AMERIGO VESPUCCI sI ORIGINEA DENUMIRII „AMERICA"
DATE BIOGRAFICE CU PRIVIRE LA AMERIGO VESPUCCI
Amerigo Vespueci s-^a nascut între anii 1451 si 1454 (diata precis| : se cunoaste) la Florenta, în familia înstarita a unui notar. Cînd s-:ut mai mare, a intrat în servici la vestitii bancheri florentini Medic a trait linistit în orasul natal ;pîna lla vârsta de 40 de ani. în jurul anuj i 1492, Amerigo s-a mutat la Barcelona, iar de acolo la Sevilla, ca or
încredere al bancherilor Medici, care aveau mari interese banesti & ania. El a trait aici pîna în 1499 si cu fonduri obtinute prin interme-J îl sau, Hojeda a organizat în acel an expeditia sa spre coasta Perle- fl '. Este incontestabil ca în 1499—1500 Vespucci a navigat sub comanda -|
Hojeda. Pe la 1501 el s-a mutat în Portugalia si între anii 1501 si'f )4 a navigat pe corabii portugheze de-a lungul tarmurilor Lumii noi.
1504, florentinul s-a mutat din nou în Spania. Aflîndu-se în slujba aniei, el a calatorit, dupa cît se pare, de doua ori (în 1505 si 1507)
K. M a r x si F. E n g e 1 s, Opere alese, voi. I, p. 12, E.S.P.L.P. 1955.
spre
gol±u ^urv€(ni!ta jn
1512 — functia de pilot principal al Castiliei1.
vespucci nu
a organizat din proprie initiativa nici o ex-
fr11
■ n-a fost comandant al nici unei expeditii. Nu
exista nici un
irl dovezi cît de cît convingatoare ca ar fi
fost macar capitan al vre-
orabii spaniole sau portugheze.
Cu o singura exceptie2, nu se stie
U^X i îdelinit el în timpul
calatoriilor sale spre tarmurile
fVcut întra p
"t'mulat atunci ca dublul continent apusean sa fie denumit America,
dupa numele lui Amerigo?
CELE DOUĂ SCRISORI ALE LUI VESPUCCI
Renuniele mondial al lui Vespucci se bazeaza pe doua scrisori dubioase, întocmite în 1503 si 1504, traduse curînd dupa aceea în cîteva limbi 'si tiparite tot atunci în cîteva tari europene. Originalele scrisorilor lui Vespucci n-au ajuns pîna la moi. Primia scrisoare este adresata fostului piatron al navigatorului — bancherul Medici. Vespucci îi scria bancherului despre o calatorie facuta în anii 1501—1502, pe cînd se afla în serviciul portughezilor. A doua scrisoare este adresata nobilului florentin Soderini, prieten din copilarie al lui Vespuoci. în aceasta scrisoare, Amerigo descrie "patru calatorii la care ar fi participat în perioada 1497—1504.. Primele doua calatorii le-lar fi facut aflîndu-se în slujba spaniolilor, iar ultimele doua, în serviciul portughezilor. Vespuoci nu da nici un fel ide date tprecise despre aceste expeditii. Astfel, în ceea ce priveste prima calatorie, el scria ca a fost invitat de regele Ferdinand ,,sa ajute" lia organizarea expeditiei. In privinta celei de a doua 'calatorii, el nu pomeneste nimic si nu da nici un fel de relatii. Despre celelalte doua calatorii, el nu spune decât ca a fost „sub comanda unor capitani". In scrisorile sale, Vaspuoci da foarte putine date despre distantele strabatute, despre pozitia geografica a diferitelor locuri, despre denumirea tarmurilor, golfurilor, rîurilor descoperite ete. în schimb, el descrie cu entuziasm cerul înstelat al emisferei sudice, clima, vegetatia si fauna din tarile descoperite, precum si înfatisarea si traiul indienilor. Toate acestea sînt scrise într-o forma vie si atragatoare, care dovedeste ca Vespucci avea un deosebit talent literar.
