Arhitectura formatiunilor statale dintre Dunare si Carpati

Arhitectura formatiunilor statale dintre Dunare si Carpati este tributara, in mare parte , experientei sud- dunarene, care joaca rolul intermediar in raport cu arhitectura bizantina, dupa cum fusese in trecut intermediar intre lumea medeteraniana preelenica , greaca si romana.

In primele etape de formare a statului, arhitectura din Ţara Romaneasca a oscilat intre modelele lumii bizantino- balcanice si cea central europeana, care reflecta insasi oscilatia domniei intre cele doua lumi cu care era legata prin relatii economice, politice, de rudenie si religioase. Atunci cand voievozii de la sud de Carpati , elibirati de ascendentul politic maghiar, vor lua initiativa construirii la Curtea de Arges a unei biserici domnesti , capela de curte , necropola domneasca si, totodata, catedrala mitropolitana, arhitectura munteneasca se intoarce in "matca "ei balcanica.

Intreaga arhitectura a Ţarii Romanesti se contureaza si se cristalizeaza în perioada dintre secolele al XIV-lea si inceputul sec. al XVI-lea , atunci cand sub influienta scolilor apa 18518f518s rtinând tarilor cu civilizatie mai inalta se vor naste modele / tipuri de biserici care vor sta la baza construirii celor mai multe biserici , si care prin combinatii de elemente arhitecturale si evolutie normala a mijloacelor vor crea o arhitectura unica si specifica a Ţarii Românesti. Scolile de arta a Constantinopolului , scoala sârbeasca, care ajunge in sec. XIV -XV-lea la o stralucire remarcabila, scolile formate la muntele Athos, în Balcani , pe coastele apusene ale Marii Negre si mai departe , în Caucaz, vor reprezenta suresele de inspiratie ale arhitecturii din aceste secole pe care arh. N.Ghica- Budesti le clasifica in 6 tipuri si care se suprapun cu formarea Ţ.R. ca stat feudal.

Evenimentul exprimat in arhitectura a acestei constituiri statale, este biserica Sf. Nicolae Domnesc (bis. Domneasca) de la Curtea de Arges (1364-1377, ctitorie a lui Vladislav I). Acest prim tip este denumit de N. Ghica- Budesti , tipul lui Negru Voda (mostenit de la imparatii bizantini) si are urmatoarele caracteristici principale:

plan in cruce greaca inscrisa(cu bratul de rasarit al crucii legat cu o absida prin intermediul unui tronson boltit cilindric flancat de doua absidiole)

turla este rezemata pe patru pendentivi izolati in mijl. naosului

tamburul turlei (nu prea inalt) este decorat cu o succesiune de 16 firide strapuns de ferestre inguste , orientate catre punctele cardinale.

decor exterior in caramida aparenta lucrata cu rosturi largi si alternata cu piatra necioplita in fâsii orizontale , arcuri si cornise la fel în caramida aparenta.

Din acest tip, pur bizantin construit de mesteri veniti din Constantinopol, vor rzulta ulterior: Vechea Mitropolie din Targoviste (1517), bis. Domneasca din Targoviste (1583), bis. Sf.Dumitru din Craiova (1650).

Al doilea tip de biserici , tipul sârbesc din Valea Moravei , denumit si tipul lui Mircea cel Batrân (N. Ghika-Budesti) , influientat de scoala sârbeasca ca plan, si de cea armeneasca ca decor exterior, este reprezentat de biserica Mare a manastirii Cozia (1387, inceputa , probabil, sub Radu I si Dan I, si desavârsita in timpul lui Mircea cel Batrân). Ceea ce caracterizeaza acest tip de biserici (dintre care face parte si bis. Tismana , VoditaII(1373, aflata in ruina) ) sunt:

plan trilobat cu o turla pe naos

decor exterior in caramida aparenta si in piatra fatuita

fatade divizate pe orizontala de brâuri de piatra, pe verticala prin intermediul unor nise in arc delimitate de ciubuce; ancadramentele de piatra ale ferestelor , traforurile decorate cu ornamente geometrice, motive considerate armeano -georgiene; arhivoltele, firidile decorate cu steluta de teracota

semicilindrii orientati spre est si vest , care sustin turla , au o mare profunzime fata de ceilalti doi, iar zidurile sunt sapate la baza lor, pâna la nasterea arcelor cilindrice - impresia ca absidele laterale ar fi flancate de pilastri alipiti zidurilor

interior zvelt si elansat

dezvoltare verticala temperata

volumele exprima sincer structura interiorului

Aacest tip de biserici de plan trilobat din T. R. , cu o turla pe naos , al grupului Vodita-Tismana -Cozia, vor avea cea mai importanta influienta asupra arhitecturii sec. al XVI-lea si a epocilor urmatoare: bis. Ostrov, Stanesti si Bolnita Coziei (jud. Vâlcea), bis. Curtea veche din Bucuresti, bis. din Calui (Românati) si Marcuta (Ilfov), si multe alte biserici din sec. al XVII- XVIII- lea. La bisericile Strâmbeanu (Dâmbovita), Surpatele (Vâlcea), Coltea( Bucuresti), Aninoasa (Muscel), Stavropoleas (Bucuresti) apare in fata un pridvor pe sâlpi.

