Burebista si marea stapânire vremelnica
1. Dela ,,regat barbar'' la arche ; campanile rasaritene si apusene pentru supunerea tuturor alogenilor din spatiul Carpato-Danubiano-Pontic.
-puternica dezvoltare a uniunii tribale getice condusa de Burebista
-al treilea razboi mithridatic (74-71 î.Hr.), proconsulul provinciei Macedonia, generalul M. T. Varro Lucullus ocupa orasele grecesti vest-pontice, de la Apolonia pâna la delta Dunarii.
-încheierea unui tratat (foedus) între romani, Callatis si alte cetati vecine cu avantaje si obligatii pentru ambele parti. Aceasta tutela mascata a Romei nemultumeste locuitorii oraselor grecesti care pornesc o solie din Dionysopolis care apeleaza la getii si bastranii dintre Carpati si Nistru.
-oastea proconsulului Macedoniei, generalul C. Antonius Hybrida este învinsa lânga Histria ; Vasile Pârvan presupune ca Burebista ar fi fost comandantul cetelor geto-bastrane care l-au învins pe Antonius Hybrida.
-Burebista uneste sub sceptrul sau majoritatea locuitorilor spatiului Carpato-Dunareano-Pontic, autohtoni sau alogeni, bastranii sunt subordonati primii în campania din 62-61 î.Hr.
-campaniile rasaritene si apusene pentru supunerea tuturor alogenilor din spatiul Carpato-Danubiano-Pontic.
-Burebista îsi asigura ,,flancul sud-estic al frontului'' , consolidând asezarile fortificate dintre Carpati si Nistru, identificate ipotetic la Dolinean (Clepidava ?), Siret (Patridava ?), Brad Negri (Zargidava ?), Racataul de jos (Tomasidava ?),Titesti Târgul Ocna (Utidava ?) ,Poiana Nicoresti (Piroboridava ?),Barbosi Galati (Dionogetia initiala ?).
-sunt integrate pe cale pasnica orase cu rezonanta celtica (Carrodunum, Maetonium, Vibantavarium, Eractum) de pe cursul superior si mijlociu al Nistrului.
-pe calea razboiului este supusa asezarea celtica de la Aliobrix identificata la Cartal (Orlovka) în sudul Basarabie 121g65b i.
-Burebista supune orasele grecesti prin lupta sau pe cale pasnica. (Cetatea Tyras a fost supusa fara lupta. Potrivit informatiilor istoricului Dion Chrystotomos cetatea Olbia este supusa unui atac violent. Histria supusa unui atac violent renunta la potectia regelui get si cere ajutorul Romei. Odessos, Mesembria sunt supuse unor atacuri violente.)
-accepta fara împotrivire stapânirea lui Burebista orasele : Tomis, Callatis, Dyonisopolis si Apollonia.
-Burebista vizeaza ocuparea punctelor strategice stapânite anterior de sciti în nordul bazinului pontic si în prelungirea apuseana numita Scitia Mica regat creat de alogeni în secolele III - II î.Hr. între Callatis si Bizone (Capul Calicra).
-decretul Dinyosopolitan prin care Burebista devine stapânitorul tuturor tinuturilor de dincolo si dincoace de Dunare (din 48 î.Hr.). Strabon mentioneaza luptele victorioase purtate de Burebista cu celtii (în SV Daciei), tauriscii, boii (condusi de Cristasiros).
-Burebista devine o mare autoritate.
-Desi faragranite precise statul poate fi delimitat la vest de confluenta râului (Morava) Merus cu Dunarea mijlocie (Danubius), la est de gura Bugului, la nord Carpatii Padurosi si la sud de Haemus (Muntii Balcani, Stara Planina).
2. Burebista cel mai mare dintre regii din Tracia - si organizarea puternicei sale monarhi cu caracter militar
-potrivit inscriptiei de la Dionzsopolis, Burebista era cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia.
