CĂLĂTORI ĪNTRE 1812-1821
Ca un īnvatat, "membru al Academiilor din Varsovia, Cracovia si Neapol si cetatean polon onorar al republicei trecatoare din Cracovia, vine la Buc resti, supt Voda Caragea, contele Auguste de Lagarde, care si-a publicat 1828 calatoria de la Moscova la Viena prin partile noastre1.
In Chiev (iunie 1811) el gaseste ca guvernator pe generalul Miloradovi care comandase la noi. Dar tot aici īntīlneste pe Constantin Voda Ipsilan caruia-i fusese recomandat de fiul lui, Alexandru, un prieten de la Petersbur; Bogatul pribeag sta de doi ani īn orasul asupra caruia plutea amintirea ] Petru Movila, din neamul īnaintasilor lui pe scaunul Moldovei. Costumul o ental al doamnei, al domnitelor īi aminteste familia lui Tippoo-Saib, prinj indian. Ipsilanti tatal avea legaturi īn aristocratie si tocmai statea sa faca vizita la Uman, "frumoasei contese Sofia Potocka", cum se stie o greaca ti Mudania, fosta si d-na Witt. Alexandru e crescut de tarul si īnscris la īncep ca iunca 555h78f r īn cavaleria gardei imperiale, pentru a fi apoi generalul schiloc de o ghiulea īn lupta de la Liitzen si eroul unei revolutii zgomotoase, dar ne butite.
La Ovidiopol se constata o populatie romāneasca, deoarece se da nume de "Lacul Ovidioli" (sic) limanului Nistrului. Lagarde se īmbarca īntii la Od sa pentru Constantinopol, unde se afla īn toamna. Aici vede instalarea lui C ragea al carui nume i se pare a fi Constantin. Trei tuiuri stau īnfipte la poar celui numit de sultan, aga ienicerilor īi pune cuca pe cap, caftanul i se arun pe umeri de īnsusi marele vizir. Patriarhul īl unge cu mir si-1 binecuvintea: Familia e la Terapia, dar corturile sīnt fixate la Buiucdere, unde se duce cercetare prealabila domnul cel nou cu ginerii (Arghiropulo si Vlahuti), caL pe cai scumpi, cu valtrapuri, si avīnd īn urma paznici bogat īnvesmīnta'
1 Voyage de Moscou a Vienne, par Kiew, Odessa, Constantinaple, Bucarest et H manstadt ou lettres adressees a Jules Griffith, Paris, 1824. D.C. Karadja cunoaste o forr mai īntinsa.
! īn alta serie de amintiri, Lagarde vorbeste de rolul jucat la Viena de beizadeau general.
[De la 1800 pīna la epoca Razboiului Crimeii]
deasca saracuta e doamna, cu fetele ei, si la coborīre paicii tin cozile ■ robi si roabe īncunjura pe mariile lor. Tot la Terapia, Lagarde e e unui Arghiropulo si ia parte la o adunare de fanarioti, cari si ei fu-nauntru", īntre altele un tīnar print grec, care, ca dragoman, īntova-i ambasadorul turc la Varsovia. Tot acolo face o vizita "printului su-are "cele mai frumoase mīni din lume" īi dau magiun. Cīteva zile mai vede la poarta palatului capul tīnarului Moruzi, taiat, īn curtea sera-
"nerecunoscator si hain", spre marea groaza a conationalilor sai. ^area lui Caragea, cu o muzica oribila pentru urechile apuseanului, : acestuia o scena de carnaval parizian. Supt cuca īmpodobita cu pene
lungi de "doua picioare", īn bataia vīntului, domnul singur e frumos. i īn harabale, suita, femeile, caraghiosul. O mare multime sta de pri-
mare, cu dragomanul lui Caragea, losif, Lagarde pleaca, īn decem-> Bucuresti. La Sizeboli (Sizopoli) afla un print "Gomnen", foarte cult tste de Genie du christianisme - cu o fata, Tarsita, deosebit de frumoa-linsa si ai sai merge la Varna, iar de aici, īn harabale, spre Dunare, iii" se duc la lasi cu vreo zece harabale pazite de arnauti. Se ajunge ra, unde comanda Salih-Pasa, care-i da calatorului un Coran tiparit īim-Efendi la Constantinopol īn 1727, niste matanii de trandafir si o idatie catre ispravnicul de Calarasi.
