CALATORII EUROPENI IN ASIA IN SECOLELE XIV—XV

CĂLĂTORII EUROPENI IN ASIA IN SECOLELE XIV—XV

MISIONARII CATOLICI ĪN ASIA IN SECOLUL AL XIV-LEA

La hotarul dintre secolele XIII—XIV, cīteva misiuni catolice au vizitat Asia de sud si de est, furnizānd material geografic care comple­teaza, īntr-o anumita masura, „Cartea" lui Marco Polo.

īn jurul anului 1289, calugarul franciscan italian Giovanni Monte-corvino a fost trimis de papa la Tebriz. Dupa doi ani, el a plecat din Ormuz pe mare spre coasta Coromandel a Indiei, si a trait acolo mai bine de un an printre crestinii localnici („tomisti"). In scrisorile sale, Montecorvino descrie icorect India de sud, felul de trai al populatiei bastinase, comertul si navigatia īn conditiile climei musonice. De acolo, īn anul 1293, el a calatorit pe mare pīna īn China, unde a trait cinca 35 de ani, īndeosebi īn partea de mord; scrisorile sale din China, care se refera īn special la activitatea sa de misionar, sīnt īnsa mai putin interesante din punct de vedere geografic decīt scrisorile din India.

Descrierea calatoriei de 12 ani (1318—1330) prin Asia a calugarului franciscan Odorico da Porderwne, de origine friul (populatie din Italia de nord-est), constituie un amestec pestrit de adevar si nascociri. Din Ormuz, el a ajuns pe mare pīna la orasul indian Thana (situat la var­sarea rīului cu acelasi nume, īn regiunea unde mai tārziu a luat fiinta Bombay), a vizitat ambele tarmuri ale Indiei de sud si Ceylonul, a navigat pīna īn Sumatra si Iavia, a fost īn Vietnamul de sud si īn Dhina de sud (la gurile rīului Sintzian), a ajuns pīna la Hanciu, iar de icolo a plecat, īn sfīrsit, la Hanbalīk, unde a stat trei ani².

La īnapoiere, Odorico a strabatut spre vest īntreaga Asie. El a trecut lin Hanbalīk si din bazinul mijlociu al fluviului Huanhe īn Bazinul ilosu al fluviului Iantzī, a patruns īn Tibet si a descris Lhasa, capitala tcestei tari, unde, potrivit spuselor sale, a trait multa vreme (multi storici se īndoiesc, pe buna dreptate, de aceasta). Aici, descrierea cala-

Sub titlul „Milionul — cartea minunatelor calatorii ale lui Marco Polo" lucrarea
aparut īn limba romīna īn 1958, īn Editura stiintifica.

īntre altele, Odorico a fost primul european care a semnalat consumul masiv de
3ai din China si obiceiul de a se lega strīns picioarele fetitelor, pentru ca ele sa ramta"
lici.

CALATORII EUROPENI IN ASIA IN SECOLELE XIV—XV

■ se īntrerupe. Se stie numai ca Odorico s-a īntors īn patrie īn toriei l^ul _rj^ j_n anul urmator, fara sa-si fi terminat cartea intitulata 1330 si a , _e i_ucruri necunoscute". Ea reprezinta o povestire haotica „Odorico       . _tari g^ _orase din Asia, despre popoarele si minunile

„„^tin co ^ ^ orasul Avignon (sudul Frāntei), papa a trimis īn China, han, pe calugarul

i«2 el a strabatut spre est in-
1342, ei                _Dup ^ _{a stat}

oap. ^ju ani la Pekin arignolli a pornit spre sud pma la „Zeitun" (Ţiuanciu), a ajuns pe mare pīna īn India si Ormuz, iar de acolo, pe uscat, īn Palestina si īn 1353 s-a īn­tors la Avignon, traversīnd marea    Mediterana.

