In 1849, dupe interventia military otomana care a pus capyt evenimentelor revolutionare din T.Rom, Rusia si Turcia semneaze Conventia de la Balta-Liman. Potrivit acesteia, regimul politic regulamentar a fost reintrodus dar a suferit cateva modificeri, in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare, dar si al sporirii autoritatii domnului( nu mai era ales, ci numit de tar si de sultan; durata domniei era fixate la sapte ani; Adunerile erau dizolvate ~i inlocuite cu divanuri alcytuite exclusiv din mari boieri numiti de domn). Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta-Liman, Grigore Alexandru Ghica in Mol si Barbu Stirbei in T Rom, au domnit pan in 1856. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist, ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societytii si a statului roman. In Moldova, Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si orga miscarii unioniste, spre deosebire de omologul sau muntean, care, are a fi vadit antiunionist, a preferat se evite orice tip de agitatie politics. Miscarea unionists a fost deosebit de active si in exterior. Interesul marilor vuteri pentru stabilizarea raporturilor de forte in zone s-a intalnit astfel cu pro;aganda exilului romanesc. Tratatul de la Paris (1856) a reafirmat autonomic Principatelor si le-a trecut sub garantia colectiva a celor sapte mari puteri; a preiriazut revizuirea Regulamentelor organice si convocarea unor Adunyri ad-hoc, lain care romanii se fie consultati asupra viitoarei organizyri a tsrilor lor. Acestea dmau se fie alcetuite din reprezentanti ai clerului, ai marii si micii proprietati, a orysenilor si dycasilor. Adunyrile rezultau in urma unor alegeri, la care derul, unarea proprietate si orasenii votau direct, iar mica proprietate si tyranii indirect, grin delegati. Pentru prima oars in Tyrile Romane prevederile electorate se inteI-,eiau pe avere, nu pe originea society, iar adunsrile care se constituiau in te-eiul for aveau un anume grad de reprezentativitate. Adunerile ad-hoc erau organe consultative, abilitate sy exprime doer "dorinte". Dupe exprimarea acestora, adunarile s-au dizolvat, iar marile puteri au lust act de ele prin Conventia de la 'saris, care a servit drept constitutie Principatelor pane in 1864. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane, sub garantia colectiva a puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Principatele UniteMoldova si Valahia urmau sa aibe fiecare cate un domnitor, ales pe vista. Adunarea elective din fiecare principat. Domnii reprezentau puterea execur, si niciun act al for nu avea valoare data nu era contrasemnat de ministrul resort. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn, adunare Comisia Centrala de la Focsani. Adunarile functionau ca un parlame unicameral, care dezbatea si adopts legile, fare a avea inse initiative legislate, si alegea domnitorul. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitcresponsabili in fate acestora si a Adunarilor elective. In afara instituti separate existau si doua institutii comune: Comisia Centrala de la Focsan Inalta Curte de Justitie si Casatie. Conventia de /a Paris garanta liberta:_ individuals, proprietatea si egalitatea depturilor politice pentru toti moldove- i si valahii de orice rit crestin. Aceasta era completate de un act electoral, ca-L, stabiles sistemul de alegeri pentru cele doua adunari; alegatorii se impartea_, in functie de venit (vot cenzitar), in alegatori directi si alegatori indirecti (vot_J prin intermediul unor delegati). Dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza (5 si 24 ianuarie 1859) deschic_Buna dintre perioadele cele mai dense in innoiri din istoria