i e "un biet satucean valah", dar tīnarul ispravnic, Bogdan, se arata
Caruta de posta, cu un postalion care vazuse īnecarea īn apa Rīmnicu-
jui lui Suvorov, īl duce la Bucuresti, oras cu 80 000 de suflete, 366 de
si 20 de manastiri. E gazduit de vice-consulul francez, Barbier, ne-
Trece apoi la un boier, unde masa e servita "frantuzeste". Vine si "Ca-
e S.", probabil Slatineanu, sora agai si vaduva de mare boier, despre
zise la Odesa, unde ea mersese cu tatal, exilat. Ea cīnta la piano arii
si prinde inima contelui nostru. La dīnsa e si o vara, calugarita de
itru pierderea logodnicului rus, Lobanov.
i dintii priveliste e a unui foc
cumplit, cu care prilej Lagarde vede lu-ampierii cu coif si cu haina
romana. Curtea īnsasi arsese (de unde: Arsa).
ncīnd scrisorile fratelui pentru caimacamul Arghiropulo, e pretutindeni mit. Dupa obicei boierii īi fac prima vizita. Oameni culti, vorbesc gre-antuzeste, ba chiar si nemteste si ruseste. II face sa zīmbeasca islicul, iiile orientale ale femeilor mai īn vrīsta si ale boieroaicelor de clasa a -i displac. Restul se īmbraca tocmai ca īn Apus. Sīnt trīndave, dar fe-m popor se vad cu greutati pe cap si cu furca īntre degete, re vizitatori este si losif, devenit satrar.
Sinul merge si la Divan (aici anecdota ca Alexandru Ipsilanti cerea lui sa-1 īntrebe de trei ori la executii capitale). La intrare īmpricinatii e. Boierii saruta poala domnului. Voda judeca, numeste boierii de a treia , parīndu-i-se ca un curtean n-a fost respectuos cu domnita Ralu, īl ;u buzduganul. Ginerii īl tin de suptiori la plecare. Paharnicul si spa-irnautii īl urmeaza.
ilta ceremonie e a primirii la curte a consulului Ledoulx. Vine īn tra-īcedata de arnauti, cu sase cai, avīnd pe cancelariu līnga el si pe supu-
[Calatori īntre 18] 2-1821]
sii francezi īn urma; tabulhanaua suna la intrarea oaspetilor: cinzeci de t< mari, tot atltea timbale, plus trei "musettes" si sase "oboe", - singura d criptie ce avem despre ..infernala simfonie". Ciohodarii[-1] duc īn sala tronu! Caragea apare supt baldachin de catifea cusut cu fir si margaritare. īn fa{ consulul sta pe scaun, tovarasul lui de audienta pe sofale. Raspunsul lui v^ la discursul consului e "mormait" numai. Se vorbeste, pe cīnd umbla dulce si cafeaua, de politica, de iarna, de ciuma. Contele e prezintat si primeste zi betul politetei fanariote. Doamna si fetele din casa, "foarte frumusele", j mese pe urma, si se ofera oaspetilor si sunetele unei minavete. La plecare, : vala de slugi dupa bacsis si rapezirea consulului īn trasura, ca odinioara Re hard.
O masa la banul Brāncoveanu, bogat de patru milioane de lei, urmea īn mart. Se spala, ca pe vremea domnului al carui nume 31 purta, mīnile felurite sapunuri. Se servesc mīncari dupa toate gusturile. La desert, boie ar fi oferit musafirului sīmburii merelor ce mīncase. Vinurile sīnt variat* bune. Noua spalaturi, apoi fumigatii de parfumuri. īn saloane se dau, cu feaua, dulciuri si īnghetata. Fetele Brāncoveanului cinta din piano si din h pa, din gura, greceste si ruseste, ba chiar danteaza.
De acolo primblare la Herastrau si la Baneasa, īntretinuta de Vacāres si, ca ultim act ai unei zile bine īntrebuintate, joc de carti, pharaon, pīn ziua.