CĂLĂTORII LAICI VEST-EUROPENI ĪN ASIA ĪN SECOLUL AL XV-LEA

Pe la mijlocul secolului al XlV-lea au izbucnit īn China mari rascoale antimongole, care au luat sfīrsit īn 1368, prin alungarea totala a mongolilor din tara. Este ciudat ca aceste evenimente     de īnsemnatate

mondiala nu au fost cunoscute īn Europa timp de aproape un veac si jumatate, pīna īn primul patrar al secolului al XVI-lea, cīnd corabiile portugheze au aparut pentru prima oara īn fata tarmurilor Chinei. Dar la hotarul dintre secolele XIV si XV, īn Europa s-a aflat ca toate statele musulmane din Asia anterioara si din India de nord au fost cucerite de cirmuitorul mongol al Asiei centrale, Tamerlan (astfel au deformat ^f^openii numele lui Timur Lenk, adica Timur cel schiop). El era con-_s- ?. ":^e* ^itna* Puternic suveran din lume; cīrmuitorii europeni visau Af" • ^ra?j?^ge'^{ca a}*^iat īⁿ lupta īmpotriva musulmanilor īn Europa si īn de i + ^{nord# De aceea}> ^re£^ele Castiliei (Henric al Illnlea), deosebit doua¹ y^ ^īn.aceasta lupta, a trimis la īnceputul secolului al XV-lea castiiil°" ^TmT.ur, īn capitala acestuia, Samarkand. Una dintre soliile a fost condusa de Ruy Gongalez Clavijo, care īn timpul cala-(1403—1406) a tinut un jurnal amanuntit si la īntoarcerea īn ^aceasta ' i^PUS ^^{a punct} īnsemnarile. In prima editie tiparita īn 1582, foarte _i^^reiucrare este intitulata „Istoria marelui Tamerlan". Fiind un ^si din _A^P.^ortant izvor pentru studierea situatiei din Orientul apropiat «■sia centrala la īnceputul secolului al XV-lea, „Istoria" lui

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

Asia de rasarit pe harta catalana din 1375.

CALATORII EUROPENI IN ASIA IN SECOLELE XIV—XV

nizeaza de asemenea un material geografic nou, care comiple-
«i⁰¹^, _lui Miarco Polo, īn special īn privinta Asiei centrale si
teaza ;^da _īnveCi_nate cu ea din Iranul de nord. Informatiile pe oare
regiunilor ^qJ^ pg baza observatiilor personale, sīnt, īn general,
\_e preziai _{site une}i_e date aflate de la altii; printre altele, indicatia

exacte; s ^_mu__rj_>ari_{ia !rSe} varsa īn marea Baku", adica īn marea Caspica. ca fl^uy}^ _vagabond inspirat" (potrivit expresiei lui N. S. Leskov) a fost +" i venetian din prima jumatate a secolului al XV-Aea — negusto-] Niccolo de'Conti. Din 1419 el a locuit la Damasc (Siria), a studiat 1 limba araba si, dupa cīt se pare, a trecut de pe atunci la reli-^aC° mahomedana. īn 1424 el si-a īnceput calatoriile prin Asia (īn ^^ia uri comerciale). Din Damasc, Conti a plecat la Ormuz si, tra-^rsīnd marea, a ajuns īn portul Cambay din India de vest. Dupa ce a Tzitat cāteva orase din aceasta regiune, el a navigat spre sud, de-a lungul īntregului litoral vestic al peninsulei India, a fost īn Ceylon, iar apoi s-a īndreptat pe mare spre nord-est, de-^a lungul īntregului tarm rasaritean al Indiei, ajungānd pāna la gurile Gangelui. Din Bengal, el a pornit spre rasarit pe uscat, a trecut muntii pustii care despart India de Indochina de nord-vest si, coborānd āntr-o oīmpie īntinsa, a ajuns la un rāu foarte mare — „Dava" (Irawadi). Conti a coborāt pe Irawadi prin statele Ava si Pegu si s^a īnapoiat pe mare īn India de vest. Apoi, din Cambay a plecat ipe mare spre apus, a vizitat insula Socotra, Adenul, unul dintre iporturile etiopiene (se pare īn peninsula Somalia), portul Jidda (Djidda — portul orasului Meoca) din Arabia de apus si s-a īntors īn Italia īn anul 1444 prin Egipt si portul Tripoli din Libia. Papa Eugeniu IV a manifestat un interes atīt de mare fata de peregrinarile lui Conti, īncāt i-a iertat chiar si pacatul grav de a fi trecut la mahomedanism si a poruncit secretarului sau, cunoscutul umanist Poggio Bmcciolini, sa scrie īn limba latina povestirile acestuia („Patru carti despre soarta schimbatoare").

