Actul de la 23 august 1944 a cuprins
a. hotarārea de a īncepe actiunea si de a merge pana la capat, care apartine direct si exclusiv regelui Mihai (23 ani);
b. operatiunea propriu-zisa īndeplinita integral de armata romana;
c. un mare factor de risc, dar asumat in īntregime;
d. multa ingeniozitate in aflarea solutiilor practice;
e. folosirea la maximum a situatiei militare-ofensiva Armatei Rosii in centrul si sudul Moldovei.
Pe plan general, actiunea militara romāneasca a dus la prabusirea īntregului front al Wehrmacht-ului in sud-est.
Desprinderea Romāniei de alianta cu Reich-ul si reusita īntregii operatiuni au determinat
Factorii de decizie si fortele- doua componente
Cum evaluau oamenii politici din Romānia situatia in momentul cānd cautau sa scoata tara din razboi ?
a. pe frontul de est, Wehrmacht-ul se afla in retragere, īncepānd din nov.-dec. 1942; din martie 1944, razboiul se purta direct pe teritoriul Romāniei; un front secundar s-a creat in Italia (sept. 1943); debarcarea anglo-americana (6 iunie 1943) a deschis al treilea front major in vest;
b. la diferitele tatonari pentru pace, diplomatii anglo-americani au raspuns laconic, prin formula "capitulare neconditionata";
c. opinia publica din Romānia privea cu foarte multa temere o ocupatie unilaterala sovietica. De aceea ideea eliberarii de catre aliatii din Occident a staruit pana la obsesie, timp de peste un deceniu, din 1944-1945 si pana in 1956.
Care era, in termeni reali, alternativa in august 1944 ?
De ce n-a reusit comandamentul Wehrmacht-ului sa recapete controlul in Romānia ?
Regele dorea īnlaturarea dictaturii, asigurarea drepturilor cetatenesti si obtinerea, din partea Natiunilor Unite, a garantarii independentei;
Guvernul, care avea sprijinul īntregului spectru politic, actiona repede pentru revenirea la sistemul monarhic constitutional.
Ce a īnsemnat actul de la 23 august 1944 ?
In dupa-amiaza acestei zile regele i-a invitat la palat pe Ion si Mihai Antonescu. Pentru ca I. Antonescu a refuzat cererea regelui de a īncheia imediat armistitiul cu Aliatii, acesta a ordonat arestarea celor doi (care au fost preluati de catre comunisti). Apoi toti apropiatii acestora au fost chemati la palat si arestati. Spre seara a fost emis decretul regal prin care generalul Constantin Sanatescu a fost numit prim ministru.
Armata romana a īnceput blocarea principalelor institutii de stat; s-a trecut la asedierea obiectivelor de lupta germane; au fost barate caile de acces ale trupelor hitleriste spre Bucuresti..
Seara, in jurul orei 22, regele a citit la radio proclamatia catre tara-poporul era anuntat de ruperea relatiilor diplomatice cu Germania si īncheierea armistitiului cu Natiunile Unite.
Natiunile Unite au salutat actul de curaj al regelui.
A avut mai multe denumiri: - "ziua nationala a poporului roman" (1945);
- "marele act istoric" (1946);
- " ziua eliberarii poporului de sub jugul fascist de catre glorioasa armata sovietica";
- "revolutie populara", "insurectie armata antifascista" efectuate din initiativa si sub conducerea P.C.R. (anii '50, '60);
- "revolutia de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista" (1979-1989).
|
