o modīlca de o parte si o bisericuta de cealalta parte, ca si pivnitile enorme e aduceau toate marfurile, amintesc ce a fost odata, irg acum radvanele ca Sa aduca rudele femeiesti ale lui Timus, drustile ti. Erau niste biete femei urīte, īmbracate īn "haine jidovesti" negre, cu de sobol dupa moda moldoveneasca. Doamna le primeste frumos, :aza. Dupa aceea īncep iarasi cuvīntarile, si pentru īntīia oara se dez-mbalui Timus, care tine urmatorul discurs: ,.Multamesc foarte domniei

. lorga, Istoria romānilor īn chipuri si icoane, I, p. 176, si urm.

Alti calatori supt Matei Basarab si Yasile Lupu

sale lui Voda. Tot e bun; ce-mi trebuie mai mult? Dumnezeu a lasat sa au o vorba buna. Sa cīnte muzica turceasca. Sa traiasca Hmilnitchi si legatui caselor noastre! Sa dea tunurile de bucurie!".

Acum Timus aduce muzica lui, compusa din trei vioristi, un "organist un basist, si un trīmbitas, cari cīnta arii polone. El se īnvioreaza si pune t cazacii lui sa joace, si sareau - ni spune martorul - "ca bivolii īn balta Pe urma īncepe petrecerea cu bautura, care tine pīna la un ceas de noapt Drustele, īncalzite, pornesc, ca Hasca Carpita, sa spuna moldovencelor: "ai venit pentru batjocura voastra? Chiar daca sīnteti mai bine crescute ca nq totusi iata v-ati dat voi doamna voastra, dupa un cazac?" si, entuziasmat au si cazut jos pe scari, si, cum de betie abia se mai puteau misca singur au fost suite īn caruta si trimese acasa.

Timus si sotia sa se retrasesera, si doua zile n-au mai aparut īn publi Miercuri au facut o plimbare pe cīmp. Joi urma sa aiba loc plecarea domnit si a mirelui. Boieri, jupīnese iau un ultim ospat de plecare: fetele de cai servesc pe soti, pe domnul si pe doamna la aceasta masa. Apoi urmea; danturile. Data aceasta, joaca, dupa datina lui cazaceasca, numai Timi cu nevasta-sa. Wychowski, secretarul, si Fetera reprezinta partea ceremonio sa a lucrului si din partea cazacilor.

La plecare, Timus face boierilor un dar pe care ei l-au privit cu dispre caci li daduse doar o suta de lei de fiecare. Domnului i-a daruit un soroc < soboli, nevestei o rochie de adamasca, cu soboli, toate probabil de fura Din parte-i, Vasile darui patru cai: doi turcesti, doi moldovenesti; solulj lui Matei Voda un cal turcesc, iar Ruxandei un covor si un vig de brocari Cazacii, din partea lor, venira sa li se dea daruri, ceea ce nu prea era eticheta; Wychowski capata deci zece coti de catifea, douazeci de satin, blana de rīs si trei sute de lei. Cīnd a fost sa plece, domnita s-a prins cu m nile de gītul doamnei, care nu era decīt mama ei vitrega, iar Vasile a ranii cu capul gol multa vreme, vazīnd cum se duce īn tara barbara, cu oame: a caror fire o vazuse acum, cea mai iubita dintre cele doua fete ale lui1.

Trecem la expunerea unei noi calatorii īn Moldova. Ea este cunoscui printr-un studiu publicat īn foarte rara foaie germana Baltische Studien, Societatii pentru istoria Pomeraniei si tradus de raposatul Papadopol Cal mah, īn cartea sa despre Gheorghe stefan.

La 1656, de trei ani acuma, domneste īn Moldova acest Gheorghe st fan, dintr-o familie de boieri de la munte. Tatal sau, Dumitrascu stefai jucase un rol important la īnceputul veacului al XVII-lea. El īnsusi era u om bogat, frumos, īndraznet; īntr-o "sama de cuvinte" Neculce ni spune cui s-a īnsurat: īntīlnind un radvan cu o jupaneasa tīnara si placuta, el 1-a opri poruncind sa īntoarca acasa la dīnsul, fara alta forma; astfel a luat el pe ace jupaneasa Safta, din neamul Boiestilor, foarte important īn cele dintīi dec< nii ale acelui veac, si doamna Safta a trait mult timp parasita de sotul care nu voise s-o ieie īn pribegie, unde mersese cu o tiitoare rusoaica, stefi nia Mihailovna, ori nu voise ea.