moderns romaneasc_ Domnia sa poate fi impartits in trei marl etape: . perioada consolidarii ur -~ (1859-1861), caracterizata prin eforturi diplomatice pentru recunoaster_B internationals a unirii si prin eforturi interne in vederea unificerii legislative s celei administrative . perioada reformelor realizate pe tale constitutions (1862-1864) si . regimul guvernerii autoritare (1864-1866). In 1864, in contextul divergentelor de opinie dintre guvernul Kogalnicear _ sustinut de domn si adunare, Cuza a dizolvat adunarea si a supus aprobsrii p. - plebiscit un nou act cu valoare constitutionals, Statutul dezvo/tator al Conventiei de /a Paris, insotit de o noue lege electo 313g65d rala. Acesta spore= drepturile puterii executive, limitandu-le pe cele ale legislativului. Domnul singur avea initiative legisltiva. Adunarea devenea bicamerale, prin infiintarea Senatul.6 camera legislativa superioara, formats din membri de drept si membri numiti de domn. Adunarea electiva se alegea in continuare prin vot cenzitar, dar noua Lege electorala reduces mutt censul, sporind astfel numsrul alegetorilc. Perioada 1864-1866 este una dintre cele mai active si mai reprezentative din punct de vedere al legilor adopate: Legea rurale, Legea instructiunii publice, Legea organizarii judecetoresti, Codul civil si de procedure civila, Codul penal si de procdura penala. Guvernarea autoritare a lui Cuza a facut ca opozitia interns la adresa sa sa cuprinds toate fortele spectrului politic, iar marile puteri sa 11 priveasca cu neincrdere. Opozitia, materializata in asa-numita monstruoasa coalitie, s-a coagula in jurul ideii inlocuirii lui Cuza cu un print strain, care ar fi permis consolidare: situatiei Principatelor in exterior si curmarea regimului domniei personale interior. In februarie 1866, in urma unui complot, Cuza a fost silit sa abdice.
In 1849, dupe interventia military otomana care a pus capyt evenimentelor revolutionare din T.Rom, Rusia si Turcia semneaze Conventia de la Balta-Liman. Potrivit acesteia, regimul politic regulamentar a fost reintrodus dar a suferit cateva modificeri, in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare, dar si al sporirii autoritatii domnului( nu mai era ales, ci numit de tar si de sultan; durata domniei era fixate la sapte ani; Adunerile erau dizolvate ~i inlocuite cu divanuri alcytuite exclusiv din mari boieri numiti de domn). Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta-Liman, Grigore Alexandru Ghica in Mol si Barbu Stirbei in T Rom, au domnit pan in 1856. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist, ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societytii si a statului roman. In Moldova, Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si orga miscarii unioniste, spre deosebire de omologul sau muntean, care, are a fi vadit antiunionist, a preferat se evite orice tip de agitatie politics. Miscarea unionists a fost deosebit de active si in exterior. Interesul marilor vuteri pentru stabilizarea raporturilor de forte in zone s-a intalnit astfel cu pro;aganda exilului romanesc. Tratatul de la Paris (1856) a reafirmat autonomic Principatelor si le-a trecut sub garantia colectiva a celor sapte mari puteri; a preiriazut revizuirea Regulamentelor organice si convocarea unor Adunyri ad-hoc, lain care romanii se fie consultati asupra viitoarei organizyri a tsrilor lor. Acestea dmau se fie alcetuite din reprezentanti ai clerului, ai marii si micii proprietati, a orysenilor si dycasilor. Adunyrile rezultau in urma unor alegeri, la care derul, unarea proprietate si orasenii votau direct, iar mica proprietate si tyranii indirect, grin delegati. Pentru prima oars in Tyrile Romane prevederile electorate se inteI-,eiau pe avere, nu pe originea society, iar adunsrile care se constituiau in te-eiul for aveau un anume grad de reprezentativitate. Adunerile ad-hoc erau organe consultative, abilitate sy exprime doer "dorinte". Dupe exprimarea acestora, adunarile s-au dizolvat, iar marile puteri au lust act de ele prin Conventia de la 'saris, care a servit drept constitutie Principatelor pane in 1864. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane, sub garantia colectiva a puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Principatele UniteMoldova si Valahia urmau sa aibe fiecare cate un domnitor, ales pe vista. Adunarea elective din fiecare principat. Domnii reprezentau puterea execur, si niciun act al for nu avea valoare data nu era contrasemnat de ministrul resort. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn, adunare Comisia Centrala de la Focsani. Adunarile functionau ca un parlame unicameral, care dezbatea si adopts legile, fare a avea inse initiative legislate, si alegea domnitorul. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitcresponsabili in fate acestora si a Adunarilor elective. In afara instituti separate existau si doua institutii comune: Comisia Centrala de la Focsan Inalta Curte de Justitie si Casatie. Conventia de /a Paris garanta liberta:_ individuals, proprietatea si egalitatea depturilor politice pentru toti moldove- i si valahii de orice rit crestin. Aceasta era completate de un act electoral, ca-L, stabiles sistemul de alegeri pentru cele doua adunari; alegatorii se impartea_, in functie de venit (vot cenzitar), in alegatori directi si alegatori indirecti (vot_J prin intermediul unor delegati). Dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza (5 si 24 ianuarie 1859) deschic_Buna dintre perioadele cele mai dense in innoiri din istoria moderns romaneasc_ Domnia sa poate fi impartits in trei marl etape: . perioada consolidarii ur -~ (1859-1861), caracterizata prin eforturi diplomatice pentru recunoaster_B internationals a unirii si prin eforturi interne in vederea unificerii legislative s celei administrative . perioada reformelor realizate pe tale constitutions (1862-1864) si . regimul guvernerii autoritare (1864-1866). In 1864, in contextul divergentelor de opinie dintre guvernul Kogalnicear _ sustinut de domn si adunare, Cuza a dizolvat adunarea si a supus aprobsrii p. - plebiscit un nou act cu valoare constitutionals, Statutul dezvo/tator al Conventiei de /a Paris, insotit de o noue lege electorala. Acesta spore= drepturile puterii executive, limitandu-le pe cele ale legislativului. Domnul singur avea initiative legisltiva. Adunarea devenea bicamerale, prin infiintarea Senatul.6 camera legislativa superioara, formats din membri de drept si membri numiti de domn. Adunarea electiva se alegea in continuare prin vot cenzitar, dar noua Lege electorala reduces mutt censul, sporind astfel numsrul alegetorilc. Perioada 1864-1866 este una dintre cele mai active si mai reprezentative din punct de vedere al legilor adopate: Legea rurale, Legea instructiunii publice, Legea organizarii judecetoresti, Codul civil si de procedure civila, Codul penal si de procdura penala. Guvernarea autoritare a lui Cuza a facut ca opozitia interns la adresa sa sa cuprinds toate fortele spectrului politic, iar marile puteri sa 11 priveasca cu neincrdere. Opozitia, materializata in asa-numita monstruoasa coalitie, s-a coagula in jurul ideii inlocuirii lui Cuza cu un print strain, care ar fi permis consolidare: situatiei Principatelor in exterior si curmarea regimului domniei personale interior. In februarie 1866, in urma unui complot, Cuza a fost silit sa abdice.