-Îndeamna supusii la ,, abstinenta, sobrietate si ascultare de porunci''
-noul mod de viata propagat într-un mare centru spiritual (numit de Strabon ,,Muntele Sfânt'' - Coganion - arheologic atestat pe ,, Dealul Gradistei'' (1200 m altitudine) în masivul sureanu).
-la Sarmizegetusa Regia (Gradistea Muncelului) se afla unul dintre cele opt sanctuare patrulatere, identificate pâna în prezent.
-continuarea vietii sociale în unele dave-resedinte de ale fostilor sefi de triburi unificate pe cale pasnica.
-mentinerea magistratiilor ai unor orase pontice
-pe plan central Burebista recruteaza oameni noi însarcinati cu administrarea agriculturii, strângerea darilor, supravegherea muncilor obstesti obligatorii facând posibila realizarea sistemului de fortificatii în Dacia (Nucleul din muntii sureanu întins pe o suprafata de 200 km patrati).
Nucleul cuprindea cetatile de la:
Costesti (o posibila resedinta regala), Piatra Rosie, Blidaru (prima incinta), Banita, Capâlna, Cugir, Vârful lui Hulpe apara asezarile de pe terasele de la Gradistea de Munte (Fata cetatii, Fetele albe), si caile de acces spre marele centru religios de pe Dealul Gradistii.
-incinta militara din centrul religios are o suprafata de 3 ha cu ziduri de piatra ecarisata (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmizegetusa dacica un unicat în Europa.
-cetatile construite din piatra de calcar nefasonate, fara mortar , se vor înmultii în a doua jumatate a secolului I î.Hr., de când dateaza cea ce specialisti denumesc traditionalul zid dacic (Murus Dacicus).
-cetati de piatra legate cu piatra nefasonata legate cu lut :
-cetatile de pamânt existau în multe alte locuri
-armata lui Burebista ajungea în timp de razboi pâna la 200 de oameni.
3. Politica externa în ultimii ani de domnie ; Relatiile cu Pompeius si Caesar
-politica externa activa, continua actiunile diplomatice dar si cele militare fulgeratoare în urma carora supune ,, cea mai mare parte din populatiile vecine'', încât ajunge sa fie temut (...) chiar si de romani (dupa Strabon)
-dupa 48 î.Hr Burebista întervine în conflictul dintre Caesar si Pompeius
-în inscriptia de la Balcic este pomenit numele solului Acornion trimis de Burebista la Pompei în cartierul general de la heraclea Lynkestis, acesta fiind un sacerdol grec din Dionysopolis. Se presupune ca solul a fost trimis în idea unei aliante cu Pompeius.
-se crede ca misiunea diplomatica încredintata lui Acornion are locîntre douamomente principale ale razboiului civil dintre Caesar si Pompeius : 7 iunie 48 î.Hr. înfrângerea lui Caesar la Dyrrachium si 9 august 48 î.Hr. înfrângerea lui Pompeius la Pharsalos
-dupa 3-4 ani de la victoria asupra lui Pompeius, Caesar trimite numeroase legiuni la hotarul regatului getodecic
-Burebista va fi si el asasinat în aceleasi înprejurari ca si adversarul lui Caesar.
Dacia de la Deceneu la Diurpaneus
-unitatea statului dacoget este întrerupta de moartea lui Burebista
-cetatile grecesti de pe tarmul nordvestic al Pontului Euxin nu mai recunosc autoritatea acestuia
triburile dintre Dunare si cursul superior al Tisei, n special cele celtice îsi proclama neatârnarea
-vechile capetenii împart întinasa stapânire a lui Burebista în patru apoi în cinci regate, mai slab e din punct de vedere militar
-Caius Plinius Secundus(Pliniu cel Batrân) si alti contemporani, scriu despre o entitate istorico-geografica denumita Dacia, confirmând vechea unitate etnico-lingvistica si spirituala a getodacilor, evidenta si în conditiile de faramitare politica.