Nunta la iubita contelui francez. Primblare doua zile a miresei cu zest: īn car. Ceremonie la biserica, ospat si bal. Ss joaca "dantul grecesc", cu īm tirea īn loc si ridicarea mīnilor peste cap. La cina doua faclii verzi, mirositoa se sting īntr-un vas plin de vinul Arhipelagului.
Primirea fostului Capudan-Pasa, īntors din Rusia, urmeaza. Arnautii īntīmpina la doua leghi, cu muzica. Domnul, venit īnaintea oaspetelui, caleca īn fata lui. Dar atunci un capugibasa trage asupra hainului si o hij se īncinge; capul, rapede ratezat, al lui Ramih-Pasa e dus īntr-un sal la Bui resti de unde va merge la Constantinopol. Straja Agai Grigore Filipescu st bate ulitile, linistind lumea.
si iata a doua zi icioglanii jucīnd geridul la Herastrau īnaintea lui vo a 500 de boieri calari si a o mie de calesti. O suta de tineri se īntreceau dibacie īn recea zi de primavara.
īn april, cu "contele" bogat Dudescu, mergīnd la Baden, pleaca am<: zatul, silit a rupe legatura lui. Doisprezece arnauti īncunjura pe micul bo cucosat, vestit pentru risipa lui, care-si duce slugile si dulcetile. La Pite un boier local primeste oaspetii de cinste, si cea mai frumoasa mamaliga fi ta īn lapte abureste pe masa. Alta nobilime se prezinta cu daruri: vutci dulceturi, si īn schimb Dudescu īmparte "pastile de seraiu" din adinei buzunare. Peste podurile de lemn de la hotar se trece cu greu la Ciineni s" Turnu-Rosu.
si, īn plictiseala carantinei, calatorul īsi aduce aminte, si din Wilkjnw de tara ce paraseste, cu un milion de locuitori cu un venit de douazeci de rn oane pe an, cu exportul la Conscantinopol: 300 000 de oi, 3 000 de cai, cu cu zile de boi ce trec la vecinii ceilalti, cu birul de 10 800 000 de piastri si trib tul de 2 000 000, la care se adauga enormele presenturi. Moravurile nu-i pj
[De la 1800 pīna la epoca Razboiului Crimeii]
este de fetitele de cinsprezece si saisprezece ani despartindu-se pentru
toata, abia maritate.
i Sibiiu Dud eseu īl face pe Lagarde frate de cruce, "pe cruce, pe pita, i" Cei doi "frati" merg la opera, unde se da opereta Orbii. A doua zi ciul cu cai marunti, manufacturi, metale. Vīnd si greci din Constanti-īn costume speciale, si tigani cu unelte, mai ales cuie. Se cerceteaza si l Bruckenthal, supt conducerea proprietarului. Dudescu e vizitat de iul, fost secretar al vizirului Mustafa, Manuc-beiu, cel cu hanul, pe care venisera sa-1 taie, dar putuse fugi cu averea aceluiasi Mustafa, motiv aririi lui. Boierul si contele iau cafeaua la un han de afara, alaturi de rii cari beau vin, si, viind vorba de mizeria teranilor nostri, Dudescu a ca macar nu-s robi si ca tara n-are cersitori. Pe la "Neumarkt", cu eca Teleky si colegiul calvin, pe la Sas-Sebes, pe la Jibot, cu cresca-vite si de oi, pe la Orastie, "unde se vorbeste aceeasi limba ca īn Munte-teranii au acelasi port ca al "urmasilor Cezarilor si Ciceronilor", pe la cu femei frumoase, si pe la "Lesnek" (urmeaza "Esoenesd", "Rosova", ur"); pe la Faget; se trece īn Banat. La Lugoj, unde abia s-au stīrpit e fabrica palarii teranesti, si tigani, veniti de la Brasov si īn cale spre id, cīnta. Doua statii duc la Timisoara, - cu frumoase gradini si femei iu ca la Sibiiu -, unde se joaca Hotii lui Schiller. La Arad nu se observa interesant, localitatea fiind atunci neīnsemnata. La Rernscho, dimpo-e semnaleaza macedoneni negustori. La Pesta, Dudescu, poftit la masa atorului, printul de Coburg-Kohāry, daruieste doamnelor care-i admi-igatoarea pretiosul sal si turbanul, ramīnīnd cu capul ras si cu iminiii
3 la Ludovic, fiul internuntiului von Stiirmer, care venea din Austria ]onstantinopol, avem, īn colectia de calatorii publicata īn limba ger-la Graz, īn 1830, o descriere a Terii Romānesti la sfīrsitul anului 1816, fara īndoiala, de tot interesul1.
