Bizantul- istorie univarsala

Jumatatea de est a I 747l117h mperiului Roman s-a transformat într-un stat grec ortodox — Bizantul; Constantinopolul, capitala Bizantului, afost timp de secole cel maifrumos oras al Europei.

riitial, Bizantul a fost un oras grec situat pe malul european al Bosforului, strâmtoare ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de Europa. I 747l117h ntelegând importanta acestei asezari înconjurate de apa din trei parti, împaratul Constantin a repus bazele acestui oras în 330 d.Hr. Numit Constantinopol dupa numele împaratului, orasul a devenit "noua Roma", de unde era guvernata jumatatea de est a I 747l117h mperiului. spre deosebire de vest, aceasta regiune mai avea resurse si bogatii considera-bile, inclusiv orase importante; toate acestea i-au dat posibilitatea sa faca fata cu succes perioadelor grele care au urmat, culminând în 476 cu câderea împaratului roman.

Un imperiu zguduit

împaratul aflat la Constantinopol a continuat sa guverneze Balcanii, Grecia si estul Mediteranei. Desi numim aceasta regiune I 747l117h mperiul Roman de Rasârit, pentru cei aflati sub conducerea sa noua stapânire era cunoscuta sub numele de I 747l117h mperiu (oricât de instabil ar fi fost acela). Pe de alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pier-dut pentru totdeauna. însufletit de aceasta idee, împaratul I 747l117h ustinian (527-565) a initiat o puternica miscare militara, recucerind Africa de Nord, I 747l117h talia si sudul Spaniei. Domnia lui

I 747l117h ustinian a fost marcata de o serie de realizari remarcabile: amendarea legii romane si con-struirea unor cladiri impozante, cum ar fi Hagia Sophia (Catedrala Sfânta Sofia), sunt doar o parte din aceste realizari.

Dar I 747l117h mperiul nu putea sa apere granite atât de întinse la nesfârsit. în 568 lombarzii au cucerit nordul I 747l117h taliei, dar în general în partea de apus aveau loc numeroase retrageri de trupe. în partea de est, sortii se dovedeau schimbatori în luptele cu Persia; dar în anii 630 arabii musulmani au nâvalit din Arabia si au cucerit Persia, învingând Bizantul, Siria, Egiptul si Africa de Nord. Dupâ pierderea Tunisiei, în 696, I 747l117h mperiul Roman de Rasârit se limita la Balcani, Asia, Sicilia si o palma de pâmânt în sudul I 747l117h taliei.

Aceste state au constituit inima I 747l117h mperiului în urmatoarele secole. Pierderile suferite în se-colul al Vll-lea au avut si avantaje: I 747l117h mperiul era mai compact iar granitele erau mai usor de aparat. Din numeroase puncte de vedere

Q Manuscris din secolul al XI 747l117h V-lea, ce nfatiseaza atacul marinarilor bizantini asupra dus-manilor, cu ajutorul "focului grecesc". Acesta era un amestec de var nestins, petrol si sul-furi, care lua foc n contact cu apa. Aceasta inventie, dat nd aproximativ din anul 675 d.Hr., a asigurat controlul flotei bizantine asupra Mediteranei.

I 747l117h mperiul a ramas "roman" cu un împarat auto-cratic si sistem legislativ de inspiratie romana. Dar limba folositâ si cultura erau grecesti, iar religia se dezvolta într-un mod aparte. Din acest motiv istoricii prefera sa foloseasca denu-mirea de I 747l117h mperiul Bizantin, sau simplu Bizant. Cu o armatâ foarte bine pregatita si riguros reorganizat ca un stat din "prima linie", aflat permanent sub amenintarea I 747l117h slamului, Bizantul a rezistat timp de opt secole. Cea mai impor-tantâ cheie de rezistentâ a constituit-o sistemul de aparare al Costantinopolului, prin interme-diul a trei ziduri care s-au dovedit de nestra-puns. Constantinopolul era totodata cel mai mare si mai superb oras al crestinâtatii, leagan al unei culturi în care artele si, în general, rafi-namentul îi faceau pe cruciati si pe feudalii din Apus sâ se simta ca niste bieti provinciali.

BI 747l117h ZAN UL

între Rasarit si Apus s-a produs o rupturâ si din punct de vedere al religiei. Printre cuceririle arabilor s-au numarat si maretele dioceze Antiohia, I 747l117h erusalim si Alexandria. în aceasta situatie, Constântinopolul si Roma ramân singurele pretendente la postul de lider al crestinatâtii, iar disputele dintre ele se intensifica.