1. Continuitatea statala în zona Muntiilor sureanu
-Muntele Sfânt Coganion - devine resedinta regala - Sarmizegetusa Basileon
-Deceneu este urmasul lui Burebista în functia de rege si judecator suprem si mare preot
-ca mare preot îmbogateste incinta sacra de pe Dealul Gradistei ca dovada noile sanctuare în special marele sanctuar circular
-aceasta atesta stiinta împartirii timpului strict necesara pentru a cunoaste perioadele optime de arat de semanat , cules, urcatul si coborâtul turmelor la iernat, organizarea sarbatorilor si a diferitelor ritualuri
-calendarul dacic : anul 360 zile alterneaza cu anul de 365 zile
-calendarul dacic este confirmat de decorul unei fructiere pictate, descoperite la Bâtca Doamnei ; Discul unui opait descoperit la Barbosi Galati, tableta gasita la Dumbrava (jud. Iasi). Aceasta testa cunoastere celor 4 anotimpuri , a celor 12 semne zodiacale (într-o maniera ce aminteste de chinezi)
-utilizarile plantelor medicinale este consemnat de medicul grec Discoridesm Pedonius (sec.I î.Hr.) referitoare la ,,izma'' (tendila la daci), ,,talpa gâstei'' (blis la daci, blitum la romani)
-dacii cunosteau efectul apelor termale de la Geoargiu (Germisara)
-igiena alimentatiei : atestata de existenta conductelor pentru apa de pe Dealul Gradistei si la Fetele Albe
-dacii cunosteau conceptia referitoare la univers
-cultivarea valorilor morale
-realizari în domeniul artei (alearhitecturii eclesiastice în general)
-Comosicus - conducatorul care urmeaza dupa Decneu era rege, mare preot si judecator suprem (Iordanes)
-Coryllos (respectiv Scorilo în opera istoricului Frontonius) : domneste la Sarmizegetusa Basileon 40 de ani fara a se lupta cu romanii.
-un urmas al sau, Duras conduce o expeditie la sud de Dunare
2. Alti ''Basilei'' geto-daci ; Aliante si razboaie cu romanii
-un regat desprins din formatiunea politica a lui Burebista a fost pe Valea Oltului la sud de Carpati cu resedinta la Ocnita-Buridava unde domnea Basileus Thiamarcos (inscriptii pe peretii unui chiup gasit lânga Ocnele Mari, jud. Vâlcea), în centrul dacilor buri (davensi)
-regatul condus de Diacomes (Radu Vulpe, considera ca Burebista si Diacones erau frati)
-conducator al getilor dintre Carpati si Nistru dobândeste suzeranitatea asupra litoralului pontic, întra astfel în conflictul cu Octavianus, dar potrivit lui Mutarh - Diacones se aliaza cu Antonius
-încheie un foedus cu Antonius, care pregatind confruntarea de la Actium (31 î.Hr.), recunoaste stapânirea lui Diacomes asupra oraselor grecesti ponto-danubiene, în schimbul unui ajutor militar contra lui Octavianus
-29 î.Hr. bastranii lui Deldan învadeaza teritoriul sud-dunarean (încurajati de Diacomes)
-este chemat proconsulul Macedoniei, Marcus Lucius Crassus
-regele trac cotiso ataca armatele proconsulului Macedoniei ; prilej în urma caruia Cotiso moare
-Cotiso mentionat de istoricul roman Annaeus Florus arata ,, dacii traiesc nelipsiti de munti'' / ''Daci montibus inhaerent''
-dacii condusi de Cotiso ataca armatele romane de cîteori îngheata Dunarea
-stapânea o mare parte din fostul stat getodac condus de Burebista, în zona Muntiilor Banatului
-monede de aur emise de M. Iunius Brutus în 43 - 42 î. Hr. cu legenda KO(ti)son drept stipendiu pentru luptatorii getodaci participanti la campaniile sale. Nu au functie economica ci doar de tezaure sau recunoastere a prestigiului politic al unui rege barbar
-regele get Roles - dupa afirmatiile lui Vasile Pârvan ,,cu centrul poate între Durostorum'' si Axiopolis
-Octavianus la declarat ,, aliatul si prietenul poporului roman - Socius et amicus Populi Romani''
-se alatura romanilor care dupa respingerea bastranilor ataca fortificatiile getice de la nord de regatul lui Roles atestate pentru secolul I î.Hr. de la Carsium Troesmis Aegysus
-alaturi de Crasus lupta împotriva regilor geti din Dobrogea de astazi.