„CĂLĂTORIA PESTE TREI MĂRI" A LUI AFANASI NIKITIN

īn 1466, sahul sirvanului — tara situata >pe tarmul apusean al marii Laspioe — a trimis soli la Ivan al IlI-lea, marele cneaz al Moscovei.

. ?°lii ^din sirvan au plecat īnapoi, li s-au alaturat cātiva negustori rusi si cātiva negustori din Buhara. Printre rusi se afla si negustorul van^ri       ^{iiin d}*ⁿ Tver. El a echipat doua corabii si s-a alaturat cara-

ei de vase comerciale oare pornise īn jos pe Volga. īn regiunea _au ^^r .Volgai, caravana a fost atacata de tatarii din Astrahan, care lui Nikv° ^^{U aoes}^ P^rilej au pierit corabiile si aproape toata averea īmbarc t*Ā ^~^{au isc}apat decāt doua corabii: una din Buhara, pe care s-a se afu ^vr. P^i; si a doua — ruseasca. Corabia din Buhara pe care fost arun +-"^{1 a a}-i^{uns cu} b^ ^^a Derbent. Corabia ruseasca, īnsa, a toti cei tf ^{a de fu}rtuna pe tarmul de nord-vest al marii Caspice si sirvan s^ ^q ^a^^au ^ ^{ea au} ^^os^ prinsi de kaitaci, supusi ai sahului din ^c^rut sa *■ ^f ^^a s>^einaha, unde sosise atunci si Nikitin. Toti rusii au ^le trimisi īn patrie sub paza, dar sahul a refuzat, zicānd ca

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

800 km

„Calatoria peste trei raan" a lui Afanasi Nikitin

īnt prea numerosi. „si, izbucnind īn plāns, au plecat care īncotro —_ pune Nikitin īn īnsemnarile sale „Calatorie peste trei mari" — si cei are mai aveau ceva avere īn Rusia au plecat īntr-acolo, iar cei car& veau acolo datorii s-«u dus īncotro vedeau cu ochii...".

CALATORII EUROPENI ĪN ASIA ĪN SECOLELE XIV—XV

... _era dator", adica luase marfuri ipe datorie; īn patrie īl N¹ \ _cnisoarea sau robia; de aceea, el a hotarāt sa īncerce sa flaca astepta^ ^m'^ straine. Din Baku, „unde arde focul nestins", Nikitin a negot in J^ _iunea iraniana Mazandaran, situata īn sudul marii Oaspiee. plecat in ^^ _tmllp de opt luni, apoi a trecut lantul de munti Elburs ^ °-Jt~batut Iranul spre sud. Nikitin calatorea fara gcraba, ramīmnd ,-i a s"' ^ i_una īntreaga īntr-un oras. īntr-unui din orasele iraniene uneori. ^ ^ india caii de rasa sīnt foarte scumpi si ca acolo se pot ^e* ^a * ieftin marfuri pretioase care ar putea fi vāndute īn Rusia. El ^CU?^fiPt hotarārea sa plece īn India si s-a īndreptat spre golful Persic ? batīndu-se, de altfel, mereu din drum), spre „Hormus" (Ormuz). Dupa cumparlat un armasar de rasa, Nikitin s-a īmbarcat pe o corabie indiana care se īndrepta cu o herghelie de cai, prin Mascat (Oman), Diu si manele port comercial Camfoay (din nord-vestul peninsulei India), spre portul Dabhol. īn acea vreme se tinea acolo un mare tīrg de cai la care se adunau geambasi din tarile arabe, Iran, Asia centrala si