trarea se face pe la Turnu Rosu, care e descris cu de-amanuntul, ca si arolina, construita supt Carol al Vl-lea, si cursul Oltului. Calatorul i sa petreaca un numar de zile la carantina, unde se doarme de obicei 3 si se manīnca foarte prost. Scrisorile slnt īntepate si afumate, do spectul curios al corespondentei din acel timp.
iruta de posta, care trebuia sa-1 trīnteasca de doua ori, astepta afara, patru cai si maldarul de fīn; surugiii chiuie, si masina se porneste. La 1 Lovistii, al carii nume ar īnsemna "sant cu pesti", se gaseste plaiesul in. De la Cīineni, unde se vede alcatuirea casei de posta, cu capitanul, ■Ui, ceausul si rotarul, se trece, prin paduri, la Dealul Turcilor, la Poarta iilor - numele sīnt date īn romāneste -, la Pripoare, la Salatruc, pe un captusit cu seīnduri de fag. Popasurile sīnt casute de lut, acoperite cu avīnd la feresti hīrtie unsa īn loc de geamuri; fumul iese prin coperis; 1 focului stau copiii aproape golasi, līnga parintii lor. Mamaliga e īntinsa
Vaschenbibliothek der wichtigsten Reisen, hggb, von J. Jack, fasc. LXXII. Traducere i īn Iorga, Scenes et histoires du. passi roumain, Bucuresti, 1902, p. 30 si urm.
[Calatori īntre 1812-1821]
īnaintea tuturor. Tīnarul Stiirmer observa īmbracamintea de vara a oar nilor, care "samana absolut cu a stramosilor lor, asa cum sīnt īnfatisati Columna lui Traian". Dar "toata īnfatisarea de afara vadeste o mare neīng jire si o adīnca decadere catre animal". Chiar acei dintre locuitori cari nu s gusati au "sufletul īnsemnat cu marca robiei": "īntre locuitorii Turciei europ< romānul e acela caruia-i pasa mai putin ca si-a pierdut libertatea". Pe pamīnt asa de bogat traiesc abia 650 000 de suflete.
La Curtea de Arges, "tīrg mare cu o biserica manastireasca, ce se zic fi cea mai frumoasa din Ţara Romāneasca"; sase altele se mai afla īn loci tate, "Se vad īnca ruinele vechiului castel al domnului si multe case de piatr
Prin Manicestii lui Radu cel cu evanghelia din vremea lui Petru Vc Cercel, pe o cale buna, se ajunge la Pitesti, īn mijlocul unei cīmpii bogate porumb si orz: manastirea pe care o vede e desigur Trivalea, cladita de v dica Varlaam īn veacul al XVII-lea; se mai vad "opt biserici si multe a impunatoare". Podurile de pe strazi sīnt ca pretutindeni.
Prin Cīrcinov si Gaiesti, prin Bolintin, Floresti, se ajunge, luīndu-se calul de ajutor al unui biet om de pe drum, la Bucuresti, unde Stiirmer trage la agentul austriac Fleischhackel de Hakenau.
