Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana  este motivul principal pentru care guvernarea comunista de la Chisinau a declansat o adevarata ofensiva purtata pe toate fronturile - mai putin pe cel militar. O Romanie in crestere rapida di 20120y2415u n punct de vedere economic, membra a Uniunii Europene si a Aliantei Nord Atlantice constituie o atractie irezistibila pentru romanii din stanga Prutului.

Cu doar cateva luni inainte de aderarea propriu zisa la Uniunea Europeana, Ambasada Romaniei de la Chisinau a fost pur si simplu luata cu asalt de cererile de redobandire a cetateniei romane: aproximativ un milion de cereri. Fenomenul poate fi comparat doar cu fuga masiva din Germania de Est in Germania de Vest in toamna anului 1989 - fenomenul care a marcat disparitia statului german comunist. Acesta este cadrul in care trebuie analizata relatia de astazi dintre Romania de Vest - membra a Uniunii Europene si NATO - si Romania de Est, aflata inca sub ocupatie bolsevica.

La fel cum pentru ideologii comunisti ai Germaniei de Est cel mai mare dusman era Germania de Vest, tot asa, pentru ideologii comunisti ai Romaniei de Est cel mai mare dusman posibil este Romania de Vest. Razboiul total in domeniul simbolic a fost declarat chiar la inceputul anului, cand Vladimir Voronin s-a bucurat de aparitia unei "minoritati moldovenesti" in Romania - bineinteles, minoritate oprimata. Apoi a urmat blocarea deschiderii unor noi consulate care ar fi putut usura enorm procesul de acordare a vizelor, cu corolarul aproape inevitabil al retragerii consulului general de la Chisinau sub acuzatia de coruptie. Ofensiva de toamna a inregistrat declararea drept persona non grata a altor doi diplomati romani de la Chisinau. Restul anului a fost pigmentat cu rabufniri de presa ale presedintelui Voronin impotriva "agresorului" si piedici permanente - plus manjeli de presa - puse tanarului primar de Chisinau care sufera de cateva defecte incurabile din punctul de vedere al comunistilor: a studiat in Romania si vorbeste romaneste. Un adevarat Razboi Rece cu cortine si limbaje de plastic se desfasoara intre Romania de Vest si Romania de est. Atacurile ar fi putut fi indepartate lejer de la Bucuresti prin simple masuri administrative: deblocarea reala a procesului de redobandire a cetateniei romane, gasirea unui mecanism eficient de acordare a vizelor folosindu-se experienta maghiara si poloneza.

Partea ingrijoratoare a acestui Razboi Rece este centrata in jurul identitatii romanesti. In incercarea lor de a motiva existenta unei Romanii de Est, bolsevicii de la Chisinau merg mai departe decat bolsevicii germani si incearca sa ciobeasca identitatea romaneasca. O serie de sforari de la Chisinau scot din palarie o limba "moldoveneasca" iar voda Voronin o indeasa cu cnutul si ucazul in scoli. Pseudo-lingvistii si pseudo-istoricii de la Chisinau se feresc sa explice tocmai chestiile care le contrazic teoriile. Sustinand diferenta dintre etnia "valaha" si etnia "moldoveneasca", carturarii mincinosi evita sa aminteasca prea mult de - sau sa explice - faptul ca primele surse scrise ii desemnau pe oamenii de la est de Carpati drept "volohi" si multa vreme tara lor era denumita in izvoarele straine "Valahia Mare". De asemenea nici unul dintre gramaticii lui Voronin nu explica de ce tocmai proclamatii parinti ai "limbii moldovenesti" Dimitrie Cantemir, Miron Costin, Grigore Ureche sau mitropolitul Dosoftei afirma ca vorbesc si scriu in limba romana. La fel ca in cazul razboiului rece dintre Germania de Vest si Germania de Est, adevarul va invinge in razboiul dintre Romania de Vest si Romania de Est.