" ri •acea vreme, interesul pentru noile descoperiri era foarte mare în urile ^itorilor europeni, iar darile de seama despre rezultatele ca-
jje -i1.? . P™cipal (sp. piloto mmjor) examina pe candidatii la functia de cîrmaci veghe"1* ?i '6 e^i'Dera ^brevetele" (diplomele) corespunzatoare; de asemenea, el supia-centr V ocmu"ea planisferelor si a hartilor si alcatuia harta guvernamentala secreta de Indiile A^' ^ baza materialelor pe care le aduceau capitanii corabiilor spaniole din
|
amerigo vespucci si originex denumirii „america" Da- Mai târziu, el a detinut timp de patru ani — pîna la urv€t |
|
rabii sp ^ functii a îndeplinit el în timpul calatoriilor sale spre tarmurile nici ce _ jjumai într-un singur caz se cunoaste precis sub comanda Lum11 navigat. Majoritatea istoricillor se îndoiesc pîna si ide faptul ca ar ^V într-^adevar toate calatoriile despre care povesteste. Cum s-a bll tit a fi di Ai |
dintre - nV1^ re'at^ruor lui Las Casas, în expeditia lui Hojeda, Vespucci a fost „unul grafie" ^aac*' ^e?i avea foarte multa experienta în navigatie si se pricepea la cosmo-
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
itoriilor lui
Columb si ale altor navigatori spanioli nu erau publiCa+ e guvernul
spaniol decât cu rare exceptii. De aceea, expunerea vie 6 orentinului
despre cele „patru calatorii" facute de el de-a lungul ^ dor apusene ale oceanului Atilantic a
avut un mare rasunet.
AsA-ZISELE PRIMA sI A DOUA CĂLĂTORIE ALE LUI VESPUCCI
In scrisoarea catre Soderini, cu privire la „prima calatorie", Ves-uoci arata ca a plecat din Cadiz în mai 1497. Expeditia, compusa din itru corabii, a ajuns în insulele Canare, unde a ramas timp de opt zle poi, dupa o calatorie de o luna (27—37 de zile dupa diferite variante), janialii au zarit pamânt cam la 4 500 de km. vest-sud-vest de insulele anare. VesSpueei indica si coordonatele noului pamânt descoperit, care irespund aproximativ cu tarmul Americii centrale din dreptul golfului onduras, aceasta desigur admitând ca el se pricepea sa stabileasca cu irecare exactitate longitudinea. Dar acest lucru este cu totul neverosi-iil: în singurul caz când s-a putut verifica felul cum. stabilea el longi-jdinea s-a vazut ca gresise cu 19°!
Pe noul pamfînt, Vespucci a vazut „un oras asezat pe apa, asemenea enetiei". Acest „oras" era campus din patruzeci si patru de case de tnn, construite pe piloti. Casele erau legate între ele prin punti care puteau ridica. Locuitorii erau oameni zvelti, de statura mijlocie si „cu elea roscata ca de leu". Dupa o lupta, spaniolii au capturat câtiva lo-itori si au plecat cu ei spre o tara asezata în dreptul paraielei de 23° titudine nordica. Dupa ce au parasit aceasta tara, spaniolii s-au îndre'p-; spre nord-vest. Apoi au navigat de-a lungul unui tarm sinuos aproape )00 de km, debarcînd adesea si dînd bastinasilor tot felul de obiecte ra valoare în schimbul aurului: în cefe din urma, în iulie 1498, ei au ins în „cel mai bun port din lume". în tot timpul calatoriei, spaniolii obtinut îh schimibul lucrurilor lor foarte putin aur si n-au vazut ni-ieri nici pietre pretioase si nici mirodenii. Repararea corabiilor a du-; o luna întreaga. în acest timp, bastinasii care traiau în apropiere de rt s-au împrietenit foarte mult cu europenii si le^au cerut ajutor îm-triva canibalilor din insule, care faceau incursiuni în tara lor. Dupa ce terminat reparatiile, spaniolii au hotarît sa se îndrepte spre „insu-e canibalilor" si au luat cu ei indieni în calitate de calauze. Dupa o >tamîna în care au strabatut aproximativ 500 de km, ei au debarcat r-u.na din „insulele canibalilor", au dat o lupta încununata de succes potriva unei cete mari de localnici si au luat multi prizonieri. Expe-iia s-a întors în Spania cu 222 de sclavi indieni care au fost vânduti Cadiz.
