Batalia de la Calugareni, 23 august , a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria militara a poporului român. La Calugareni, oastea condusa de Mihai Viteazul a obtinut o stralucita victorie asupra ostilor otomane invadatoare conduse de Sinan Pasa.
Raportul de forte era net favorabil oast 939k104j ei otomane. Într-un raport al ambasadorului Spaniei, era scris:
"...dintr-o parte au intrat în lupta 20.000 de oameni ai marelui vizir, de cealalta parte cei 10.000 de mobilizati din partea Valahiei, multi mai putini comparativ cu puterea turca".
În fapt, asa cum precizeaza aceiasi sursa, cei 20.000 de militari reprezentau doar avangarda turceasca. Alte izvoare apreciaza efectivele otomane la 70.000 - 180.000 de oameni. În ceea priveste efectivele oastei românesti, se poate aprecia ca Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 16.000 de militari si de un parc de artilerie de 12 tunuri mari de câmp. Acest raport de forte net defavorabil românilor explica alegerea facuta de voievod pentru terenul de la sud de Calugareni, care era împadurit, mlastinos, strabatut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spatiu, superioritatea numerica a turcilor nu a putut fi valorificata, configuratia terenului impunând atacul în valuri, fara a fi cu putinta desfasurarea larga pe flancuri. Batalia de la Calugareni a cuprins trei faze, cu continut, desfasurari si trasaturi diferite.
Prima faza a bataliei s-a petrecut în dimineata zilei de 23 august si s-a caracterizat prin atacuri de tatonare ale celor doi adversari. În zori, cavaleria româna a atacat prin surprindere cavaleria otomana din fata Calugarenilor, împingând-o peste râul Neajlov. Mihai si-a constituit dispozitivul de lupta din 10.000 de osteni pe doua linii, cu zece tunuri, pe malul nordic al râului. Rezerva de 6.000 de oameni aflati sub comanda lui Albert Király, în rândurile careia se aflau si ostenii secui trimisi în ajutor de principele Ardealului, a fost amplasata la distanta destul de mare, la nord-vest de Calugareni. Aceasta amplasare a rezervelor urmarea sa faca fata unui eventual atac otoman care s-ar fi produs dinspre Singureni. Pericolul s-a dovedit real, într-acolo aveau sa actioneze fortele otomane ale lui Hasan Pasa, beilerbeiul Rumeliei.
Dupa ce cavaleria sa a fost respinsa, Sinan Pasa a trimis în lupta o grupare de 12.000 de luptatori. Dupa ce i-a lasat pe turci sa treaca peste râu, Mihai Viteazul i-a supus unui puternic bombardament de artilerie, dupa care i-a atacat în forta, alungându-i la sud de Neajlov. Prima faza a bataliei s-a încheiat în favoarea românilor.
|
