Īn curānd la 1 mai, Institutia Arhivelor Statului īnregistreaza 164 de ani de existenta, motiv ce ne īndeamna la unele consideratiuni pe care le oferim cititorilor publicatiei locale "Politia".
Arhivarea documentelor, respectiv 232h72c ordonarea īn primul rānd dupa criterii de ordin cronologic si valoric a devenit practic o preocupare de cānd a aparut scrisul ca forma de īnregistrare a experientei umane, experienta pe care dintr-un altruism lesne de imaginat traitorii unei anume epoci au īnteles s-o transmita urmasilor. Īn aceasta acceptiune vechimea arhivelor se numara īn milenii avānd īn vedere tablitele de lut ca suport al scrisului caracteristice Orientului Mijlociu antic, papirusurile Egiptului sau tablitele cerate romane. Dupa descoperirea pergamentului si apoi a hārtiei s-ar putea vorbi de arhive propriu-zise. Raspāndirea lor este extinsa la o mare diversitate de creatori: cancelarii imperiale, regale sau voievodale, unitati administrative si militare, persoane fizice, s.a.
Desigur, aceasta are valabilitate universala deci inclusiv pentru spatiul romānesc.
Īn tara noastra, Institutia Arhivelor Statului de la īnfiintare si-a asumat responsabilitatea de a concentra, pastra si valorifica potrivit legislatiilor existente īnca de la constituire, documentele de certa valoare istorica si practica.
Īn 1830 s-a trecut la reorganizarea pe baze moderne a institutiilor administrative ale Ţarii Romānesti si Moldovei pe baza Regulamentelor Organice, prin īnfiintarea a sase ministere: interne, finante, secretariatul de stat (externe), culte, justitie si razboi (aparare). Astfel, anexa A - 22 - a Ministerului Trebilor din Launtru, denumirea initiala a Ministerului de Interne, prevedea constituirea Arhivelor Statului din Ţara Romāneasca la Bucuresti cu legislatia de rigoare, pentru ca la 1 ianuarie 1832 sa se īnfiinteze Arhivele Statului din Moldova, la Iasi. Dupa Unirea de la 1859, odata cu unificarea administrativa, la 1862, ia nastere Directia Generala a Arhivelor Statului din Romānia cu sediul la Bucuresti. Dupa īnfaptuirea statului unitar, la 1 decembrie 1918, Arhivele Statului vor cuprinde si pe cele ale Transilvaniei si Basarabiei. S-a trecut apoi la constituirea unitatilor subordonate īn teritoriu, Filiala judetului Covasna fiind una dintre acestea. La conducerea institutiei centrale s-au perindat personalitati de exceptie ale culturii nationale precum Ion Heliade-Radulescu, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Aurelian Sacerdoteanu etc. Īn anumite perioade Arhivele statului au avut la conducere si cadre militare active. Multe zeci de metri liniari de material arhivistic s-au ordonat, inventariat, studiat, acestea constituind izvoare istorice primare, deci de baza īn alcatuirea sintezelor cuprinse īn mii de volume. Nu ne īngaduie spatiul tipografic pentru a cuprinde, chiar succint, datele, informatiile, īnvatamintele ce le datoram Arhivelor Statului, decāt īn parte. Vom reveni, īn numarul viitor cu alte informatii inclusiv privitoare la Arhivele Statului Covasna. Prezentam totusi īn facsimil fragmente din unul dintre cele mai valoroase documente detinute de Arhivele Statului Covasna: un pergament, privilegiu acordat de domnitorul Mihai Viteazul locuitorilor din zona noastra. Textul este redactat īn limba latina si poarta semnatura autografa a domnitorului, cu caractere romāno-chirilice: Io Mihai Voievod; este datat 6 februarie 1600, Alba Iulia.
Politia, anul IV, nr. 39, 30.04.1995.
|