Cu caleasca agentiei el strabate podurile asternute peste murdariile a< mulate si vede, īn lipsa de alte monumente, bisericile, care i se par sa ai "cinci si noua turnuri". Nu-i plac zugravelile, care sīnt asternute si pe dinafa: cu "īnfatisarile grotesce de sfinti si scene miraculoase". Zidurile le īncunjoa Mitropolia si locuinta vladicai sīnt cele mai frumoase. La Coltea, pe turn vad "doua statui reprezintīnd doi ostasi īnarmati dupa obiceiul german la īnceputul veacului trecut si avīnd pusca pe umar". De biserici sīnt lega si hanuri, ca al lui serban Voda, plin de marfuri. Calatorul stie ca este o bis rica a catolicilor, īn legatura cu manastirea franciscanilor si aflatoare su ocrotirea episcopului, ce sta la Nicopol; Austria are dreptul de protectie. As pra bisericii luterane se īntinde protectia ambasadorului Suediei la Consta tinopol. Evreii n-au decīt o singura sinagoga.
Ca stabilimente de cultura este liceul grecesc - cu dascali vestiti, si chi cu biblioteca publica.
Circiumele sīnt īn parte prin pivniti; cafenelele n-au buna reputatie.
In audienta la voda Caragea, el vede, īntr-o odaie varuita, foarte simp] pe un divan, scriind pe genunchi, un print care "uneste cu un exterior noi multa educatie si perspicacitate". Dupa obicei, domnul se ridica si-si da cu putin pe spate. Se aduc ciubuce, si Caragea chiama slujitori batīnd din palm Convorbirea, īn limba franceza, vadeste la voevod "o judecata pe atīt de p trunzatoare, pe cīt īi erau cunostintile de īntinse". Pe pareti se vad portrete familiei domnitoare īn Bavaria, si al printului Eugeniu de Beauharnais, fo vice-rege al Italiei, care era ginerele suveranului bavarez; īmparateasa Au triei, al carii chip se afla alaturi, apartinea aceleiasi familii. Voda nu stie ner teste si cere traducerea inscriptiilor. La plecare, īmbulzeala personalului duj bacsis, ca la Constantinopol, dealtfel. Arnautii, saizeci la numar, īn uniforn rosie, fac straja. Oastea n-are, īn total, decīt doua sute de oameni1.
1 Dar o corespondenta munteana la capatul cartii lui Wilkinson (v. mai deparl arata ca patru sute de arnauti au petrecut pīna la hotare pe Voda Caragea īn fuga li
[De la 1800 piua la epoca Razboiului Oiincii]
»rii īncunjura pe domn la divan, facīnd cruce la intrarea īn sala. Au nga si, adaugim, toioge. Vinovatii sīnt pedepsiti cu bataie, si pe burta, a urechilor si mīinilor (?), cu trimiterea la ocne. Cind se rosteste osīnda ;e stim ca se īntrebuinteaza streangul: deci punerea capetelor īn par
si patru de ceasuri e un obicei turcesc, care nu se obisnuia la noi decīt i'mai departate, pentru tradare.
Inirile dintre boieri sīnt ceremonioase: se ridica putin islicul si se ;a peste umar o sarutare. De fapt, se saruta mina superiorului, care e frunte. La vizita, se lasa papucii afara ori se depun pe scarile diva-aunele fiind pentru straini mai marunti. Cei ce se afla pe divan cu pi-supt dīnsii saluta, si ridicīndu-se, pina ce noul venit se asaza. fractia cea mare e jocul de carti, placerea cea mare extremul lux īn i si īn caleste, caci "toata lumea umbla pe sus, numai poporul se īntīl-
jos'". Primblarile la Herastrau, cu chioscul, la Colintina si Cismeaua -ogheni, īn alt foisor - este si foisorul de lemn pentru foc, frumoasa
Sfīntuiui Elefterie, īntre vii si gradini, cu bisericuta singurateca -, neile.
partea lui, omul de rīnd se distreaza cu cīntecul tiganilor, cari sīnt sa īnvete "si ariile cele mai grele".
ci nu se vad decit doar ca negustori īn treacat; līnga domn, divan-Efen-ice, judeca, face rapoartele sale. Corespdndenta o poarta īn tara lip-r calarasi duc cea cu Constantinopolul.
3Īnd de ia Bucuresti, Stiirmer trece Argesul pe trunchiuri de salcie, laceni, Falastoace, Pietre si Daia, el ajunge la Giurgiu, ale carui maha-ndreapta catre marele lac Greaca, cu bielsug de crapi. Pe o seica se ia, nu fara greutate, la Rusciuc.
|