-Dapix - învins si ziodit de viu cu ostenii sai în pestera Keiris (neidentificata)
-Ziraxes învins la cetatea ,, Genucla '' (neidentificata)
3. Pierderi teritoriale în favoarea Romei ; începutul procesului oficial de romanizare la Dunarea de Jos (Moesia)
-împartirea getodacilor în regate mai mici slabeste forta militara si capacitatea de aparare
-armatele romane cuceresc treptat teritorii care apartineau statului lui Burebista
-la început stîpânirea romana se instaureaza în vestul Daciei pe cursul mijlociu al Dunarii si pe Sava
-28 î.Hr. - pamântul getic dintre Dunare si Marea Neagra trece sub autoritatea regatului odris, regat clientelar Romei, zana este atacata de dacogeti si aliatii lor sarmatii ; împreuna trec Dunarea si sunt respinsi de generalii romani : Tarius Rufus (16 î.Hr.), Cornelius Centulus (9/6 î.Hr.- 4 d.Hr.), Sextus Aelius Catus (4-9/11-12 d.Hr.)
-sunt distruse asezarile fortificate al getilor (la zimnicea, Popesti)
-între Drava (Serbia) si Dimum (Belene în Bulgaria), romanii înfinteaza provincia sematoriala Moesia ; este prima provincie organizata dupa ce Tiberius preia conducerea romei în 14 d.Hr.
-în anul 15 d.Hr. - teritoriul dintre Dimum si Delta Dunarii, numit ripa Thracic ramâne dependent de regatul odris.
-orasele de pe litoral sunt incluse în ''praefectura orae maritime'' (tarmul maritim) ; comandantul acesteia este supravegheat de proconsulul provinciei Macedonia, apoi de cel al moesiei care anexeaza, în anul 46 d.Hr. atât Ripa Thraciae cât si praefectura orae maritime
-sud-estul daciei este administrat direct de romani
-Tomis mare centru economic, politic, cultural si religios
-baza productiei este asigurata de autohtonii geto-daci
-treptat unii autohtoni adopta nume si obiceiuri romane
-din secolul I dupa Hristos la Dunarea de Jos începe ,,opera de romanizare oficiala'' (Nicolae Iorga)
Statul condus de Decebal
1. Dacii si lumea romana (orbis romanus) în timpul împaratului Domitianus
-la cumpana dintre cele doua mari ere, Dacia se integreaza evident înlumea romana (Orbis Romanus)
-este vorba de o integrare culturala nu teritoriala
-creatia materiala si spirituala a lumii dacice este puternic influentata de civilizatia popoarelor ce comunica în limba latina
-treptat conducatorii romani considera getodacii un popor civilizat
-având în vedere nivelul superior de dezvoltare generala , getodacii sunt considerati un obstacol în cale expansiunii teritoriale a Romei
-împaratul Claudius (41-54 d.Hr.) reorganizeaza provincia Moesia, un bastion în calea atacarii Daciei nord-dunarene
-regii din sud-vestul Daciei (yona Muntiilor sureanu) îsi dau seama de pericolul pe care îl reprezinta ''înfatisarea unei noi harti a Europei''