1 Iorga, Acte si fragmente, I; Hurmuzaki, supl. II.

Gheorghe stefan, logofat al lui Vasile Voda, se īntelesese cu Matei Basa-,j cu Gheorghe Rākoczy al II-lea si, profitīnd de nemultamirea unora din-loieri fata de domn, pe care-1 faceau grec, - ei reprezintīnd boierimea de - surprinde pe stapīnul sau, care, desi s-a īntors si a biruit, trebui sa'paraseasca ° tara care nu~l ma* voia; ajutorul lui Timus nu-i folosise, ii aduse acestuia peirea, iar Ruxanda, vaduva, adapostita la Rascov, ia piara, multi ani dupa aceasta, de sabia unor hoti poloni. Astfel Gheorghe Voda stefan s-a instalat domn, ca om trecut cu vrīsta, ustata stufoasa, grasut, avīnd toata īnfatisarea pe care ni-o putem īnchi-lupa'felul lui de viata; iubitor de vin ca si Istratie Dabija, pe urma, femei, si de petreceri.

La dīnsul venea acum, īn 1656, un ambasador suedez, Welling, īntovara-s secretarul Hildebrandt, care, acesta, a lasat o descriere a calatoriei e. Caci Suedia avea legaturi foarte strīnse cu Ardealul din cauza tei protestante, īn fruntea careia ea se gasea.

La 28 decembre 1656 apare mica trupa suedeza līnga Iasi. Ambasadorul sa vorbeasca domnului "crestin si blīnd". Blīnd era īntr-un fel, si era suflet deschis: avem de la dīnsul scrisori foarte frumoase1, īn care-si naduhul ca nu-si poate plati datoriile si, vorbind de primejdiile amenin-re, spune ca, orice ar fi, nu pleaca din tara cu nici un pret si "mai bine nanīnce cīnii pamīntului acestuia".

ja orecare distanta de oras oaspetele este īntīmpinat de un boier, care-i sa nu īntre ziua, pentru ca se gaseste acolo un ceaus turc si nu e bine la pe ambasadorul crestin, ale carui rosturi poate ca ar fi fost banuite, ovit deci ambasadorul plna seara prin vii. Un capitan polon, care stia latina, e detasat pe linga dīnsul, ca sa-i tie de urīt. Noaptea, īntra īn jare i se pare mare si īntins, dar fara zid īncunjurator. Strazile le de-iecretarul, cum fac, dealtfel, si alti scriitori, ca fiind acoperite cu bīrne jar. īnseamna ca sīnt multe biserici si, pentru ca era ziua de 28 decem-ī serbatorile Craciunului, erau ridicate īn toate partile scrīncioabe, cum i īn Moldova, dulapuri, leagane. Pe piete se afla mult vīnat, mai ales ite, care se cumparau cu moneda straina si cu silingi, cari erau foarte diti īn Moldova si capatasera o numire romāneasca devenind "salai"2. > multime de soldati, si īnvīrteau hore. Ba se noteaza si obiceiurile popu-a, de pilda, "capra", al carii rost īl aflam de aici. In joc, cum ni-1 ! suedezul, figura o capra, īn care era vīrīt un om, si pe care o juca un Sfirsind jocul, baiatul tragea cu o sageata īn capra si astfel hora se i iar baiatul capata un bacsis. Se īnfatisa deci primitiv o scena de are.

idienta se acorda solului tot noaptea, ca sa nu bage de sama ceau-merge cu o escorta de patruzeci de oameni. La poarta palatului, spre

lui mirare, sentinela striga: "Wer da?". Domnul tinea ca garda a pala-companie īntreaga - calatorul zice "un regiment" - de soldati nemti,

. j r£a' Studii si documente, IV, p. 50 si urm-, si Buletinul Comisiei istorice a '■h II, Documente secuiesti.

stratie Dabija, care dealminteri a falsificat si alte monede casa-si plateasca sol-■ami, facea si "salai".