Anul 1848
Rev d l 1848 din T. Rom se inscriu in valul de miscari rev care a cuprins Europa in primavara anului resp, d l Paris pans in centrul si rasaritul contin. In Mol si T .Rom revolutia de la 1848 a fort in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti. Ei erau un grup deosebit de omogen, apartineau in general mijlocului clasei boiestesti, beneficiasera de posibilitsti similare de a studia in mares lor majoritate in strainstate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale, al carei model politic si cultural it doreau aplicat si Tarilor Romane. O alta caracteristics a intelectualitstii romanesti de la 1848 este adeziunea totals la ideea moderns de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independents sau autonomie politics). Evenimentele revolutionare au izbucnit in Moldova in martie 1484. Miscarea de la Iasi a fost una legalizata, utilizand practica inaintsrii sau pblicari de memorii si programe. Primul dintre acestea, Petitia-proclamatie, cere domnului adoptarea unor mssuri in general moderate: sravilirea coruptiei, siguranta personala, responsabilitate ministeriala, imbunststirea soartei taranilor, desfintares cenzurii, alegeri pentru adunare fara imixtiuni ale carmuirii, infatisarea unei garzi cetatenesti. Dispus initial sa accepte mare parte din cererile petitionarilor, domnul rsspunde ulterior dur presiunii revolutionarilor, care il somau sa accepte integral documentul. Cei mai multi rev au fost arestati, surghiuniti la mosii sau trimisi in exil, de unde au continuat carea legalista a memoriilor si progr de reforma. In Tara Rom a fuctionat o putere revolulionara efectiva din iunie pana in septembrie 1848, sub forma unui guvern revolutionar, denumit locotenenta domneasca, pentru a nu exacerba suspiciunile Portii. Documentul fundamental al revolutiei muntene a fost Proclamatia de la Islaz (iunie 1848), denumita de contemporani Constitutie, rol pe care de altminteri l-a si indeplinit. Proclamatia de la Islaz contine o serie de prevederi referitoare la drepturile omuluii si cetateanului si la organizarea mecanismului de stat, ale carui organe centrale erau domnul si o Adunare generala. Formularile privind raportul dintre puterile statului nu sunt suficient de clare. Este insa formulat clar principiul suveranitatii poporului; aceasta se exercita prin reprezentarea tuturor starilor sociale in cadrul Adunarii generale unicamerale, la care se raportau si alegerea si responsabilitatea domnului.
Anul 1848
Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv, de la Paris pans in centrul si rssaritul continentului. In Moldova si Tara Romanea revolutia de la 1848 a fort in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti. Ei erau un grup deosebit de omogen, apartineau in general mijlocului clasei boiestesti, beneficiasera de posibilitsti similare de a studia in mares lor majoritate in strainstate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale, al carei model politic si cultural it doreau aplicat si Tarilor Romane. O alta caracteristics a intelectualitstii romanesti de la 1848 este adeziunea totals la ideea moderns de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independents sau autonomie politics). Evenimentele revolutionare au izbucnit in Moldova in martie 1484. Miscarea de la Iasi a fost una legalizata, utilizand practica inaintsrii sau pblicari de memorii si programe. Primul dintre acestea, Petitia-proclamatie, cere domnului adoptarea unor mssuri in general moderate: sravilirea coruptiei, siguranta personala, responsabilitate ministeriala, imbunststirea soartei taranilor, desfintares cenzurii, alegeri pentru adunare fara imixtiuni ale carmuirii, infatisarea unei garzi cetatenesti. Dispus initial sa accepte mare parte din cererile petitionarilor, domnul rsspunde ulterior dur presiunii revolutionarilor, care il somau sa accepte integral documentul. Cei mai multi rev au fost arestati, surghiuniti la mosii sau trimisi in exil, de unde au continuat carea legalista a memoriilor si progr de reforma. In Tara Rom a fuctionat o putere revolulionara efectiva din iunie pana in septembrie 1848, sub forma unui guvern revolutionar, denumit locotenenta domneasca, pentru a nu exacerba suspiciunile Portii. Documentul fundamental al revolutiei muntene a fost Proclamatia de la Islaz (iunie 1848), denumita de contemporani Constitutie, rol pe care de altminteri l-a si indeplinit. Proclamatia de la Islaz contine o serie de prevederi referitoare la drepturile omuluii si cetateanului si la organizarea mecanismului de stat, ale carui organe centrale erau domnul si o Adunare generala. Formularile privind raportul dintre puterile statului nu sunt suficient de clare. Este insa formulat clar principiul suveranitatii poporului; aceasta se exercita prin reprezentarea tuturor starilor sociale in cadrul Adunarii generale unicamerale, la care se raportau si alegerea si responsabilitatea domnului.