Majoritatea covârsitoare a istoricilor care se ocupa de epoca marilor icoperiri sînt de parere ca Vespucci nici n-a navigat spre Indiile de ■t în anii 1497—1498: asa-zisa prima calatorie a lui Vespucci nu re-*zinta decât o „dublura fictiva" a celei de a doua calatorii, care este idut certa si confirmata de o serie de documente, cînd el a luat parte expeditia lui Hojeda din 1499—1500. Ramâne deschisa urmatoarea
AMERIGO VESPUCCI sI ORIGINEA DENUMIRII „AMERICA"
Vespucci
îsi atribuise în mod intentionat prima calatorie, ^:ea
în 1497 a noului continent, cu un an înainte de cea adica ^e^
Expeditie a lui Oolumb, sau acest lucru s-a întâmplat fara ^e-
â 1 i? Timp de doua secole, atproape toti istoricii
înclinau sa consi-V°ia ," Arnerigo a
mintit intentionat, voind sa-si însuseasca gloria
lui dere ca ^ ^ descoperit noul continent. Abia la începutul secolului al Colurn
ajexander Hurnboldt, mai întâi în lucrarea „Studiu critic asu-XlX--l*ia>.
geografiei Noului continent", iar apoi în „Cosmos" a facut o pra is oi ^
reabilita pe Amerigo Vesipuoci. Argumentele lui Hum-^^rcare^ urmatoare^e:
j) pma în perioada 1530-1540 nu s-a formultet C
Acuzatie împotriva florentinului, nici macar din partea persoane-elor mai
interesate, adica din partea mostenitorilor si a prietenilor lui
fMurnb
2) Vesipuoci nu poate fi învinuit pentru contradictiile, denatu-"°
"le de fapte, greselile si (confuziile de date din scrisorile
sade, deoarece eTîmsusi n-a publicat nimic si nu putea sa
controleze tipariturile care apareau dincolo de hotarele Spaniei. 3)
Procesul pornit de mostenitorii lui Oolumb împotriva tezaurului
spaniol trebuia sa decida asu'pra caror parti ale
noului continent au dreptul mostenitorii lui Columb în urma descoperirilor
facute efectiv de acesta. In toate porturile spaniole s-au cautat
martori în favoarea vistieriei si împotriva lui Columb. Dar nimeni nu s-a gîndit
macar la Vespucci, cu toate ca o serie de tiparituri
aparute în strainatate îi atribuiau gloria de a fi
descoperit noul continent sudic cu un an înainte de Ooiluimb (1497). Humboldt
subliniaza ca renuntarea coroanei spaniole la cea mai
importanta marturie' împotriva lui Columb ar fi fost
inexplicabila, daca Vespuoci s-ar fi laudatt într-adevar
vreodata ca a vizitat noul continent în 1497 si daca
în acea vreme s-ar fi acordat vreo importanta „confuziei de date
si greselilor" din editiile straine ale scrisorilor
lui.
Pe la mijlocul secolului aii XlX-lea s-a gasit însa un istoric, F. A. Varnhagen, care a mers mult mai departe decît Humboldt în ceea ce priveste reabilitarea lui Amerigo Vespucci. Humboldt a cautat doar sa dovedeasca ca Amerigo n-a fost escroc. Varnhagen însa si-a consacrat o mare^ parte din viata pentru a demonstra ca florentinul a navigat într-adevar în anii 1497—1498 pe lînga tarmurile noului continent si, cu acest prilej, ar fi descoperit aproape întregul tarm al golfului Mexic, Pina în Florida. Printr-o serie de afirmatii lipsite de temei, prin fialsifi-, rea faptelor si prin admiterea fortata a unor lucruri inadmisibile, Varn-sa^d11 si ia^ep^" s^ (e dnetpt, nu prea numerosi) au încercat si încearca ^ ernonstreze ca Vespucci a fost primul care a ajuns pe continentuil
ninsi i • si °^ ^ ^ revine gloria descoperirii Americii centrale si a pe-"fcuiei Florida.
Este în -
vestul putin probabil ca o mare expeditie, oare
a descoperit în
kilomet0^6311^1^ Atlantic un tarm nou pe o întindere de câteva mii de ^te ca LJ!a ■$}. putu"t trece cu totul neobservata în Spania. Mai sigur *""" -1 '" descrisa de Vesipuoci drept „prima sa calatorie" nici
- Istoria A
descoperirilor geografice I.—II.
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
AsA-ZISA
A TREIA CĂLĂTORIE A LUI
VESPUCCI
De altfel, trebuie sa subliniem ca nu aceasta relatare a produs impresie deosebita asujpna cititorilor scrisorilor lui Vespucci si nici riela° tarea despre „cea de a doua calatorie", când expeditia lui Hojeda a de<T coperit (în parte pentru a doua oara) coasta de nord a continentului su~ dic pe o întindere de aproximativ 3 000 de km. Vespuioci si-a câstigat J faima mondiala prin „cea de a treia calatorie" cînd, dupa parerea contemporanilor, el „a descoperit Lumea noua".