Alti calatori supt Matei Basarab si Vasile Lupu

mercenari, de teama cine stie caror īmprejurari interne care ar fi putu rastoarne si pe dīnsul. Trimesul suie apoi pe o scara mare si larga de -descrierea este a curtii lui Vasile Lupu -, trece prin mai multe odai si aj īn sala tronului, unde era un jet mare, iar, deasupra, un ceasornic, ca vremea aceea era stabilit chiar īn Iasi un ceasornicar francez, care-si acolo casa si legaturile de familie, Gaspar Caille, de la care s-a pastrat un c ment romānesc, cuprinzīnd iscalitura personala a lui Caille īn limba franj

Oamenii ambasadorului sīnt asezati pe lavite de lemn, iar ambasad īnsusi, cu secretarul, merg īn odaia unde se gasea domnul. Boierii si J de casa sīnt toti īn papuci, nu īn cizme, dupa obiceiul turcesc. A doui ceausul probabil, plecīnd, i se dau solului scrisori latine catre rege si fac daruri: cai, un caftan de aclaz rosu, opt coti de postav subtire.

Intr-un adaus se pomeneste de retragerea lui Gheorghe stefan la Ste: unde a trait ani de zile īn mizerie, cerīnd ajutor īn toate partile si undi līnga dīnsul avea numai pe rusoaica lui, care īnvatase romāneste, si vi boier, doi - mīngīindu-si īnstrainarea si saracia prin aceea ca, ajutat'de menul Antonie de Moldovita, traducea īnsusi psalmii īn romāneste. Mi scriptul se gasea īn stapīnirea canonicului Moldoveanu, din Blaj, si asta īntre ale bibliotecii cipariene de acolo. La sfīrsit, Antonie a īnsemnat ce rile din urma ale domnului. īn testamentul, foarte duios, al domnului care-1 aminteste autorul articolului din Baltische Studieri, el cerea sa fieīnn mīntat līnga parintii sai, īn tara, cu ceremonie domneasca, dupa legea si bietele lui ramasite au strabatut o buna parte din Europa, cu tiitoarea car zicea doamna, si cu alai, pīna au fost aduse la manastirea Casinului.

Iata acum si cea de-a treia descriere, cea mai noua1. Este īn cartea u alt calator suedez, tiparita la 1679 si īn care se vorbeste de calatoria pe c a facut-o la Constantinopol Glas Ralamb, īn 1656.

La 23 april 1657, Ralamb pleaca din Brasov. Domn īn momentul ac In Muntenia era Constantin serban, care profitase de legaturile lui la cui si chiar īnainte de moartea lui Matei Basarab, provocase rascoala seimen pentru a-si pregati succesiunea, īnlaturīnd alta ruda a lui Matei, Dii< Un om usuratec acest fiu al lui Radu serban, urmasul lui Mihai Viteazul, o preoteasa din Ilfov, Elena, al carii mormīnt īn satul unde sotul ei era pre Dobrenii, se vede si astazi. Prin īntetirea īnsa a seimenilor īmpotriva lui Ma1 Constantin s-a facut robul lor, si ei au ridicat tot felul de pretentii, pīna ( ajuns la o noua si strasnica rascoala, la nevoia de represiune prin interve tia lui Rākoczy din Ardeal, si atunci s-a distrus de fapt singura oaste de ca mai dispunea Ţara Romāneasca, ramīnīnd de acum lipsita de mijloace pi prii de aparare. Temperament de aventurier, domnul acesta, scos de tul pentru participarea la luptele vecinului si protectorului ardelean, va colin lumea, trecīnd, o clipa, si īn domnia Moldovei cu ajutorul cazacilor. A si prin Maramuras, unde s-a gasit un potir daruit de dīnsul,- pīna s-a p padit pe acolo, prin strainatate.

Ralamb, cu soli de-ai lui Rākoczy, ajunge la Tīrgoviste dupa acea misca a seimenilor. Da lamuriri asupra drumurilor, care erau foarte rele, mai

1 Un articol despre ea, de d. C. Karadja, īn Revista istorica pe 1920.

Pīna la jumatatea veacului al XYII-lea

^era apele mari. Ajuns īn margenea capitalei, domnul īi trimete īnainte

sca cu sase cai si doua sute de boieri calari. si acest calator observa

imintea foarte luxoasa a curtenilor, iar despre oaste spune ca era

a din treizeci de companii de calarasi, ceea ce da aproape impresia

tiri Lucru interesant, daca ar fi adevarat, se pare ca domnul a fost

■a vada pe ambasadorul suedez cit mai degraba si s-a amestecat īntre

Centru a-1 zari. Doi boieri, secretarul si "maresalul", ureaza suedezului

enire secretarul stia latineste. Se lauda foarte mult īmbracamintea

moasa: calareau cai turcesti, erau īnvesmīntati īn zale si cu piei de

[ de pantera sau tigru, la slic cu pene lungi. Muzica, si aici, cīnta:

turceasca, caci calatorul semnaleaza flaute si timbale; trīmbite nu erau.