Proiectul pasoptist
Anul 1848 a fost un an revolutionary in toata Europa- rev in Prga, Viena, Paris, Berlin, Varsovia, T. Rom. Rev din 1848 a cintunat pe o alta treapta rev din 1789. La 1848 se cinsidera ca doar prin rev se pot impune principiile liberal-democrate. Rev a fost sprijinita de toate clasele si cat sociale nemultumite. Obiective minimale: autonomia si inalturarea reg tarist si maximale: unirea teritoriilor intrun singur stat si independenta. Ca modalitati: cea tradit si liberala. Inspatiul rom-boierimea a continuat elaborarea unor proiecte: sau org adunari plebiscitare. Primavara 1848- se constit un comitet rev. 9iunie se propune dec rev laIslaz, Telega, Ocnele Mari, Bucuresti. 11 iunie- rev se dec la Buc, se cinstit un guv provizoriu format din tineri liberali, guv prov care a cautat sasi consolideze poz prin promovarea unor reforme si formarea unor noi instit.
-27\28 martie 1848- are loc o adunare in fata hotelului Petersburg in Iasi unde se prez prog Petitiune Proc- rep: Vasile Alecsandri, Grigore Cuza, Al. I. Cuza. Are 35 de art. Prevederi: cea mai imp: sfanta pazire a reg Oragnic, alte prev- desfintarea cenzurii, reforma scolilor, functii acordate dupa merit, siguranta personala, desf pedepselor corporale si grabnica imbunatatire a si taranilor.
- 3\5 mai 1848- Petitia Nationala- la Blaj/ Transilvania- 16 art, rep: Simion Barnutiu, George Baritiu, Avram Iancu, Al.Papiu Ilarian. Cel care cieste petitia: August Laurian. Prevderi: natiunea romana cere recun ei ca nat pol. Lozinca: "noi vrem sa ne unim cu tara"- respinge anexarea Trans la Unagria. Alte prev: nat romana cere lib de a vbi, de a scrie si tiapri fara nici o cenzura; asig lib perosnale, scoli rom, bis rom sa fie egala cu toate celelate bis din Trans si desfinatarea iobagiei fara despagubire.
-12 mai 1848- Printipiile noastre pt reformarea patriei Brasov- elaborata de rev moldoveni; lideri: C. Negri, Vasile Al. Prev: Unirea Valhiei cu Mol intrun singur stat neatarnat rom, intemeierea instit tarii pe printiipile lib, fraternitate, egalitate; desf boirescului si oricarui fel de dari; desf tutror priv si improprietarirea tarnilor fara desp.
-20 Mai 1848- Petitia tarii - Cernauti, Bucovina- lider: Eudoxiu Kurmuzaki. Prev: autonomia provinciei, aut bos ortodoxe, o dieta ce sa cup rep tutror starilor, lib persoanei si desf clacii.
-9 iunie 1848- Proclamatia de la Islaz - Tara Rom- lider:Ion H. Rad. Prev: indep Tarii Rom si neamestecul altor state in pol statului, eg drep pol, ad gen compusa din rep tuturor starilor, domn responsabil ales pe 5 ani, lib absoluta a tiparului, desf rangurilor, amnciparea clacasilor si dezrobirea tiganilor.
-15 iunie 1848- Petitia neamului rom din Ungaria si Banat- Lugoj, Banat. Rep: Eftimie |Murgu. Prev: respectarea natiunii rom, oficializarea lb rom, aut bis ortodoxe si emanc clacasilor prin despagubire.
-August 1848- Dorintele part nat din Mold- Cernauti- unirea Mol cu |Muntenia, desf privilegiilor, eg in fata legii, lib cuv, a intrunirilor, desf rangurilor.