Cînd corabia trimisa de Cabrai în 1500 (vezi mai jos, cap. 23) a so-;it la Lisabona cu stirea ca <s-a descoperit o „insula" noua (Brazilia) în iceamul Atlantic în drum spre India, în Portugalia s-a acordat o mare nsemnatate acestei descoperiri. Noua „insula" a fost numita mai întîi Tera Cruz („Adevarata Cnuee"), apoi Santa Pruz („Sfînta Cruce"), dar e cele mai multe ori era denumita „Ţara papagalilor", deoarece Cabrai -imisese de acolo în dar regelui Portugaliei cîtiva papagali. Pe atunci imeni nu-si închipuia ca aceasta tara are vreo legatura cu India lui olumb, deoarece era situata destul de aproape de Africa de vest. Re-,»le considera noul pamînt descoperit ca o buna escala în drumul mari-m din Portugalia spre India. „Ba este foarte la îndemâna si trebuitoare ;ntru calatoriile în India, deoarece el [Cabrai] si-a reparat acolo cora-ile si a luat apa de baut". Pentru cercetarea acestui pamînt a fost or-nizata o expeditie speciala compusa din trei corabii. Nu se stie cine comandat expeditia1; Amerigo a participat la ea probabil în calitate „cosmograf si matematician" (astronom). Dar o serie de istorici se ioiesc daca si de aceasta data el a .participat într^adevar la expeditie. Corabiile au plecat din Lisabona pe la mijlocul lunii mai 1501, în-trtandu-.se spre Capul Verde. De acolo, flotila a pornit spre sud-vest. î pricina furtunilor dese, trecerea peste oceanul Atlantic a durat 67 zile. în sfârsit, la 16 august a aparut în dreptul paralelei de 5° lati-ine sudica capul Sao Roque. Vespucci îi descrie pe locuitorii de pe sta ca pe niste canibali fiorosi. Urmatorul extnas din scrisoarea sa ta ce mijloace folosea e3 pentru a-i imlpreskma pe cititori, nedîndu-se turi de la cele mai nerusinate nascociri: „Femeile sânt ale tuturor; au nici regi, nici tempile, nici idoli, n-au nici negot si nici bani; se nanesc unii pe altii si se bat ou cea miai mare salbaticie si fara nici icoteala. De asemenea, ei se hranesc cu carne de om. Am vazut un os care se lauda, ca si cum acest lucru i^ar fi facut o mare cinste, mâncat 300 de oameni. Am vazut de asemenea un oras în care eon vreo 27 de zile, unde carnea de om sarata atârna de stresinile casete fel cum atârna la noi în bucatarii... cîrnatii. Ei au fost mirati au aflat ca noi nu-i mîncam pe dusmanii nostri, deoarece carnea m — dupa cum spuneau ei — este foarte gustoasa si are o aroma ita".
Amerigo descrie cu entuziasm natura noii tari, clima ei dulce, co-uriasi cu flori înmiresmate, ierburile aromate si culorile minunate
Unii istorici
presupun ca aceasta expeditie a fost condusa de
capitanul portughez o Coelho.
AMERIGO VESPUCCI sI ORIGINEA DENUMIRII „AMERICA"
■.■.-.'•'•■.'.".'.-.''Aceste
fâri." ".'•"■'- \*r. Sao
Agustin 2
'-'-'r '-- _"---f-^. ±~'^~^-(}luuiul Ianuarie) 1
—■*■ Drumul lui vespucci Ţarmuri necunoscute
„A treia
calatorie" a lui Vespucci (dupa serisorild.sale).