-în spiritul unitatii neamului întreg se încearca eliberarea : moesilor, în campania din 85/86 sub conducerea lui Duras, a popoarelor din sudul Dunarii, la sfârsitul domniei lui Nero (54-68)
-Împaratul Domitianus (dinastia Flavia) : este confruntat cu probleme ridicate de adversarii sai interni ; preocupat cu întarirea granitei pe Rin
-respinge cu o armata numeroasa la Dunarea de Jos ostile regelui daco-get
-provincia Moesia Superior (la est de Drava (Serbia) pâna la gura râului Ciabrus(Tibrita în Bulgaria))
-Moesia Inferioar (de la Ciabrus la gurile Dunarii)
-Domitianus retras în provincia Illyricum pune la cale invadarea Daciei
2. Campania din 87d.Hr. ; victoria dacilor si înscaunarea lui Decebal
--dupa Cassius Dio -campania initiata de Domitianus în 87 este ,, cel mai însemnat razboi de atunci al Romanilor ''
-la Tapae (Portile de Fier ale Transilvaniei) armatele romane sunt atacate de daci prin surprindere
-legiunea romana Legio V Alaude este nimicita
-autohtonii captureaza steagurile si masinile de razboi
-Cornelius Fuscus este ucis în lupta
-armata romana sufera un cumplit dezastru
-numele învingatorului este consemnat de Tacitus Martial Juvenal
-în urma victoriei Durpaneus (un tarabostes din sud-vestul Daciei) este considerat de coetnici un semizeu
-Duras - cedeaza tronul lui Diurpaneus care va purta supranumele de Decebal (''cel puternic'' , ''cel viteaz'')
3. Luptele cu Tetius Iulianus ; pacea lui Domitianus
-prima jumatate a secolului I d.Hr. refacerea unutatii statale în Dacia este grabita de agravarea pericolului roman
-sub conducerea lui Tetius Iulianus (guvernatorul provinciei Moesia superior) romanii trec Dunaarea
- în anul 88 romanii obtin victoria la Tapae ; printre cei care-si salveaza viata este si Vezina ''viceregele'' de fapt mare preot
-înfrânti în Panonia de quazi si marcomani romanii sunt nevoiti sa încheie pace
-pacea Daco-Roamana din anul 89
-un compromis pentru Domitianus
-Decebal întareste armata si stabileste legaturi de alianta cu popoarele vecine
4. Noua Confederatie Dacica ; hotare, organizare, semnificatia
-Dacia se încadreaza între hotarele naturele precizate ulterioar de Ptolomeu : ,, de la muntele Carpatos'' pâna la cotitura initiala de pe cursul superior al fluviului Tyras (Nistru), pâna la Dunare ; la est de Siret (Nierasus) si vest de Tisa patrund triburile sarmatice, roxolanii si iazygii
-dacii condusi de Decebal, getii din rasaritul Moldovei, iazygiisi roxolanii, vor alcatui o confederatie de neamuri, opusa Romei care stapânea întreg teritoriul din dreapta Dunarii, parte a regatului de de odinioara a lui Burebista.