Rev de l 48 a sf prin a fi reprimata in Mol- interventia lui Sturza. T. R- guv prov a fost inlocuit de o locotenenta dom si apoi de un caimacan. Sep 48- trupele tariste ajung in T.R. in Trans- intiativele rev de op fata de an Trans la Ung au esuat. Dupa dec rev in Ungaria- 19 martie- doieta din Pojon a votata an, la fel ca si dieta din Cj. In a 3a adunare de la Blaj- sept 48- sa adoptat o rez de protest imp an Trans. Se trece la org Trans in 15 prefecte si 15 leg. La prop lui Koshut, gen Bam intervine cu armata in trans. Imp habsburgic reprima armata maghiara.
Proiectul pasoptist
Anul 1848 a fost un an revolutionary in toata Europa- rev in Prga, Viena, Paris, Berlin, Varsovia, T. Rom. Rev din 1848 a cintunat pe o alta treapta rev din 1789. La 1848 se cinsidera ca doar prin rev se pot impune principiile liberal-democrate. Rev a fost sprijinita de toate clasele si cat sociale nemultumite. Obiective minimale: autonomia si inalturarea reg tarist si maximale: unirea teritoriilor intrun singur stat si independenta. Ca modalitati: cea tradit si liberala. Inspatiul rom-boierimea a continuat elaborarea unor proiecte: sau org adunari plebiscitare. Primavara 1848- se constit un comitet rev. 9iunie se propune dec rev laIslaz, Telega, Ocnele Mari, Bucuresti. 11 iunie- rev se dec la Buc, se cinstit un guv provizoriu format din tineri liberali, guv prov care a cautat sasi consolideze poz prin promovarea unor reforme si formarea unor noi instit.
-27\28 martie 1848- are loc o adunare in fata hotelului Petersburg in Iasi unde se prez prog Petitiune Proc- rep: Vasile Alecsandri, Grigore Cuza, Al. I. Cuza. Are 35 de art. Prevederi: cea mai imp: sfanta pazire a reg Oragnic, alte prev- desfintarea cenzurii, reforma scolilor, functii acordate dupa merit, siguranta personala, desf pedepselor corporale si grabnica imbunatatire a si taranilor.
- 3\5 mai 1848- Petitia Nationala- la Blaj/ Transilvania- 16 art, rep: Simion Barnutiu, George Baritiu, Avram Iancu, Al.Papiu Ilarian. Cel care cieste petitia: August Laurian. Prevderi: natiunea romana cere recun ei ca nat pol. Lozinca: "noi vrem sa ne unim cu tara"- respinge anexarea Trans la Unagria. Alte prev: nat romana cere lib de a vbi, de a scrie si tiapri fara nici o cenzura; asig lib perosnale, scoli rom, bis rom sa fie egala cu toate celelate bis din Trans si desfinatarea iobagiei fara despagubire.
-12 mai 1848- Printipiile noastre pt reformarea patriei Brasov- elaborata de rev moldoveni; lideri: C. Negri, Vasile Al. Prev: Unirea Valhiei cu Mol intrun singur stat neatarnat rom, intemeierea instit tarii pe printiipile lib, fraternitate, egalitate; desf boirescului si oricarui fel de dari; desf tutror priv si improprietarirea tarnilor fara desp.
-20 Mai 1848- Petitia tarii - Cernauti, Bucovina- lider: Eudoxiu Kurmuzaki. Prev: autonomia provinciei, aut bos ortodoxe, o dieta ce sa cup rep tutror starilor, lib persoanei si desf clacii.
-9 iunie 1848- Proclamatia de la Islaz - Tara Rom- lider:Ion H. Rad. Prev: indep Tarii Rom si neamestecul altor state in pol statului, eg drep pol, ad gen compusa din rep tuturor starilor, domn responsabil ales pe 5 ani, lib absoluta a tiparului, desf rangurilor, amnciparea clacasilor si dezrobirea tiganilor.
-15 iunie 1848- Petitia neamului rom din Ungaria si Banat- Lugoj, Banat. Rep: Eftimie |Murgu. Prev: respectarea natiunii rom, oficializarea lb rom, aut bis ortodoxe si emanc clacasilor prin despagubire.