Nikitin n^a izbutit sa vānda avantajos armasarul nici la Dabhol si nici īn portul Chaul, situat mai la nord. De aceea, el a pornit peste Gatii de vest īn interiorul tarii, la doua sute de verste de mare, īn ora­sul Junnar. El a stat acolo doua luni si a plecat cu armasarul sau mai departe, la patru sute de verste, la Bidar (care astazi se afla īn statul Haiderabad), īn capitala Industanului musulman, „un oras mare cu multi locuitori". Nikitin descrie alaiurile pompoase ale sultanului local si curtea acestuia īnconjurata de ziduri cu sapte porti. Strainii nu erau lasati sa intre īnauntru; Nikitin povesteste, duipa spusele altora, despre curtea sultanului, aratānd ca ea „este foarte frumoasa, pretutindeni sīnt sculpturi si aur si pīna si ultima piatra este īncrustata si foarte frumos īmpodobita cu aur". Nikitin nu se lasa īnsa orbit de acest fast; el vede īn jur mizeria īnspaimāntatoare careia alti calatori europeni din evul mediu nu-i dadeau atentie: „ ... Oamenii de la sate sīnt foarte saraci, iar boierii sānt bogati si luxosi; ei sīnt purtati īn lectici de argint..." Njkjtin vorbeste si despre dusmania dintre hindusi si musulmani („cu pagīnii nu manīnca si nu beau"), precum si despre īmpartirea hindusilor in caste („īn India sīnt optzeci si patru de credinte"); de asemenea, el remarca deosebirile dintre modul de trai si hrana diferitelor caste. Dupa ^ce a petrecut la Bidar aproape un an, Nikitin a plecat la Vijaianagar T ku^{Ci oapitala unui} stat puternic din sudul Indiei), situat pe rīul sfin-fp ^ra' ^{afluent din} dreapta al Kistanului. El a vizitat orasul diar« t³^ ^{aflat pe malul} d^Pt ^al Kistanului si a fost si la minele de aiamante _de la Raichur, situate īn apropiere.

Pagini ^a- ^ramas dezamagit de rezultatele calatoriei sale: „Cāinii de

vazut ^~^aU ^.^l^ ^ei vorbeau despre o multime de marfuri, dar am sīnt ieft' ^{nU ex}*?^ta ni^ic pentru pamāntul nostru ... Piperul si vopseaua ^ea. Dar ^me" -^ ^ad^uc marfa pe mare, iar altii nu platesc vama pentru si pe nja ⁿ?* ^{nu ne vor} lasa s-o ducem fara vama. Iar vama e scumpa ^doi ani eT ^ .^m'^ultⁱ tālhari". īn India, Afanasi a petrecut mai bine de ^{a v}i²itat si cāteva orase de pe coastfā de vest a Indiei, precum

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

Monumentul lui Aīanasi Nikitin din orasul Kalinin.

;i o serie de orase din podisul Decanului. īn īnsemnarile sale, el da «formatii s-curte, dar, īn general, demne de crezare, despre cāteva ase-:ari pe care nu lesa vizitat personal. El cunoaste Ceylonul, despre oare pune ca este o tara bogata īn pietre pretioase, mirodenii si elefanti-II stie, de asemenea, de „un port destul de mare" din Indochina de vest, 'egu (la gurile fluviului Irawadi), unde traiesc „dervisi indieni" (calugari udisti), care fac negot ou pietre pretioase si ou obiecte de portelan din Cin si Macin" (China).

Facīndu-i-se dor de patrie, Nikitin porneste īnapoi īn 1472. El de-:rie foarte pe scurt acest drum. S-^a īmbarcat la Dabhol si a platit entru drumul pīna la Ormuz doi galbeni. «si am calatorit pe „tava" orabie de constructie primitiva) timp de o luna pe mare si nu am Izut nimic, iar abia īn a doua luna am vazut muntii Etiopiei... si aro

CALATORII EUROPENI ĪN ASIA IN SECOLELE XIV—XV

Tara Etiopiei cinci zile. Din voia Domnului nu s-a īntīmplat stat iⁿ _• ^_m fot etiopienilor mult orez, piper si grīne si de aceea ei nimic ^r^'_{it cora}bia. De acolo am plutit douasprezece zile pīna la n-au J^e ^ j, g_reu £_e admis, asa cum fac unii comentatori ai lui Niki-M^a9caj'l£_n „muntii Etiopiei" el īntelege „tarmul muntos al Etiopiei" tin, c^a P _a'di_ca tarmul nordic īnalt al peninsulei Somalia. E putin ^khabil ca īn acest caz vasul sa fi putut ajunge īn douasprezece zile i^pr°lvtascat adica sa strabata circa doua mii de kilometri īmpotriva vīn-1 si a' curentului, īn timp ce īn aceleasi conditii a fost nevoie de tu lui s ^ (dupa cum arata mai departe Nikitin) pentru un drum de ⁿ°tru ori mai scurt, adica pentru a ajunge de la Mascat la Ormuz. E^te mult mai probabil ca vasul a ajuns īn dreptul tarmului īnalt al <Afului Kuria Muria (Arabia de sud), situat la mai putin de o mie de kilometri de Mascat.