Organizarea:
-statul condus de Decebal era superior celui întemeiat de Burebista
-sfârsitul secolului I - începutul secolului II d.Hr. , dateaza constructiile grandioase de la Sarmizegetusa
-incinta sacra de pe Dealul Gradistei este întregita cu disc solar de andezit , sanctuare patrulatere
-la Gradistea Muncelului mari ateliere din afara lumii greco-romane
-sunt dublate incintele fortificate de la blidaru si Piatra Rosie
-scrierea în limba latina, atestata în mai multe dave
-vas de cult cu doua stampile (Gradistea Muncelului)
Semnificatia:
-potrivit aprecierilor lui Nicolae Iorga, aspectele lingvistice si culturaleofera lui Decebal autoritate sacra ; el se impune în fata tuturor celor care alcatuiesc noua confederatie dacica
Razboaiele dacice initiate de Traian
1. Premisele redeschiderii conflictului dintre romani si daci
-prabusirea regatului condus de Decebal este raportata de opozitia din senatul roman la insuccesele lui Domitian în campaniile împotriva daciilor
-Domitian nemultumeste pe unii dintre contemporanii sai prin : politica de grandoare ; secatuirea finantelor ; a reprimat crunt adeptii mazoismului si ai crestinismului ; despotismul sacralizat si intolerant
-18 septembrie 96 d.Hr. , Domitianus este asasinat de un libertus
-19 septembrie 96 d.Hr. , armata si conspiratorii proclama împarat pe batrânul senator Marcus Conceius Nerva
-în urma victoriilor obtinute în Panonia, Marcus Ulpius Traianus este adoptat ca fiu, de împaratul Nerva
-ceremonia are loc la 27 octombrie 97 d.Hr. ; Nerva îl proclama pe Traian asociatul sau imperator et consors tribuniciae potestatis (împarat asociat la puterea tribunciana), (dupa Pliniul cel Tânar în Traiani Panegyricus)
-în anul 98 traian continua operatiunile de consolidare limes-urilor de pe frontiere
-îsi impune autoritatea asupra Germaniei romane Inferior si Superior
-îsi propune al intimida pe Decebal pentru a nu trece la actiuni ofensive
-traian hotaraste marirea efectivelor militare în Moesia Inferior ; edifica castrul de la Barbosi Galati ;consolideaza fortificatiile din orasele pontice pâna la Tyras ; dispune terminarea soselei de la malul sudic al Dunarii la cazane (inscriptia Tabula Traiana confirma acestea)
Pretextul reizbucnirii razboaielor cu dacii:
-dispretul fata de Imperiul Roman - afirmatia apartine lui Pliniu cel Tânar si medicului Criton, grec din Macedonia ce îl însotea pe Traian în Dacia
-calugarul Xiliphin (sec XI) reproduce informatii din opera lui Cassius Dio care precizeaza ca Decebal atrage în armata sa transfugi romani, unii dintre cei mai destoinici ostasi romani, la Dunarea de Jos
-prioritari sunt factori geopolitici si economici, prin aurul sau Dacia reprezinta pentru Roma un El Dorado o Californie a antichitatii. Robertino Paribeni - istoric modern arata ca fara Dacia, Traian nu putea realiza în Europa de est cea ce faurise Caesar si Octavianus în Europa de vest - o latinitate puternica
-oastea lui Decebal pregatita de instructori romani cantonate în cetate de piatra este înzestrata cu masini de razboi eficiente
-Traian aduga celor 9 legiuni de la Dunarea Mijlocie si Inferioara înca patru : X Gemina, XI Claudia (aduse din provinciile germane), II Traiana Fortis, XXX Ulpia Victrix (create special cu ocazia primului razboi dacic)
2. Razboiul din 101-102
-25 martie 101 - împaratul paraseste Roma (comentariile împaratului privind aceasta campanie nu se pastreaza ; se pastreaza câteva fragmente din lucrarea lui Eriton, Getica scrise în limba greaca)
-cea mai mare parte a armatei romane trece dunarea pe la Viminacium (Kostolac)
-vara anului 101, legiunile romane conduse de împarat, debarca la Lederata (Rama) se îndreapta spre Arcidava (Vavadia), apoi spre Centum Putea (Surtucu Mare)
-de acolo ,, am pornit spre Berzubius apoi spre Aizis '' se arata în unica fraza pastrata de din comentariile lui Traian