-August 1848- Dorintele part nat din Mold- Cernauti- unirea Mol cu |Muntenia, desf privilegiilor, eg in fata legii, lib cuv, a intrunirilor, desf rangurilor.
Rev de l 48 a sf prin a fi reprimata in Mol- interventia lui Sturza. T. R- guv prov a fost inlocuit de o locotenenta dom si apoi de un caimacan. Sep 48- trupele tariste ajung in T.R. in Trans- intiativele rev de op fata de an Trans la Ung au esuat. Dupa dec rev in Ungaria- 19 martie- doieta din Pojon a votata an, la fel ca si dieta din Cj. In a 3a adunare de la Blaj- sept 48- sa adoptat o rez de protest imp an Trans. Se trece la org Trans in 15 prefecte si 15 leg. La prop lui Koshut, gen Bam intervine cu armata in trans. Imp habsburgic reprima armata maghiara.
Statul roman modern
Statul roman modern a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai complex pe mesura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizsrilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna, pe da parte, la realitstile autohtone, pe de alts parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternative la regimul fanariot, a avert importante conotatie nationals. Contestarea domniilor fanariote s-a fscut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregistreaza intreaza in anii 1769-1774 si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rend, reorganizarea administrative si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor introducerea responsabilitetii lor, sistem fiscal rational si efficient, liberalizar comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvoltarea invatamantului, apararea proprietetii, egalitatea tuturor cetetenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare afara granitelor. In ceea ce priveste forma de guvernemant, majoritatea covarsitoare a autorilor opteazs pentru un regim monarhic in variants sa romaneasce, respect domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul, cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita. Teoria domniei constitutionale se bucure de o large popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie politica pe care o propuneau autorii memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societetii trebuia infaptuita de carmuire. Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase mesuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raporturl politice cu Inalta Poarte, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determirtn in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine.
Statul roman modern
Sis pol a prin rom in sec XVIII- din 1711 in Mol si 1717 in T. Rom se instaureaza un regim pol de dom fanariota, care dureaza pana in 1821. reg fanariot sa carac- prntro fiscalitate excesiva si princip romane nu aveau voie sa aiba armata propie sau ec pr. Din a 2a jum a sec XVIII se afirma constiiinta nat. O pidica in lupa de emancipare nat- reg de dom fanariot.
-Ref domnesc: |Constantin Mavrocordat (1730-1769)- a infaptuit ref: in dom admin: jud sa fie cnduse de ispravnici, in plan soc: in 1746 a desf rumania si in 1749- vecinia. Taranii devin clacasi iar zilele de munca : 12 in T. Rom si 24 in Mol. Ref juridice: "pravilniceasca condica (1780) a fost inlocuita cu "leg lui Caragea"- 1818 in T. Rom, iar in Mol: "Codul Callamachi in 1817. In dom cultural si rel: Maria Tereza la 1759 acorda drepturi si ortodocsilor si la 1777 elaboreaza legea: "Ratia Educationis" in care acorda accesul la inv si unor rom. 1828-1834- Mol si T.Rom au intrat sub ocupatia trupelor tariste. Cu ajutor tarist a fost aleborat Reg Organic care a funct pana in 1858, in T.Rom- Reg are ;la baza princip sep put in stat. Domul det put executiva, avea dr de initiativa leg, era ales pe viata de o ad obstaesca. El putea numi sau demite min, putea dizolva ad obsteasca. In T.R- Al Ghica, Gh Bibescu si in Mol: Mihail Sturza.