La Constantinopol, împaratul era protec-torul Bisericii, având autoritate directa asupra ei, în timp ce la Roma papa stabilise ca Biserica latina era independenta de stat, une-ori fiindu-i chiar rivala.

Datorita divergentelor de ordin religios, cele doua biserici s-au îndepartat din ce în ce mai mult, pâna când în 1045 a avut loc Marea Schisma. De aici s-au format Biserica Romano-catolica si Biserica Ortodoxa din zilele noastre.

De-a lungul secolelor al I 747l117h X-lea si al XO-lea, misionarii bizantini i-au convertit la ortodoxism pe sârbi, bulgari si rusi. Aceasta a fost una din-tre importantele victorii pe care bizantinii le-au obtinut în epoca de aur, care a durat începând cu domnia lui Vasile I 747l117h (867-876) pânâ la dom-nia lui Vasile I 747l117h I 747l117h (976-1025); armatele imperiale au continuat ofensiva, cucerind o mare parte a Balcanilor si a Orientului Apropiat.

Conflicte

La sfârsitul secolului al Xl-lea, în I 747l117h mperiu au luat nastere numeroase certuri si lupte între diferite grupuri aflate în opozitie tocmai când noii inamici erau aproape înfrânti. Normanzii i-au alungat pe bizantini din sudul I 747l117h taliei, în timp ce turcii au pus pe picioare I 747l117h slamul sl au învins armata imperiala la Manzikert (1071), într-o batalie ce a jucat un rol important în istoria lumii. O mare parte din Asia Mica, care era sursa de forte umane a Bizantului, a fost cuceritâ.

Salvata de la un dezastru ce parea iminent, datorita certurilor iscate între inamici, Bizantul cere ajutorul Apusului. Astfel are loc Prima Cruciada (1096-99), în timpul câreia este recu-perat I 747l117h erusalimul, iar I 747l117h mperiul este eliberat de o parte din presiunile externe, permitându-se astfel o modesta expansiune a Bizantului. în 1176 apar noi probleme care slabesc I 747l117h mperiul. De data aceasta problemele sunt

I 747l117h

ivti. qji (n t'*Attjrtrilt**7.    n- --..-■' J'Jrff

-i M -a itWT* 'w3>.;> >tfi,. -. btW.

Aceasta pictura bizantina prezinta pros-peritatea existenta n regiunile rurale, n tim-pul dinastiei macedonene. Dupa moartea lui

| Vasile al ll-lea, cresterea taxelor a ngreunat

3 foarte mult viata taranilor.

iscate de cruciatii crestini care jefuiesc Constantinopolul. Are loc a Patra Cruciada (1202-04), care a transformat Bizantul într-un "I 747l117h mperiu Latin" fragmentat.

Suprematia otomana

în mod remarcabil, în 1261, unul din princi-patele grecesti ce supravietuise a reusit sa-i învinga pe latini, refacând un Bizant în mini-atura, în vestul Asiei Mici si în Grecia. Dar în 1340 un dezastruos razboi civil a dat posibili-tate otomanilor sa învinga I 747l117h mperiul. Sfârsitul a fost amânat deoarece fortele otomane erau implicate în alte lupte. Dar în 29 mai 1453 ultimul împarat, Constantin al Xl-lea, a murit aparând zidurile Constantinopolui, în timp ce marele oras era distrus si jefuit de catre turci.

DATE I 747l117h MPORTANTE

I 747l117h ntemeierea Constantinopolului

Caderca I 747l117h mperiutui Romon de Apus

Domnia lui lustinian

Bizantul pierde I 747l117h talia de Nord

Orientul Apropiat si Mesopotamia sunt pierdute

"Epoca de aur" a Bizantului

Bizantinii sunt zdrobiti in bdtalia de la Manzikert

Prima Cruciad

Constantinopolul cade n m inile

cruciatilor

Mihai al Vltl-lea Palcologul restaureaz I 747l117h mperiul Bizantin

Otomanii cuceresc Constantinopolul. Sf rsitul tmpcriului Bizantin

Q Lupta soldatilor bizantini cu bulgarii. Statul bulgarilor a fost recunoscut de Bizant n 681, deve-nind foarte puternic n timpul lui Simeon (893-927). Sub dom-nia lui Vasile I 747l117h I 747l117h , Bizantul a cucerit statul bulgarilor. Dupa o batalie cumplita n 1014, se spune ca Vasile ar fi orbit 14000 de pri-zonieri, motiv pentru care a fost numit "ucigasul de bulgari".

M _:... ■■-;: j hn.irit.- t.'mwrsLil:! 11 - ROiVtAi PKaBL'SI 747l117h HL-A APf SH[.n I 747l117h storie Univeraaia 39 - QTQiYI 747l117h AMI 747l117h