Asasinarea lui Rasputin
La 16 decembrie 1916, printul Yusupof si cativa alti aristocrati au decis sa puna capat vietii lui Grigori Rasputin, intrat in gratiile familiei imperiale datorita 24424y2419y puterilor sale de vindector. Dar, intreprinderea s-a dovedit mult mai dificila decat a fost prevazut.
Rigori venea dintr-un mic sat siberian pe care l-a abandonat intr-o zi pentru a se putea consacra religiei si meditatiei. Dupa cativa ani de vagabondaj mistic a capatat, in regiunea sa natala, reputatia unui staret, adica a unui om sfant. In 1904 a parasit Siberia pentru a se duce la Sankt Petersburg, unde a cerut ospitalitatea Academiei de Teologie unde a fost prezentat episcopului Hermogene si marelui predicator Eliodor. Acestia, sedusi imediat de credinta sa , l-au adoptat si i-au favorizat intrarea in societatea buna a Capitalei. Din acel moment a inceput sa se vorbeasca despre el si despre miracolele pe care le infaptuia.
Curtea tarului Nicolae al II-lea traia o drama. Tareviciul Alexei, unic mostenitor al Coroanei, era atins de o maladie incurabila, hemofilia, care ii dadea dureri atroce. Reputatia lui Rasputin ajungand la urechile tarinei Alexandra, a facut ca acesta sa fie chemat la Curte. In mai multe reprize el a atenuat suferintele tanarului bolnav si a ajuns sa stopeze chiar hemoragii care in mod normal ar fi fost fatale. Se poate vorbi de pure coincidente intre vizitele lui Rasputin si evidenta ameliorare a sanatatii copilului? Este imposibil de raspuns cu certitudine. Totusi, influenta aparent pozitiva pe care omul o exercita asupra maladiei micutului Alexei explica sursa influentei asupra tarinei, aasupra Curtii si in lumea aristocratica din Sankt Petersburg.
Familia imperiala ii dovedea o asemenea prietenie incat a inceput sa i se spuna numele "tarul de deasupra tarilor". Rasputin a profitat din belsug de fascinatia pe care o exercita in special asupra femeilor. Atunci cand o tanara fata, de preferat draguta, venea sa-i ceara sfatul, nu ezita sa abuzeze de ea- vorbindu-i totusi de Dumnezeu. Viata lui dezmatata nu l-a impiedicat sa aiba o curte feminina, care ii era devotata, gata sa faca orice pentru el. Apartamentul lui Rasputin a devenit locul de trecere obligatoriu al tuturor solicitatorilor si personajelor importante. In 1916 presedintele Consiliului, Sturmer, si ministrul de Interne, Protopopov, au participat la o sedinta de spiritism organizata la Rasputin.
Acest rol atat de important a suscitat atata ura si gelozie in mediile influente incat s-a ajus sa i se atribuie o activitate si o responsabilitate politica pe care el n-a avut-o, probabil, in realitate, chiar daca tarina era la ordinele sale.
In 1916 infrangerea Rusiei pe front si descompunerea statului au suscitat un val de indignare in toata tara. Daca totul mergea rau era din cauza influentei pe care Rasputin o exercita asupra tarului, iar degringolada Armatei se explica, conform opiniei publice, prin faptul ca staretul era vandut spionajului german.
In aceasta atmosfera, un numar de aristocrati printre care si marele duce Dimitri Pavlovici au incercat sa-l convinga pe tar ca unicul mijloc de a ajuta tara este acela de a se debarasa de monstrul Rasputin. Un tanar print de 19 ani, Felix Yusupof, a fost investit cu aceasta misiune.
La 21 decembrie 1916 tanarul print l-a invitat pe Rasputin la el, la Palatul Moika, sub pretextul de a i-o prezenta pe sotia sa. Impreuna cu complicii sai, printul a pregatit prajituri impregnate cu o doza de cianura suficienta pentru a ucide 20 de persoane si a varsat din aceasta otrava si in paharul destinat lui Rasputin. Sosit la Yusupof, staretul s-a instalat, a mancat diferitele prajituri care i-au fost oferite si, desi cianura actioneaza in mod normal in cateva minute, el a continuat sa se afle in cea mai buna stare timp de doua ore.
Rasputin a mai cerut de baut. Decis sa sfarseasca o data, Yusupof si-a luat revolverul si a tras asupra invitatului sau. Atrasi de zgomot, complicii printului au iesit din ascunzatorile lor; un medic care l-a examinat pe Rasputin a tras concluzia ca acesta traieste inca. In momentul in care respiratia i-a incetat, asasinii i-au coborat corpul la subsolul Palatului. Dupa cateva minute Rasputin s-a ridicat, a incercat sa-l sugrume pe Yusupof si sa fuga afara:a fost nevoie de 4 gloante pentru ca el sa se prabuseasca si de lovituri de ciomag, pentru a-a zdrobi craniul. Conjuratii au aruncat cadavrul in Neva. Atunci cand a fost pescuit din apa s-a constatat ca el traia inca atunci cand a fost aruncat in fluviu. Rasputin murise inecat! Aceasta rezistenta exceptionala a contribuit la legenda "supraomului" Rasputin. Era oare insensibil la otrava? Ramane un mister.
Era in tot cazul ceea ce se poate numi o forta a naturii si un temperament iesit din comun.
|