BEHAVIORISMUL.NEOBEHAVIORISMUL
sa-si schimbe obiectul, sa inlature constiinta si s-o inlocuiasca cu comportamentul, singurul ce poate fi studiat obiectiv, poate fi observat, masurat;
trebuie sa-si schimbe metoda de investigare cu metode obiective;
sa-ai achimbe finalitatea, sa tinteasca nu numai spre descrierea, explicarea fenomenelor psihice, ci si spre formularea unor legi ale comportametului.
Intreaga sfera a vietii psihice e impartita in 3 clase de organizari comportamentale:
viscerale (cuprind comportamentele prin care se exteriorizeaza emotiile: frica, furia, mania);
motorii (cuprind comportamente manipulatorii posturale, locomotorii);
laringeale (cuprind comportamente verbale datorate miscarilor laringelui).
B. greseste atunci cand simplifica nepermis omul si viata sa; omul behaviorismului este concret, real viu, insa mutilat si saracit sub raport psihic, dezgolit de orice continut psihologic care acorda "substanta" vietii reale: constiinta, sentimente, motivatie, vointa.Evident, acestor limite si erori, behaviorismul a starnit reactii adverse puternice, polemici virulente, refuzul categoric al unor autori de a-l accepta.Behaviorismul, de aceea a fost numit "glandologic" sau "stiinta spasmului muscular".I se imputa mutilarea si caricaturizarea omului, ignorarea aspectelor intentionale ale comportamentului, faptul ca propune psihologiei un obiect de studiu din afara sa.
Prin unirea conduitei cu activitatea mintala se inlatura paralelismul psihofiziologic, deschizandu-se calea spre coerenta progresiva a discursului theoretic;
Se creeaza posibilitati propice unei legaturi mai stranse intre psihologie si neurostiinte si de eliminare a substantializarii psihicului;
Prin creearea variabilelor intermediare s-a creat posibilitatea iesirii psihologiei din fundatura in care ajunsese behaviorismul classic, ca urmare a recurgerii la determinismul linear, locul acestuia il ia determinismul complex, de tip probabilist-complementarist;
Actul de conduita si procesele psihice cuprinse in el reprezentand un process unitar, constituie o baza sigura pentru cunoasterea obiectiva a vietii psihice.
Istoria psihologiei sociale, semnaleaza un "behaviorism social" a lui G.M.MEAD, unul dintre pionierii psihologiei sociale.A demonstrat geneza si natura sociala a conceptiei despre self si mind.Actul social nu e decat o consecinta a procesului social de comunicare, avand loc in gandire prin intermediul limbajului, ceea ce implica interiorizarea unui ansamblu structurat de roluri necesare participarii sale intr-o situatie comuna.
In 1960, G.A.MULLER, E.GALANTOR, K.H.PRIHROM dezvolta neobehaviorismul structural ce va fi apreciat in domeniul inteligentei artificiale.Din "obiectiv", behaviorismul devine "subiectiv", se realizeaza sinteza metodei fenomenologice cu cea operationala.
Behaviorismul metodologic se caracterizeaza prin grija pentru constituirea psihologiei pe baza faptelor observabile de catre toti, prin evaluarea experientelor subiective.
Behaviorismul theoretic, care nu deriva obligatoriu din pozitia precedenta, se exprima prin urmatoarea regula pozitivista: sa nu ne referim decat la fenomenele observabile sau la relatiile lor directe.Aceasta pozitie este reprezentata cel mai tipic prin teoria behaviorista S-R, care este de fapt un refuz de a teoretiza.
Valente si limite ale behaviorismului
Contributia majora a B. este utilizarea metodelor stiintifice, obiective, in studiul comportamentelor care evidentiaza accesul la evenumente si reactii observabile, in opozitie cu incercarile introspective anterioare.Prin B. psihologia isi consolideaza prestigiul ca stiinta, castiga increderea familiei, oamenilor de stiinta din alte domenii;
B. largeste sfera psihologiei incluzand studiul comportamentelor animalelor, ca o cale de a invata mai mult despre oameni;
B. au contribuit la dezvoltarea psihologiei experimentale si au impulsionat introducerea rigorii si controlului obiectiv.
Limite: -B. a ignorat cercetarea constiintei, considerand o asemenea preocupare ca "misticism".H.PIERON sublinia ca psihologia comportamentului este "psihologia fara o constiinta - este o psihologie obiectiva".
V.PAVELCU arata ca in psihologia behaviorista corpul ia locul sufletului, adevarul psihologic se deplaseaza din interior spre periferia corpului.
Diferentele dintre animal si om incep sa fie neglijate: in B. classic demnitatea si lumea subiectiva a omului sunt amenintate.Randamentul si actiunea primeaza asupra libertatii interioare si a meditatiei.
|