. e Pasarilor. Intr-un cuvînt, el descrie „Ţara papagalilor" ca fiind rade R'M pfn™lt- ^ sfîrsitul lunii august, corabiile au ajuns la paralela latitudine sudica, la capul Sâo Agustin, dincolo de care tarmul de-Vla spre sud-vest.
tio' n^nd mai departe spre sud-vest, portughezii au descoperit la 1 einbrie, în dreptul paralelei de 13° latitudine sudica, Bahia de Todos
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
; Santos („Golful
tuturor sfintilor")1. Iar la 1 ianuarie 1502, în dr
ii tropicului siudic, a aparut în fata lor un golf minunat
(Guianabanat"
;
care ei l-au luat drept gura unui rîu si l-au denumit Rio de Janei
Rîul lui Ianuarie"). °
Potrivit .relatarilor lui Vespucci, corabiile au ajuns la 15 februari na la paralela de 32° latitudine sudica (totusi, pe toate hartile din prj6 ui deceniu al secolului al XVI-ilea, apare ca cel mai sudic (punct oer~ tat pe continentul sud american Cananeea, situata în dreptul parale-i de 25° latitudine sudica). Potrivit afirmatiilor llui Vespucci, ofiterii irtughezi i-au încredintat aici în unanimitate conducerea întregii ex-■ditii. Atunci, el a hotarât sa paraseasca coasta si sa traverseze oceanul directia sud-«st. Noptile deveneau tot mai lungi; la începutul lunii rilie noaptea dura 15 ore. Corabiile ar fi atins paralela de 52° latitu-ne sudica. în timpul unei furtuni care a durat patru zile, a aparut asta învaluita în neguri a unui pamânt. Portughezii au navigat de-^ ngul acestui tarm cam 100 de kilometri, dar n-au putut sa debarce din uza cetii si a viscolului. începuse iarna antarctica si navigatorii au tit spre nord. Cu o iuteala uimitoare — în 33 de zile au strabatut roape 7 000 de km — ei au ajuns în Guinea. Acolo, o corabie care nu îi putea fi folosita a fost incendiata. Cu celelalte doua corabii, portu-ezii s-^au întors în .patrie, prin insulele Azore (în septembrie 1502).
Asadar, în afara de participarea la noile descoperiri facute pe tarmu-3 de sud-vest ale oceanului Atlantic (pîna la paralela de 25° latitudine iica) si confirmate de hartile de la începutul secolului al XVI-lea, spuoci îsi atribuia si conducerea primei calatorii în apele Antarctice, i pacate, singurul izvor din care putem cunoaste aceasta calatorie îl îstituie diferitele traduceri (adesea contradictorii) sau, mai precis, atari parafrazate ale scrisorilor lui Veisjpuoci. De aceea, istoricii au ;ut sa formuleze tot felul de ipoteze cu privire la împrejurarile, scolie si rezultatele acestei expeditii. Cum se explica, de pilda, faptul toti capitanii portughezi iau încredintat de buna voie si în unanimitate .ducerea expeditiei unui strain, fara motive precise? în ce scop s-au reptat ei spre partea sudica a oceanului Atlantic? Ce pamânt au putut atinga corabiile expeditiei. în dreptul paralelei de 52° latitudine sudica cumva Georgiia de sud)? Cum a putut un echipaj obosit sa parcurga corabii subrede, într-un timp atît de scurt, o distanta atît de mare la sud spre nord, de-a lungul oceanului Atlantic? Dar oontemporanii Vespucci nu-si puneau .astfel de întrebari. în fata lor se deschidea -adevar o lume noua.
în scrisoarea catre Medici (1503), vorbind desipre reîntoarcerea din ile noi", Amerigo declara: „Aceste tari trebuie denumite Lumea a ... Majoritatea autorilor din antichitate spun ca la sud de ecuatDr sxista nici un continent, ci numai mare, iar acei putini dintre ei care mosteau existenta unui continent îl socoteau nelocuit. Dar ultima i calatorie a dovedit ca aceasta parere a lor este gresita si pe de-a-*1"
Aceasta
denumire se întîlneste înca pe harta italianului Cantino din 1502. Pe
e moderne denumirea este Bahia.
i
|
AMERIGO VESPUCC1 sI ORIGINEA DENUMIRII „AMERICA" triara faiptalor, deoarece în
regiunile sudice am gasit un oonti- |
^jsia sau s,
noastra, pdglCUta decât oriclare dintre tarile ce le cunoastem . .." Daca rata,s1 asai din scrisoarea lui Vespuoci nu este un fals, el nu dovedeste acest pat. j ^^ fk)rentin.ul respecta adevarul.
în nlClAu'tra calatorie" a lui Veâpucei din 1503-1504, efectuata de 'enea pe corabii portugheze, avea drept scop sa gaseasca drumul asem gu^e Moluce. Potrivit relatarilor lui Vespucci, expeditia ar fi Spr€vat de-a lungul coastelor Braziliei si Guianei, dar n->a dat nici un naV ltat Dupa acest esec el a trecut, dupa cum am aratat miai sus, în slujba spaniolilor, unde a ajuns pîna la rangul de pilot principal.