Al treilea tip, cu influienta balcanica, careia ii datoram numai biserica Cotmeana (1377, construita sub predecisorii lui Mircea cel Batrân , Radu I si Dan I) executata concomitent cu manastirea Tismana. Monument mic, format dintr-o singura nava dreptunghiulara , boltita cilindric si terminata spre rasarit cu un altar semicircular, iar spre apus apare un prodvor cu arcade (absidele au fost adaugate ulterior). Acest plan se apropie de planul bisericii de la Turnu-Severin . Decorul exterior este exclusiv din caramida aparenta , fatadele sunt decorate cu firide inalte ale caror arhivolte sunt impodobite cu discuri smaltuite si divers colorate cu un diametru de 8-9 cm, procedeu larg intalnit in arhitectura bisericilor din Târnova in sec. XVII-XVIII-lea . Acest tip este arhaic si nu a avut influiente deosebite asupra epocilor urmatoare.

Al patrulea tip descris de N. Ghica- Budesti, reprezinta tipul lui Neagoe Basarab, influient de scoala Muntelui Athos, careia ii datoram biserica manastirii Snagov (atestata documentar la 1408 in timpul lui Mircea cel Batrân, reconstruita de Matei Basarab la 1512). Planul bisericii este intocmai ca cel de la sfântul munte, si intruneste planul central al tipului de la Curtea de Arges (cei patru stâlpi izolati) la care se adauga absidele tipului Cozia si naos constantinopolitan. La aceste elemente se adauga un pridvor , ceea ce reprezinta un element nou , care va fi preluat in mai toate cazurile ulerioare. Alta caracteristica a acestui tip: existenta a doua turle principale, una pe naos, alta pe pronaos sau pe pridvor (eventual alte turle mai mici). Decorul exterior este din caramida aparenta.

Acest tip a influientat mai putin arhitectura secolelor ce au urmat: pridvorul vechii Mitropolii din Targoviste unde regasim cei patru stâlpi izolati in interior , si arcade deschise pe trei laturi; pridvorul bisericii Radu- Voda din Bucuresti, pronaosul bisericii Mari ai manastirii Vacaresti (cei patru stâlpi interiori pe care se ridica turla).

Al cincilea tip (tipul lui Radu cel Mare, intemeetorul bisericii), influientat de scoala sârbeasca ca plan si sistem constructiv, si cu decor armenesc de piatra cioplita si sculptata, ne da biserica manastirii Dealu (1502). Aceasta biserica are planul trilobat cu o turla pe naos si alte doua mai mici pe pronaos, cu fatadele in intregime din piatra de talie cioplita fin si sculptata. Este fenomenul cel mai reprezentativ din punct de vedere al tratarii fatadelor, efortul mesterilor locali de a reproduce dintr-un material autohton , caramida, decoratia de arcaturi in piatra. Numarul turlelor se mareste , prin inaltarea pe pronaos a doua turle mai mici decat cea a naosului, iar fatadele - aici din piatra atent finisata - se subdivid in doua registre pe care isi desfasoara ritmul arcaturi oarbe delimitate de ciubuce.

Bisericile care se trag din acest tip isi pierd repede orice influienta armeneasca , caci piatra cioplita cu decorul ei sculptat este inlocuita la bisericile care urmeaza cu caramida aparenta si tencuiala- dispusa dupa normele ce caracterizeaza "vechiul stil". Acestea sunt: biserica din Bucovat si Tutana sec. XVI; Gura Motrului (Mehedinti), Brebu (Prahova), Caldarusani (Ilfov) sec. XVII; in sec XVIII gasim exemple mai rare: Toti Sfintii din Râmnicu Vâlcea (gasim in fata bisericilor pridvor cu arcade pe stâlpi).

si în sfârsit ultimul tip, al saselea( N. Ghika- Budesti) si anume tipul Mesterului Manole , dupa numele genialului sau creator cu biserica Episcopala de la Curtea de Arges care îl reprezinta. Este un tip aparte si cu totul nou: naos in forma de trefla incoronat cu o turla; pronaos foarte dezvoltat si largit, cu trei turle din care una din centru rezemata pe 12 coaloane de piatra formand un patrat. Decor exterior exclusiv din piatra de talie cioplita perfect si sculptata foarte bogat. Decorul este aici ca si la tipul bis. manastirii Dealu , în stil armenesc, dar cu o pronuntata influienta araba în unele forme si procedee. Acest din urma tip care reprezinta punctul culminant al arhitecturii din aceasta epoca influienteaza mai putin arhitectura bisericilor din sec XVI-lea , din cauza complexitatii executiei , a decoratiei si a volumului care nu puteau fi executate de mesterii din secolul respectiv. Unicul exemplu din acest secol este,insa, biserica Cobia (Dâmbovita), mininmizat ca dimensiune si materiale mai simple. In sec. al XVII- lea avem ca exemplu bisericile Radu-Voda din Bucuresti (1655), Mitropolia din Bucuresti (Constantin -Voda Cantacuzino), Bis. manastirii Cotroceni, manastirea Hurez ( jud.Valcea); iar din sec al XVIII- lea avem biserica manastirii Vacaresti , de dimensiuni mai mari, bis Mare a manastirii Cernica de langa Bucuresti.

BIBLIOGRAFIE

N. Ghika- Budesti, Evolutia arhitecturii în Muntenia si Oltenia, partea I, BCMI, 1927

N. Ghika- Budesti, Evolutia arhitecturii în Muntenia si Oltenia, partea II, BCMI, 1931

N. Ghika- Budesti, Evolutia arhitecturii în Muntenia si Oltenia, partea III, BCMI, 1932

Gheorghe Curinschi-Vorona, Istoria arhitecturii în România,edit. Tehnica, Bucuresti, 1981

Mircea Crisan , Restaurarea structurala a claadirilor de cult ortodox din Ţara Româneasca si Moldova, Ed. Universitara Ion Mincu, 2003