Dupa ce a debarcat la Ormuz, Afanasi a pornit spre nord-vest prin regiunile muntoase ale Iranului si a ajuns la Tebriz. Dincolo de Tebriz, el a vizitat cartierul general al turkmenilor nomazi „cu berbeci albi", care se aflau atunci īn razboi cu turcii osmanlii. Apoi a traversat podi­sul Armeniei si a ajuns la 1 octombrie 1472 la „marea Stambul" (marea Neagra), īn dreptul Trebizondei. O corabie i-a luat lui Nikitin un galben ca sa4 treaca peste marea Neagra īn portul Kaffa (Feodosia), care atunci apartinea genovezilor; dar, „din cauza unui vīnt puternic si rau", corabia a ajuns la Kaffa abia la 5 noiembrie. Aici īnsemnarile lui Afanasi Nikitin se termina. Din scurta introducere la „Calatoria" sa, care este inclusa īn asa-numita cronica de la Lvov din 1475, reiese ca el „a murit īnainte de a ajunge la Smolensk, iar īnsemnarile le-a scris cu mīna sa si au fost aduse la Moscova de niste negutatori.. .".

„Calatoria" a fost de miai multe ori copiata īn secolele XVI—XVII. Pīna la noi au ajuns cel putin sase copii. ,īnsa pīna īn secolul al XVII-lea nu cunoastem īn Rusia vreo alta īncercare de a stabili legaturi comer-^ciaJ« directe cu India. De altfel, e putin probabil ca rusii care au citit „Calatoria" sa fi fost īndemnati sa īntreprinda o calatorie īn Indila, deoarece nu se īndoiau ca Nikitin spune adevarul atunci cīnd afirma ca acolo „nu exista marfuri pentru Ţara ruseasca". Din punct de vedere economic, calatoria lui Nikitin n-a izbutit. Dar Nikitin a fost primul european care a facut o descriere veridica, simpla, realista, fara exa­li ^ar*-^9l- ^de ° ^uria?^a valoare a Indiei medievale. Prin calatoria sa, el a *" ^{m moic}i convingator ca īn a doua jumatate a secolului al XV-lea. sa "1- ^an* ^^namt^e de „descoperirea" Indiei de catre portughezi, putea spirit j^toi!^easp^a.^īn aceasta tara si un european singur si sarac, dar cu Intr- rf^{€ mi}tiativa, desi conditiile calatoriei erau, īn genere, nelprielmice. evar, Afanasi Nikitin nu a avut sprijinul nici unui suveran laic, 1-a avut portughezul Covilhao, care a calatorit curīnd dupa nu avea nici sprijinul puterii bisericesti, ca calugarii Montecorvino, Odorico da Pordenone sau

ignollipi .

^siliRUrul ^X ^.^nu si-a renegat nici credinta ca venetianul Oonti. Fiind ^restin ortodox printre musulmani si hindusi, Nikitin nu a

GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

gasit sprijin si ospitalitate cum gaseau pretutindeni negustorii si cala­torii arabi, printre cei de aceeasi credinta.

Afanasi Nikitin era absolut singur, suferea de un dor cumplit cl_e patrie si, cu toate ca stia ca „este dator" si cunostea ce soarta īi asteapta pe datornicii rai platnici, a cautat sa se īntoarca īn Rusia. „Iar Ţara ruseasca s-o ocroteasca Dumnezeu. . . Nu exista pe lume o tara aseine» nea e¹', cu toate ca boierii de pe pamāntul rus nu sīnt buni la suflet Fie ca Ţara ruseasca sa se orīnduiasca si sa domneasca īn ea dreptate"