CARACTERISTICILE DEZVOLTARII SOCIAL-ECONOMICE A ROMANIEI LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA Sl INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII SOCIAL-ECONOMICE A ROMÂNIEI LA SFÂRsITUL SECOLULUI AL XIX-LEA sl ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA                                              

-STADIUL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI LA CUMPĂNA SECOLELOR AL XIX-LEA-AL XX-LEA.

TENDINŢE DE MODIFICARE ÎN STRUCTURA SOCIALĂ.

EVOLUŢIILE DIN CADRUL PRINCIPALELOR RAMURI ECONOMICE.

St"**⁴"!.'! de dp?vr!*are a României la cumpana secolelor al XIX-lea-al

i-\es România s-a numarat printre statele europene care au înregistrat ritmuri

site de modernizare, punându_:se în lumina, foarte clar, raportul dintre national

universal. în aceasta perioada, România continua sa se afle, înca, în prima

ta a dezvoltarii societatii industriale, revolutia industriala fiind însa abia la

:eputurile ei. în unele ramuri - industria alimentara, forestiera, transporturi - se

sheiase procesul de înzestrare cu masini, dar în altele - industria textila - el se

la într-o etapa incipienta. Dezvoltarea economiei pe baza importului de masini

a utilizarii de capital strain au facut ca înzestrarea tehnica sa fie, în aceasta

îrioada, în tara noastra, insuficienta, ceea ce s-a repercutat asupra nivelului de

ogres. Unele crize, precum cele din 1907, 1912-1913, au lovit principalele

muri economice, inclusiv cele organizate pe baze masiniste. De aceea

jricultura a continuat sa reprezinte ramura principala a economiei. Industria a

apatat însa, în mod treptat, o pondere importanta, ceea ce a dus la evidente

sorientari în cadrul economiei. Domina înca productia întreprinderilor mici si

lijlocii. Locul prioritar în industrie era detinut de industria petroliera, alimentara,

ixti/a si metalurgica. Nivelul operatiilor financiare era redus în comparatie cu cel

I statelor vest-europene.

Au aparut si s-au manifestat si în tara noastra forme de concentrare ale roductiei, ce s-au tradus în constituirea societatilor anonime pe actiuni. Ele sprezentau de fapt întelegeri de monopol, ce au iuat forma conventiilor simple a artelurilor si vizau în special desfacerea a câte unui produs pe piata interna, ind sustinute însa de un credit financiar incipient. Concentrarea a avut loc în pecial în industria petroliera, dar si în cea alimentara si forestiera. în 1914 jnctionau în Vechiul Regat 182 societati anonime. în economie si-a afirmat, Dtodata, influenta si libera concurenta.

Desi lipsita de capitalul intern, forta tehnica si de munca initiata, :onfruntata cu penetratia capitalului strain si cu predominarea agriculturii în msamblul economiei, industria se impunea sa fie încurajata. Urmând linia )olitica denumita "prin noi însine", economisti, oameni de cultura si politicieni, c 242n1322c a etre S. Aure/ian, Dionisie Pop Martian, Alexandru D. Xenopol, CA. Rosetti, Seorge Baritiu, B.P. Hasdeu, atât în Vechiul Regat cât si în Transilvania, au

sustinut necesitatea încurajarii industriei printr-un ansamblu de masuri pro-tectioniste. Prin aceasta era combatuta teoria privind România ca tara emina­mente agrara, popularizata, mai ales, de marii proprietari agricoli, acestia fiind reprezentati de conservatorii-junimisti. Ideea era reluata de curentul "samana­torismului" al lui Nicolae /orga. Necesitatea unui regim protectionist si a încu­rajarii industriei a fost grabita si de efectele dezastruoase ale conventiei comer­ciale din 1875 cu Austro-Ungaria.

Principalele masuri legislative care au urmarit încurajarea industriei autohtone s-au referit la industria alimentara, forestiera, petroliera si metalurgica; în 1881 s-a promulgat legea privind încurajarea industriei hârtiei, iar în anul urmator a celei a zaharului; în anul 1887 s-a publicat legea de încurajare a industriei: conform prevederilor sale o întreprindere cu un capital de 50 000 de lei si cel putin 25 de lucratori primea, din partea statului, scutiri de impozite si de taxe vamale la importul de masini, reduceri de taxe la transportul feroviar si, totodata, între 1-5. hectare teren, în folosinta gratuita pe 90 de ani, pentru amplasarea cladirii. în 1886 s-a votat un nou tarif vamal, iar în 1906 s-a aplicat un nou tarif vamalpentru a consolida cadrul legislatiei protectioniste. în februarie 1912 s-a publicat, în acelasi sens, si o noua lege, îmbunatatita, pentru încurajarea industriei.

