O Anglo-saxonii. Pornind din nordul Germaniei, au invadat insulele britanice dupa retragerea romanilor(401). În ciuda reyistentei celtilor britoni condusi de regele Arthur, Anglia a fost cucerita. Au aparut 7 regate anglo-saxone, unite efemer în sec. IX de catre Alfred cel Mare. Acesta s-a rayboit din greu cu danezii. Regele danez Kanut (1016-1035) a pus bazele 828c218i unui imperiu nordic ce cuprindea Danemarca, Anglia si Norvegia. În 1042, Anglia redevine independente sub regele Eduard Confesorul. Dar, în anul 1066, normazii lui Wilhelm Cuceritorul, veniti din ducatul întemeiat de Rolon în nord-vestul Frantei, au cucerit tara an urma batpliei de la Hastings. Din simbioza anglo-saxonilor cu normazii a aparut poporul englez.
O Francii. Au fost principalii beneficiari ai migratiilor. Unul din primii lor regi, numit Meroveu, îi ajutase pe romani în lupta din Câmpiile Catalaunice, în anul 451. Istoria urmasilor lui, merovingienii, este legendara pâna la regele Clovis (481-511). Acesta a fost primul conducator care i-a unit pe franci si a extins stapânirea lor asupra întregii Galii. Acceptarea crestinismului de catre Clovis, în 496, face ca acest an sa fie foarte important pentru istoria Europei apusene, deoarece francii au devenit protectori Bisericii apusene. La moartea lui Clovis, statul s-a împartit între urmasii sai. Acestia, lipsiti de tarie de caracter, au lasat afacerile statului pe mâna primului ministru. Majordomul din Australia pe nume Pepin cel Scurt, a instaurat în 751 o noua dunastie, cea caroligiana. Sub fiul acestuia, Carol cel Mare (768-814), statul franc a devenit un mare imperiu. Carol a cucerit regatul longobard(774), pe cel avar(797) si pe saxoni(772-804). În ziua de Craciun a anului 800, Carol, aflat la Roma, a fost încoronat ca împarat roman de catre papa Leon al III-lea.
De data aceasta, împaratul era un sef german, iar centrul de putereal statului era în nord, înspre Marea Nordului, si nu în sud spre Mediterana.
Dupa moartea lui Carol ideea imperiala a fost preluata de germani, Otto I întemeind în 962 primul reich german, statul fiind însa cunoscut pâna în 1806 sub numele de Sfântul Imperiu roman de natie germana.
O Carol cel Mare.
f Date personale: nascut: 2 aprilie 742 la Liege- decedat 28 ianuarie 814 la Aix-la-Chapelle. Avea constitutie fizica robusta(1m 92 înaltime), o inteligenta vie si o fire religioasa. Era un bun calaret, vânator si înotator. Nu stia sa scrie si sa citeasca bine.
f Familia:
Bunicul: Majordomul Carol Martel, cel care a dat numele dinastiei. I-a înfrânt pe arabi la Poitiers(25 dec 732). A pus bazele puterii militare a francilor,
Tatal: Pepin cel Scurt, a fost cel care a înlocuit vechea dinastie merovingiana cu cea caroligiana (751-987). Având sprijinul papalitati în nov 751 s-a proclamat rege. A domnit pâna în 768. În timpul sau, francii au devenit protectorii Bisericii.
f Aprecieri:
Cel mai însemnat personaj istoric al feudalismului timpuriu.
Parinte al civilizatiei europene.
Creatorul modelului statului medieval din primele secole.
Reformator al administratiei, al justitiei si al bisericii, protector al literelor, dar si remarcabil talent militar al epocii.
A ales o noua capitala imperiala a Europei la Aachen, datorita pozitiei favorabile a orasului dar si datorita faimei apelor termale. Acolo Carol a ridicat cladiri fabuloase. Cele mai importante au fost Palatul si capela. Capela avea forma unui octagon. Atragea atentia cupola foarte înalta, împodobita cu un mozaic cu tema religioasa, sprijinita pe doua galerii dispuse una deasupra celeilalte.
|