ORIGINEA NUMELUI DE „AMERICA"
La începutul secolului al XVI-dea în orasul Saint Die din Lorena a luat fiinta un cerc geografic din care faceau parte cîtiva tineri învatati. Unul dintre ei, Martin Waldseemuller, a scris o mica lucriare intitulata „Introducere în cosmografie" („,Cosm<ographi!ae introductio"), care a fost publicata în 1507. în anexa, lucrarea cuprindea doua scrisori ale lui Amerigo Vespucci (ân traducere latina).
în cartea lui WaldseemuHer se întîlneste pentru prima oara numele de „America". Dupa ce aminteste ca scriitorii din antichitate împarteau pamântul locuit în trei parti — Europa, Asia si Africa — carora „li s-a dat numele dupa niste femei", .Waildseemuller scrie: „Acum aceste continente sînt mai bine cunoscute, ilar Amerigo Vespucci a descoperit un al patrulea continent. .. Nu vad de ce, cine si cu ce drept ar putea sa interzica numirea acestui continent Ţara lui Amerigo sau America". Nu se poate presupune ca prin aceasta declaratie Waldseemuller ar fi vrut sa stirbeasca câtusi de putin gloria lui Columb. Pentru el, ca si pentru alti geografi de la începutul secolului al XVI-lea, Columb si Vespucci au descoperit pamînturi moi în parti diferite ale lumii. Columb nu a facut decât sa cerceteze mai mult Asia: contemporanii sai credeau ca pamânturile descoperite de el erau insule si peninsule ale Lumii vechi — o parte din Asia de est tropicala, dupa cum teritoriile descoperite de Cabot (tatal si fiul) si de fratii Oortereal li se pareau a fi o parte din Asia de nord-est cu clima rece. Vespuoci însa „descoperise al patrulea continent, „Lumea noua", un continent necunoscut „celor din antichitate", care se întinde de amibele parti ale ecuatorului, ca si Africa, dar este despartit de Africa prin oceanul Atlantic.
Cercul geografic din Saint Die a considerat scrisorile lui Amerigo poci drept anuntarea descoperirii unui nou continent. Dar daca a fost descoperit, trebuia sa i se dea si un nume, el trebuia „bote-si cartea lui Wlaldseemuller poate fi considerata dreipt „actul de 1 ^ acestui continent nou — America.
ita d° p^i au f°st ra^i prudenti decât geografii. Pe harta lumii alca-^i ^sc^ m 1508 nu exista înca numele de „America"; continentul descoperit este numit „Pamîntul Sfintei Cruci" sau „Lumea noua".
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Anglia
Polonia
Ungaria
♦ Germania
Flandra
Franta
Spania
Portugalia
5 Mecca
Harta
VESPUCCI sI ORIGINEA DENUMIRII ^AMERICA"
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
r cartea lui
Waldseemuller a fost reeditata de cîteva ori si a cunoscut arga
raspândire în tarile din Europa occidentala. Dupa
câtiva ani apa serie de harti pe care continentul nou este
indicat prin numele d*" merica". Unul dintre cele mai viechi
documente cunoscute de noi r»6 e noul continent
poarta inscriptia de „America", este globul' 1^ iannes Schoner
din 1515. Pe acest glob, regiunea descoperita în I4g§
Oolumb linga golful Paria poarta numele de „Piarias" si este prezen-a ca o insula mare despartita printr-o strâmtoare la vest de Japonia
la sud de continentul american. La rîndul ei, America este despartita sud printr-o strîmtoare de fantasticul pamînt antarctic — tara Bra-iei. Aproape în acelasi timp cu globul lui Schoner apar o serie de harti ie noul continent, avînd cam aceleasi contururi ca si la Schoner' arta denumirea de „America". în jurul anului 1520, numarul acestor ■ti sporeste mereu în tarile europene (în afara de Spania). Din .exern-rele pastrate s-au întocmit colectii întregi, dar toate aceste harti au trasatura comuna, si anume: este numit Amerioa numai continentul iic — Lumea noua a lui Vespucci.