Tudor Vladimirescu si domniile pamantene
In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestine sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. 0 societate secrete, Eteria, avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaruri si cu boierii romani, inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice. La cumpana anilor 1820-1821, trei mari boieri munteni gandesc organizarea unei rascoaale pentru obtinerea vechilor privilegii ale tarii, alegandu-l comandant militar pe Tudor Vladimirescu, mic boier cunoscut pentru relatiile cu Eteria si pentru sentimentele sale antifanariote si antiturcesti. In ianuarie 1821, Tudor a fost investit cu conducerea militara a rascoalei; la randul sau, a semnat o conventie militara cu eteristii, cu scopul indepartarii dominatiei otomane. Dupa moartea, in conditii suspecte, a ultimului domn fanariot al Tarii Romane;ti, Tudor a guvernat tara timp de cateva luni. Intre timp insa, din ratiuni diplomatice, Rusia a dezavuat public Eteria si tulburarile pricinuite de aceasta in Principate. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I-au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta, prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila, din pespectiva antiotomana a Eteriei, a fost asimilata tradarii. La sfarsitul lui mai 1821, Tudor a fost judecat, condamnat si executat de eteristi.
Documentele miscarii conduse de Tudor Vladimirescu sunt alcatuite dintr-o seama de prodamatii si din Cererile norodului romanesc, combinatie de programpolitic si act cu valoare constitutionala, atat timp cat domnul, la instalare, ar fi trebuit sa jure pe acest document. Acestea demonstreaza caracterul ponderent politic al revoltei armate a lui Tudor Vladimirescu. Pe masura conturarii tot mai clare a pericolului interventiei militare otomane, programul social se estompeaza tot mai mult. Cererile norodului romanesc contin o serie nesistematizata si adesea vaga de proiecte de reforma, dintre care multe se regasesc si in scrierile boierilor reformatori. Nu mai cere nici macar indepartarea imediata a fanariotilor, ci doar limitarea abuzurilor acestora. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. Elita politica romaneasca a recuperat insa, prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma, intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. In septembrie 1822, Poarta a acceptat restaurarea domniilor pamanteni, numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova.
Revenirea la domniile pamaintene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic, in masura in care institutia domniei devire nationala (pamanteana). Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor organice (1831-1832). In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX-lea, boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte, vizand modernizarea organizarii interne si, in primul rand, redactarea unor legi fundamentale. Nevoia de reoganizare interna era recunoscuta si in principalele acte internationale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane, instituia oficia protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul
unor noi regulementari, viitoarele Regulamente Organice.
Regulamentele organice si domniile regulamentare
Regulamentele organice au intrat in vigoare in decambrie 1831 in Tara Rom si in ianuarie in Moldova. D.p.d.v. al cotinutului, cuprindeau, pe langa reguli pt organizarea puterilor statului, norme de drept administrativ sau financiar sau chiar dispozitii de drept civil, deoarece raspundeau in primul rend nevoii de a pune capat abuzurilor
din toate domeniile. Regulamentele organice au schitat separarea puterilor in stat si pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania", fiind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislative, limitau puterea sefului statului. Domnul, ales pe vista, este organul central al intregii structuri statale. singur are drept de initiative legislative, numeste ministri, poate refuza publics legilor votate in adunare, fare a fi obligat se prezinte motivatii, are dreptul a dizolva adunarile. Adunarile obstesti dezbateau si adoptau proiectele de legi trimise de domn, dar legile intrau in vigoare numai dupe sanctionarea lor de catre domn. Sfatul domnesc este inlocuit cu Sfatul administrativ, alcetuit orl' ministri, sefi ai departamentelor nou-infiintate. Erau reorganizate justitia ~ administratia si se initiau o serie de masuri importante in domeniile edilita-, penitenciar, al pensiilor si ajutoarelor sociale, al instructiei publice. In 1834, au fost numiti (nu alesi, ass cum prevedeau Regulamentele Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. Acuzat de proasgestiune si de lipsa de autoritate, Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit CGheorghe Bibescu, singurul domn ales in conformitate cu prevederile Regulamentului organic. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere gradului de civilizatie, domnii regulamentari au fost vehement contestati - epoca si s-au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice.
|