doua zi, e audienta la domn, foarte stralucita. si aici boierii sīnt īmbra-

blanuri de jder.'Mitropolitul asista si el, si se descrie īntregul palat,

ia de primire a lui Matei Basarab, sala de audienta avīnd paretii

ati īn adamasca, si geamuri de sticla, pe cīnd odaile celelalte, opt

aa, nu erau tapetate si aveau ferestile īnchise cu hīrtie. Voda primeste

)cul salii de tron. Se schimba civilitatile obisnuite. Doua scaune asteapta

stantin si pe Ralamb. Domnul īntreaba de sanatatea regelui Suediei si,

.a, cum ai nostri erau foarte curiosi sa afle ceva de la straini, cīteva

continua īntrebarile, mai ales despre lucrurile polone. Pe urma Con-

da ambasadorului un caftan, adeca o mantie de brocard de aur, pe

tnbasadorul īl refuza, parīndu-i-se prea scump, dar i se spune ca

datina.

aduce o carata cu sase cai turcesti, mai minunati decīt cei cu cari a imit la sosirea lui. Ambasadorul voia sa plece apoi, dar a fost poftit a. Masa aceasta s-a petrecut cam īn modul urmator: Cinci boieri l-au la portita din gradina caci, fiind vara, ospatul se gatise īntr-un chiosc sor. Constantin sta la usa foisorului. Nu sīnt decīt doi pe jeturi, amba-1 si domnul, iar suita sta pe lavite, dupa moda turceasca, pīna se aduc i. Afara stau cīteva companii de infanterie nemteasca. i masa se asaza patru blide de argint acoperite cu capace. Cīnd ia loc ii, numai atunci se cheama si suita oaspetelui si boierii de frunte, cari se rīnduiesc, dupa ce s-au spalat pe mīni īn odaia anterioara; ei ma-īn talere de cositor. Felurile sīnt bine gatite si se schimba mereu, a urma vin toasturile. Domnul ridica īntīi paharul pentru sultan, ce-;rtarea ambasadorului ca n-are cum face altfel; de fapt domnii nostri, met de vedere turcesc, erau niste "tradatori", cari "meri iu" sa aiba lentul lui Brāncoveanu, mai putin fericit decīt ceilalti. Apoi se īnchina atatea regelui Suediei, si voda, ca sa arate cit īl pretuieste, bea doua 3 unul dupa altul, pe cīnd pentru sultan nu bause decīt unul. Se īn-si īn sanatatea lui Rākoczy, a lui Hmilnitchi, un aliat, si a domnului vei, iar dupa fiecare pahar muzica zice: viori, tobe, timbale, instru-turcesti. Probabil ca se trageau si tunuri, ceea ce uita sa ni spuie cala-(dar, iarasi, poate ca Rākoczy le luase pe toate īn Ardeal). Cīnd amba-il toasteaza pentru domn, se petrece un lucru neasteptat pentru el: de casa astern perne pe jos si boierii se pun īn genunchi pe ele, si īn icesta ridica si ei paharul, mergīnd apoi sa sarute mīna domnului, cum

Alti calatori supt Matei iJasaral) si vasue

cerea eticheta. Cīnd sa se īncheie masa īn sfīrsit, apar vīnatorii domnesti, aducīnd doi ursi, pe cari-i vlnasera, si primind bacsis pentru aceasta.

Ceea ce urmeaza arata ca ai nostri aveau totusi mai mult simt de dis­cretie decīt strainii: linga chiosc era un cort mic pentru cei ce aveau nevoie sa se retraga singuri. Secretarul ambasadorului, mai slab īn balamale, simte aceasta nevoie de izolare, si atunci doi "maresali" īl iau cu alai pīna la cort si-1 asteapta sa iasa: unul dintr-īnsii tine un lighian, apoi īl conduc cu ace­lasi alai la masa.

Ospatul dureaza de la ceasurile 10 pīna la 7 seara. La plecare, domnul, īn dispozitii bune, strīnge īn brate de doua ori pe ambasador, si-1 saruta. Condus cu lautari acasa, Ralamb pleaca, dar nu fara sa i se arate de domn dorinta de a capata 500 de suedezi pentru paza lui.

A doua zi i se face un ultim cadou prin marele comis: un cal. Īntova­rasit de calarasi, e dus la granita, īn fiecare loc pe unde trece, oaste iese īna­intea trimisului Suediei.

Decadenta acestei straluciri era īnsa aproape.