-cele doua coloane ale legiunilor romane au facut jonctiunea la Tibiscum (Jupa lânga Caransebes), de unde s-au îndreptat spre Sarmizegetusa
-armata romana ocupa Banatul
-Decebal nu ataca armatele romane patrunse în banat, îsi concentreaza oastea în zona startegica de la Tapae (Bucova) unde accesul era obsevat dintr-o puternica fortificatie daca
-Decebal trimite o solie la împarat prin care îi cere sa încheie pace si sa se retraga (potrivit lui Xiliphin)
-desi modesta victorie de la Tapae deschide drumul romanilor spre tara Hategului situata în apropierea nucleului dacic Muntii sureanu
-Traian hotaraste amânarea atacarii capitalei regatului lui Decebal
-în iarna din 101/102, Decebal aliat cu burii, bastranii si roxolanii trece Dunarea si ataca asezarile romane dintre Dunare si Pontul Euxin, silind pe Traian sa-si retraga armatele din Dacia pentru a apara Moesia Inferior. Armata romana trece prin Oescus, Novae, Durostorum ; cvaleria romana zdrobeste cataphractarii roxolani
-romanii rezista în Moesia Inferioara
-în cinstea acestei victorii traian va ridica monumentul de la Adamclisi, Trophaeum traiani (109)
-primavara anului 102, Traian preia ofensiva : strabate Muntenia prin pasul Bran, Trec în Transilvania cuceresc ''munte dupa munte'' (Cassius Dio)
-guvernatorul Moesiei Superior, M. Laberius Maximus cucereste cetatea Capâlna, incendiaza cetatea de la Costesti, distruge cetatea de la Fetele Albe
-Sarmizegetusa este atacata din sud în special de cavaleria maura
-romanii edifica noi castre la : Jigoru Mare, Comarnicel si Vârful lui Patru (2130)
-Decebal în aceste conditii cere pace
3. Pacea din 102 , Confirmarea cuceririi de catre romani a unor parti din Dacia
-Traian accepta propunerea lui decebal privind încheierea pacii
-este o pace care impune conditii foarte grele pentru daci : Decebal cedeaza toate teritoriile ocupate de romani în anul 101-102 Banat, Ţara Hategului, Oltenia, Muntenia, SE Transilavniei, Moldova pâna la gura Nistrului (Tyras) ; Decebal preda lui Traian armele si masinile de razboi si este obligat sa extradeze specialistii si dezertorii romani ; se obliga sa nu primeasca fugari sud-dunareni si sa nu mai angajeze militari romani ; renuntarea la politica externa proprie
4. Pregatirea si desfasurarea razboiului din 105-106 ; cucerirea Sarmizegetusei Regia
-în decembrie 102, la Roma Traian primeste numele de Dacicus
Traian:
-întarste linia Dunarii si efectivele militare romane din Dacia
-între 103-105 este ridicat cu ajutorul lui Apollodor din Damasc,podul de piatra de la Drobeta
consolideaza fortificatiile romane de la Resca (Romula), Drajna de Sus, Barbosi
Decebal:
-reface aeropola de la Costesti
-consolideaza cetati din Muntii sureanu si Trascaului
-primeste noi transfugi romani specializati în fabricarea masinilor de razboi
-pedepseste sefii triburilor care s-au închinat lui Traian anterior pacii din 102
-ataca pe iazygi, aliati ai Romei care au anexat vestul Banatului
-reface aliantele cu vecinii germanici, potrivnici împaratului roman
-Decebal respinge ultimatumul roman care îi cere sa renunte la solie, sa predea armele si transfugii noi
-sunt atacate garnizoanele romane din Ţara hategului, Banat, Oltenia
-este prins Cueius Pompeius Longinus - comandant al trupelor imperiale, fost guvernator în Moesia Superior si Panonia
-senatul declara razboi dacilor
-vara anului 105 Traian soseste cu armata la Drobeta
-burii si roxolanii manifesta bunavointa fata de împaratul roman
-tentativa de asasinare a lui Traian a esuat
-armatele se îndreapta spre Sarmizegetusa Regia
-prima coloana înainteaza pe Valea Cernei, Ţara Hategului, ajunge la cetatiile : Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, pe care le distruge
-a doua coloana urca pe Valea Jiului, Castrul de la Bumbesti, patrunde în masivul sureanu de la Banita
