Bizantul. Imperiul Bizantin

ISTORIE UNIVERSAL

_Bizantul

Jumatatea de est a Imperiului Roman s-a transformat într-un stat grec ortodox — Bizantul; Constantinopolul, capitala Bizantului, afost timp de secole cel maifrumos oras al Europei.

riitial, Bizantul a fost un oras grec situat pe malul european al Bosforului, strâmtoare ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de Europa. Intelegând importanta acestei asezari înconjurate de apa din trei parti, împaratul Constantin a repus bazele acestui oras în 330 d.Hr. Numit Constantinopol dupa numele împaratului, orasul a devenit "noua Roma", de unde era guvernata jumatatea de est a Imperiului. spre deosebire de vest, aceasta regiune mai avea resurse si bogatii considera-bile, inclusiv orase importante; toate acestea i-au dat posibilitatea sa faca fata cu succes perioadelor grele care au urmat, culminând în 476 cu câderea împaratului roman.

Un imperiu zguduit

împaratul aflat la Constantinopol a continuat sa guverneze Balcanii, Grecia si estul Mediteranei. Desi numim aceasta regiune Imperiul Roman de Rasârit, pentru cei aflati sub conducerea sa noua stapânire era cunoscuta sub numele de Imperiu (oricât de instabil ar fi fost acela). Pe de alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pier-dut pentru totdeauna. însufletit de aceasta idee, împaratul Iustinian (527-565) a initiat o puternica miscare militara, recucerind Africa de Nord, Italia si sudul Spaniei. Domnia lui

Iustinian a fost marcata de o serie de realizari remarcabile: amendarea legii romane si con-struirea unor cladiri impozante, cum ar fi Hagia Sophia (Catedrala Sfânta Sofia), sunt doar o parte din aceste realizari.

Dar Imperiul nu putea sa apere granite atât de întinse la nesfârsit. în 568 lombarzii au cucerit nordul Italiei, dar în general în partea de apus aveau loc numeroase retrageri de trupe. în partea de est, sortii se dovedeau schimbatori în luptele cu Persia; dar în anii 630 arabii musulmani au nâvalit din Arabia si au cucerit Persia, învingând Bizantul, Siria, Egiptul si Africa de Nord. Dupâ pierderea Tunisiei, în 696, Imperiul Roman de Rasârit se limita la Balcani, Asia, Sicilia si o palma de pâmânt în sudul Italiei.

Aceste state au constituit inima Imperiului în urmatoarele secole. Pierderile suferite în se-colul al Vll-lea au avut si avantaje: Imperiul era mai compact iar granitele erau mai usor de aparat. Din numeroase puncte de vedere

Q Manuscris din secolul al XIV-lea, ce nfatiseaza atacul marinarilor bizantini asupra dus-manilor, cu ajutorul "focului grecesc". Acesta era un amestec de var nestins, petrol si sul-furi, care lua foc n contact cu apa. Aceasta inventie, dat nd aproximativ din anul 675 d.Hr., a asigurat controlul flotei bizantine asupra Mediteranei.

Imperiul a ramas "roman" cu un împarat auto-cratic si sistem legislativ de inspiratie romana. Dar limba folositâ si cultura erau grecesti, iar religia se dezvolta într-un mod aparte. Din acest motiv istoricii prefera sa foloseasca denu-mirea de Imperiul Bizantin, sau simplu Bizant. Cu o armatâ foarte bine pregatita si riguros reorganizat ca un stat din "prima linie", aflat permanent sub amenintarea Islamului, Bizantul a rezistat timp de opt secole. Cea mai impor-tantâ cheie de rezistentâ a constituit-o sistemul de aparare al Costantinopolului, prin interme-diul a trei ziduri care s-au dovedit de nestra-puns. Constantinopolul era totodata cel mai mare si mai superb oras al crestinâtatii, leagan al unei culturi în care artele si, în general, rafi-namentul îi faceau pe cruciati si pe feudalii din Apus sâ se simta ca niste bieti provinciali.

BIZAN UL

între Rasarit si Apus s-a produs o rupturâ si din punct de vedere al religiei. Printre cuceririle arabilor s-au numarat si maretele dioceze Antiohia, Ierusalim si Alexandria. în aceasta situatie, Constântinopolul si Roma ramân singurele pretendente la postul de lider al crestinatâtii, iar disputele dintre ele se intensifica.

