America precolumbiana.
Este
meritul arheologiei de a fi demonstrat faptul ca in antichitatea indepartata
cel putin egipteni si fenicieni au atins coastele americane si au patruns chiar
in interior, asa cum arata clar descoperirile arheologice de natura
mediteraneeana gasite in siturile arheologice de dincolo de ocean. De asemenea
au fost demonstrate contacte intre Africa neagra si partile rasaritene ale
Americii meridionale, in special zona Braziliei de astazi. Izvoare scrise
consemnand intr-o forma mai mult sau mai putin literaturizata existenta in
jurul anului
Toate aceste contacte precolumbiene au avut lipsa de continuitate, au avut un ecou foarte limitat si abia cu 1500, cu cele patru expeditii ale lui Columb, incepe seria noua a contactelor neintrerupte tot mai intense urmata de colonizare. Debutul civilizatiei euro-atlantica.Convingerea lui Columb si a primilor ce au trecut oceanul, a fost ca ei au ajuns in extremitatea orientala a continentului Asiatic, de unde denumirea de indieni data bastinasilor.
Istoricii apreciaza ca in momentul descoperirii americilor acolo traiau din Alasca si pana in sudul Argentinii undeva intre 50 si 80 de milioane de oameni. Intr-un fel o cifra care se poate aplica si potentialului demografic al continentului European. Nu stim astazi originile populatiei americane; cert este ca America nu a facut parte din arealul antropogenezei.
Continentul american a fost populat relativ tarziu. Daca cele mai vechi urme ale existentei umane pe planeta sunt databile in zona Sudanului in urma cu aproape 2 milioane de ani, cele mai vechi urme de existenta umana pe continentul American identificate pana acum au fost datate cu o vechime de circa 50.000 de ani. Nu se cunoaste foarte exact modul in care acesti aborigeni au ajuns in lumea americana. Este clar, anatomic, ca ei erau inruditi cu populatiile Asiei, cel mai probabil este ca avem de a face cu o trecere a unor grupuri de oameni din Asia in America. Foarte proabil prin zona de nord, prin stramptoarea care desparte Rusia de Alasca, si care in urma cu zeci de milioane de ani nu exista.
Avand in vedere spatiile imense ale Americilor si posibilitatile totusi reduse de contacte pe spatii mai mari. Incepand cu mileniul al IV-lea i.Hr. si pana in mileniul I i.Hr., si dincolo de ocean s-a trecut la unele grupari de la faza de culegatori si vanatori, in care au ramas destui pana la venirea in contact cu europenii si care presupunea nomatism, la faza stabilizarii, practicarii agriculturii, la inceputul domesticirii unor animale si pasari si cultivarea de porumb.
Piramidele din America centrala au dimensiuni care depasesc pe cele ale celebrelor piramide egiptene. Ceea ce este specific acestei civilizatii anteeuropene este faptul ca au ramas in neolitic. Singurul metal folosit a fost aurul. Cert este ca in cateva locuri au ajuns la remarcabile realizari in planul organizarii de stat si in planul vietii spirituale in ceea ce priveste religia si unele stiitne precum matematica, astronomia, anatomia. Mayasii au calculat o serie de date astronomice care au fost descoperite de europeni deabia in secolul XIX.
Vorbim
in acest spatiu de trei mari civilizatii care imbogatesc si completeaza tabloul
culturii si civilizatiei omenesti. In partile centrale ale Mexicului actual,
civilizatia Aztecilor, in cadrul statului Aztec, care si-a avut capitala
Incepem
prin a enumera cateva dintre civilizatiile vechi din spatiul mexican. Cel putin
cu incepere din secolul al III-lea i.Hr., in spatiul central din zona mexicana,
exista o prospera agricultura cu sisteme de irigatii, cu o structura statala
deci, si in jur de 300 i.Hr., in aceeasi zona, a fost edificata si prima
piramida avand o latura de 120m si inaltimea de 25m. O prima civilizatie
cunoscuta a fost ce a Olmecilor, centrul acestei civilizatii a fost
Alaturi
de mayasi, o civilizatie a fost in centrul mexicului, cea a aztecilor. A fost o
civilizatie care a avut o durata scurta. Se pare ca in centrul Americii, pe la
1325 au intemeiat capitala lor, Tenohtiklam, avand o suprafata de peste 4 km2
si se pare ca traiau peste 300.000 de oameni. Se pare ca in epoca de mare
expansiune, statul avea o populatie de cel putin 10 milioane de oameni. Avem de
a face in statul Aztec cu o economie traditionala a lucrarii pamantului, cu
sistemul irigatiilor. Spre deosebire de Europa medievala, nu avem proprietate
funciara de natura particulara, si ca atare nu avem o aristocratie asemanatoare
a ceea ce este pentru europeni nobilimea. Intregul pamant era proprietatea
statului. Pamantul era dat spre uzufruct, spre folosinta, comunitatilor rurale
care divizau in loturi folosite in mod ereditar si cei care detineau in
uzufruct astfel de loturi, pe langa obtinerea mijloacelor pentru propria lor
existenta erau obligati sa furnizeze produsele pentru rezervele publice, pentru
intretinerea unei elite formata din preotime si ceea ce am denumi birocratie.
Avem de a face cu o societate de oameni liberi in general, cu cazuri rare si
nesemnificative de sclavie. Mestesugarii erau organizati in corporatii
controlate de stat, cum a fost in Bizant. Monarhi conduceau pe baza unui
principiu ereditar, dar intr-un sistem de oligarhie. Avem de a face cu o slaba
consistenta tehnica, ceea ce a avut un rol determinant in prabusirea rapida,
intre 1519-
Statul
Incasilor a avut centru in Peru, si a fost precedat de o serie de civilizati,
multe prezentand destule enigme. Mai exista inca locuri in Peru si in statele
apropiate unde oamenii folosesc canalele ridicate inainte de venirea
spaniolilor. Incasii si-au inceput existenta dupa 1200, termenul de inca a fost
initial denumirea unui trib, pentru ca ulterior sa capente o tripla semnificatie:
pe de o parte denumirea conducatorului statului, considerat ca zeu, casta
conducatoare si in al trilea rand denumind intrega populatie. A avut o
suprafata maxima de circa 1 milion km2 si o populatie de circa 6
milioane de oameni. Avem si aici o proprietate exclusiva a statului. Pamantul
era impartit in mod egal in functie de componenta familiei. Avem de a face cu o
capitala Cuzco, considerata centrul lumii, la
|