-a treia coloana condusa de Traian se deplaseaza de la Drobeta la Sucidava si Romula, strabate Valea Oltului pe la Castra Traiana -- ajunge la Tilisca apoi la Capâlna
-restul coloanelor romane permite din Moesia Inferior trec pe la Bran, Bratocea, Oituz, distrugând fortificatiile Dacice dintre Cumidava (Râsnov) si Augustia (Bretcu)
-Batalia pentru sarmizegetusa regia s-a dat la începutul verii 106 : participa legiuniile : II Adintrix, IV Flavia Felix si un detasament (Vexilatio) din Legio VI Ferrata ; dacii resping primul asalt roman ; sunt distruse conductele de apa care aprovizionau capitala dacica ; cetatea este incendiata, sunt retezati toti stâlpii sanctuarelor autohtone din incinta sacra, distrug apoi întreaga fortificatie
5. Sfârsitul dramatic al vietii lui Decebal. Provincia romana Dacia Felix
-razboiul continua si dupa ocuparea si distrugerea Sarmizegetusei Regia (aici ramâne legiunea IV Flavia Felix)
-restul efectivelor romane actioneaza mai la nord
-prin tradarea lui Bicilis (confidentul regelui dac) romanii descopera în albia râului Sargetia tezaurul lui decebal evaluat la 165500 kg aur si 331000 kg argint
-ultima lupta cu oastea regelui dac are loc la Porolisum (Moigrad)
-în retragerea spre munti, decebal este urmarit de cavaleria romana condusa de decurionul Tiberius Claudius Maximus.Basorelieful si epitaful de pe stela funerara a acestui ofiter roman descoperita lânga vechiul oras Philippi (Macedonia) confirma sfârsitul dramatic al regelui dac
-Dacia Romana cuprindea : spatiul intracarpatic pâna la cursul superior al Somesului Mare, Banatul si Oltenia pâna la Jiu
-Condusa de un legatus Augusti pro proetore, respectiv Demus Terentius Scaurianus
-între anii 111-113 în fruntea provinciei dacia Traiana instaleaza pe Caius Avidius Nigrinus, care desavârseste opera de organizare si colonizare romana
Etnogeneza româneasca (ethnos = popor, genis = origine)
1. Romanizarea geto-dacilor
-proces istoric complex si îndelungat prin care civilizatia romana patrunde în toate compartimentele vietii unei provincii, ducând la înlocuirea limbii populatiei supuse cu limba latina
-componenta esentiala de romanizare este cea lingvistica , bastinasii învata lent limba latina si o uita pe cea locala
-hotarâtori sunt factorii cu o actiune ''vizibila'' : administratia si armata ; ele actioneaza permanent
-alt factor este organizarea administrativ teritoriala - în 106 dacia devine provincie romana de rang Imperial, veteranii, colonistii, religia, dreptul învatarii în limba latina
Armata:
-legiuni de infanterie formate din cetateni romani
-trupe auxiliare
-alae - unitati independente de cavalerie
-cohortes - unitati de infanterie
-numeri - unitati neregulate de ''gentes'' barbari create de Traian, devin formatiuni stabile sub Hadrian
Faze si etape ale procesului de romanizare:
-în prima etapa în general dar nu obligatorie are caracter preliminar ; ea precedecucerirea si consta în contactele dintre civilizatia romana si civilizatiile din teritoriile ce vor fi cucerite
-cultura materiala romana influenteaza puternic celelalte civilizatii
2. Romanitatea si mariile migratii de populatii ; popoare si limbi neolatine europene
-adoptarea limbii latine nu înseamna încheierea procesului de romanizare
-punctul final al procesului de romanizare este raportat numai la perioada când viata romana continua în conditiile încetarii autoritatii imperiale, în conditiile mariilor migrari din sec. III-IV
-apar popoare care mostenesc civilizatia romana fara a vorbi limba latina
-în mileniul I d.Hr. lumea romana este puternic asaltata de numeroase populatii migratoare : alanii (migratori de neam iranian, din stepele nordice ale Caucazului, patrund în Armenia si Cappadocia) ; vandalii (migreaza în spatiul carpato-dunarean) ; suebii si vizigotii ; arabii
|