La Constantinopol, împaratul era protec-torul Bisericii, având autoritate directa asupra ei, în timp ce la Roma papa stabilise ca Biserica latina era independenta de stat, une-ori fiindu-i chiar rivala.

Datorita divergentelor de ordin religios, cele doua biserici s-au îndepartat din ce în ce mai mult, pâna când în 1045 a avut loc Marea Schisma. De aici s-au format Biserica Romano-catolica si Biserica Ortodoxa din zilele noastre.

De-a lungul secolelor al IX-lea si al XO-lea, misionarii bizantini i-au convertit la ortodoxism pe sârbi, bulgari si rusi. Aceasta a fost una din-tre importantele victorii pe care bizantinii le-au obtinut în epoca de aur, care a durat începând cu domnia lui Vasile I (867-876) pânâ la dom-nia lui Vasile II (976-1025); armatele imperiale au continuat ofensiva, cucerind o mare parte a Balcanilor si a Orientului Apropiat.

Conflicte

La sfârsitul secolului al Xl-lea, în Imperiu au luat nastere numeroase certuri si lupte între diferite grupuri aflate în opozitie tocmai când noii inamici erau aproape înfrânti. Normanzii i-au alungat pe bizantini din sudul Italiei, în timp ce turcii au pus pe picioare Islamul sl au învins armata imperiala la Manzikert (1071), într-o batalie ce a jucat un rol important în istoria lumii. O mare parte din Asia Mica, care era sursa de forte umane a Bizantului, a fost cuceritâ.

Salvata de la un dezastru ce parea iminent, datorita certurilor iscate între inamici, Bizantul cere ajutorul Apusului. Astfel are loc Prima Cruciada (1096-99), în timpul câreia este recu-perat Ierusalimul, iar Imperiul este eliberat de o parte din presiunile externe, permitându-se astfel o modesta expansiune a Bizantului. în 1176 apar noi probleme care slabesc Imperiul. De data aceasta problemele sunt

I

ivti. qji (n t'*Attjrtrilt**7.    n- --..-■' J'Jrff

-i M -a itWT* 'w3>.;> >tfi,. -. btW.

Aceasta pictura bizantina prezinta pros-peritatea existenta n regiunile rurale, n tim-pul dinastiei macedonene. Dupa moartea lui

| Vasile al ll-lea, cresterea taxelor a ngreunat

3 foarte mult viata taranilor.

iscate de cruciatii crestini care jefuiesc Constantinopolul. Are loc a Patra Cruciada (1202-04), care a transformat Bizantul într-un "Imperiu Latin" fragmentat.

Suprematia otomana

în mod remarcabil, în 1261, unul din princi-patele grecesti ce supravietuise a reusit sa-i învinga pe latini, refacând un Bizant în mini-atura, în vestul Asiei Mici si în Grecia. Dar în 1340 un dezastruos razboi civil a dat posibili-tate otomanilor sa învinga Imperiul. Sfârsitul a fost amânat deoarece fortele otomane erau implicate în alte lupte. Dar în 29 mai 1453 ultimul împarat, Constantin al Xl-lea, a murit aparând zidurile Constantinopolui, în timp ce marele oras era distrus si jefuit de catre turci.

DATE IMPORTANTE

Intemeierea Constantinopolului

Caderca Imperiutui Romon de Apus

Domnia lui lustinian

Bizantul pierde Italia de Nord

Orientul Apropiat si Mesopotamia sunt pierdute

"Epoca de aur" a Bizantului

Bizantinii sunt zdrobiti in bdtalia de la Manzikert

Prima Cruciad

Constantinopolul cade n m inile

cruciatilor

Mihai al Vltl-lea Palcologul restaureaz Imperiul Bizantin

Otomanii cuceresc Constantinopolul. Sf rsitul tmpcriului Bizantin

Q Lupta soldatilor bizantini cu bulgarii. Statul bulgarilor a fost recunoscut de Bizant n 681, deve-nind foarte puternic n timpul lui Simeon (893-927). Sub dom-nia lui Vasile II, Bizantul a cucerit statul bulgarilor. Dupa o batalie cumplita n 1014, se spune ca Vasile ar fi orbit 14000 de pri-zonieri, motiv pentru care a fost numit "ucigasul de bulgari".

M _:... ■■-;: j hn.irit.- t.'mwrsLil:! 11 - ROiVtAi PKaBL'SIHL-A APf SH[.n Istorie Univeraaia 39 - QTQiYIAMI