Conceptia potrivit careia pamânturile asezate la nord de marela Cara-lor reprezinta parti ale unui continent deosebit, „nou", „necunoscut or din antichitate", a aparut mai tîrziu, în legatura cu descoperirea Lrii de sud (oceanul Pacific) si cu calatoriile efectuate de spanioli si ncezi de-la lungul coastelor sudice si rasaritene ale Amerieii de nord, Lea nu mai devreme de 1520—1530. E adevarat ca s-a pastrat o harta :eptional de interesanta, aparuta la Cracovia în 1512 (anexata la îfata unei editii a operelor lui Ptolemeu). Autorul ei, Jan Stobniczky iga printr-un istm continentul nordic de cel sudic, indicând în mod rventional prin linii drepte tarmurile lor vestice, necunoscute. Dincolo aceste tarmuri el indica un ocean, care se întinde de la cercul polar
nord pâna departe sipre sud, cel putin pîna la 40° latitudine sudica.
10° spre vest de tarmul conventional este indicata insula „Zipango" .pangu-Jiaponiîa). Prin urmare, Jan Stobniczky a indicat pe harta sa ui contineint dublu, nu ca o parte a Asiei, ci ca o bariera în drumul e Asia. Pentru depasirea acestei bariere trebuia, probabil, ocolita mea noua pe la nord, în dreptul paralelei de 60° latitudine nordica, eiaste este •prima indicatie cartografica asupra „drumului de nord-st" din Oceanul de apus (Atlantic) spre Oceanul de rasarit, de la tar-irile Europei spre tarmurile Asiei. .
Indiferent daca aceasta harta a fost rezultatul unei ipoteze geniale i numai al unei neglijente fericite a .autorului, e putin probabil ca ea fi influentat cartografia din acea vreme. Hartile continentului dublu î apus pe care le cunoastem, bazate pe descoperiri reale, apar în mar mare abia dupa calatoria lui Giovanni Verrazano. Dar chiar mei când se întîlneste pe ele denumirea de „America", aceasta se 'era la început, dupa cum am aratat mai sus, numai la continentul iic. Primul care a extins aceasta denumire si asupra continentului rdic a fost celebrul cartograf flamand Gerhard Meroator (Krenoer).
harta sa, aparuta în 1538, el scrie pe figura care reprezinta conti-ntul sudic: „Partea de sud a Amerieii", iar pe cea care reprezinta
Emisfera vestica pe
globul lui Schoner (1515).
|
^p |
buri si harti care s-au pastrat, în afara de cele Sloria lui Âmerigo Vespuoci se raspândeste vo Columb începe sa fie uitat. Numai spaniolii si it
^ scrie India sau (la plural) Indiile, todule ^^ -^ ~ ^ geo-Inechitatea noii denumiri a provocat o :^*V^d? dte stim) i si istorici. însusi Schoner - unul dintre P^{J*^£ din 15i5-e au pus "m circulatie numele de „America pe gl«^ ^ Aceeasi acuzat mai târziu pe Vespucci ca ar fi oomis un ™scorxtexfi. A ■^tie i-a adus-o pe la mijlocul secolului al XVI-lea Las
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
bea sa
„Istoria generala a Indiei", începuta în 1527 si
terminata în 9. „în aceasta carte laudele
alterneaza cu reprosuri amare — Scr^ pre Las Oasas Alexander
Humboldt. — Vezi cum ura si banuiala d ; se accentueaza
pe masura ce se raspândeste gloria navigatorul^ -entin .
..".
si Humboldt, .oare a studiat amanuntit aceasta problema, ajunge (în >smos") la urmatoarea concluzie: „Cât priveste numele marelui con., snt, nume unanim recunoscut si <consacnat prin folosirea sa timp d^ i multe veacuri, el constituie un monument al nedreptatii omenesti urma urmelor este cu totul firesc sa atribui cauza acestei nedreptati ui oare pare a fi cel mai interesat. Dar prin studierea documentelor
dovedit ca nici un fa'pt precis nu confirma aceasta presupunere
numirea de «America» a aparut într-o tara îndepartata [de Spania]
,orita unui concurs de împrejurari care înlatura orice banuiala asupra
Amerigo Vespucci... Anumite împrejurari fericite i-au adus gloria,
■aceasta glorie a a'pasat vreme de trei veacuri ca o grea povara asupra
intirii lui, caci a furnizat un motiv pentru a i se ponegri caracterul.
asemenea situatie este foarte nara în istoria nenorocirilor omenesti.
an exemplu de rusine care creste o data cu faima".
|