Ritmul construirii de întreprinderi a sporit considerabil în aceste conditii la sfârsitul secolului al XIX-lea. întreprinderile se concentrau, în Vechiul Regat, în Bucuresti, pe Valea Prahovei, la lasi, Turnu Severin, Galati, Roman. în Tran­silvania, importante centre industriale erau în Valea Jiului, orasele Cluj, Arad, Timisoara. Toate acestea au avut si consecinte semnificative în plan social prin cresterea numarului lucratorilor industriali si gruparea lor în marile întreprinderi, între 1913-1914, în Vechiul Regat lucrau, în industria extractiva si prelucratoare, 263 629 lucratori industriali. în Transilvania, în aceeasi perioada, erau înregistrati 212 300 lucratori.

Progresul economic a permis unele realizari notabile: s-au amenajat docurile si antrepozitele de la Braila si Galati, s-au edificat centura de aparare a Bucurestiului si linia fortificata Focsani-Namoloasa-Galati, au avut loc zborurile lui Aurel Vlaicu si Traian Vuia, s-a început si finalizat constructia unor obiective economice, ca: fabrica de chibrituri din Bucuresti (1879), linia ferata Buzau-Marasesti C\88-\), s-a amenajat canalul Sulina (1894), podul de la Cernavoda (1890-1895). Asadar, în conditiile unui stadiu specific de dezvoltare, România a cunoscut, la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX, o consolidare a capacitatii sale economice.

re în . tur? Pe fondul general al

dezvoltarii societatii moderne s-au produs importante mutatii în plan social. România a cunoscut, în perioada de care ne ocupam, o crestere demografica care a influentat evolutia social-economica, politica si culturala. în 1899 Vechiul Regat numara 5 956' 690 de locuitori pentru ca în 1906 sa se ajunga la 6 585 534 de locuitori, iar în 1912 la 7 234 920 de locuitori. Din acestia, marea majoritate locuiau la sate si mai putini la orase. Dar pe seama saracirii populatiei rurale, în conditiile divizarii loturilor de pamânt, ca si a concentrarii lor în mari gospodarii, si, în acelasi timp, a industrializarii, a crescut, treptat, si numarul locuitorilor de la orase. în aceasta perioada sunt mentionate 71 de orase, dintre

Industria materialelor de constructie

Industria chimica

	Cherestea
m	Fabrica de hârtie
m	Industria textila
	Industria alimentara
cu	Institutii uj. u are

Vidm

siret Radauti

Viseul de Sus

f Rodna . Falticenr

/ / -

Husi

'.Bacau ^Vaslui

Târnaven. Miercurea Oue Moineg - J >

Slanic \ '^Bârlaa

C- Tecuci Focsani

/

Mizil » Ploiesti

Târgoviste

; > /

r=n Craiova , _ Caracal^J

Calafat

Lom Ţ_urnu Magurele , Nicopole

econnmfcr a României (187S-1914)

Podul de la Cernavoda

care Bucuresti cu 276 178 de locuitori, lasi cu 77 759 de locuitori, Ploiesti cu 45 107 de locuitori. Asezari urbane importante erau si Galati, Craiova si Braila, în Transilvania, chiar si statisticile maghiare - uneori falsificate în mod voit de oficialitatile de la Budapesta - recunosteau ca românii reprezentau marea majoritate a populatiei. România era, în acelasi timp, nu doar o tara de emigranti, ci si de imigranti. Din Transilvania, au plecat în aceasta perioada numerosi români care s-au asezat în S.U.A. si Canada, iar în tara noastra s-au asezat locuitori din Peninsula Balcanica, germani, austrieci, francezi, angajati în diferite activitati economice.

Marii propietari funciari constituiau un grup social eterogen, ca orientare politica si chiar în sistemul bancar. Ei se apropiau de interesele burgheziei sau proprietarilor industriali, investind în industrie si chiar în sistemul bancar. Burghezia, profesând liberalismul, si-a consolidat pozitiile economice si politice. Totodata, ea a început sa cumpere o serie de proprietati agricole ca urmare a vânzarii unor terenuri din fondurile statului. între cele doua grupuri a avut loc, astfel, un fenomen de apropiere si interferenta. Ele au stiut, astfel, sa treaca întotdeauna peste pozitiile de partid, atunci când avantajele lor erau puse în primejdie. Evolutia pe linia moderna si necesitatile de organizare juridica si administrativa au dus si la construirea unui grup social de mijloc, reprezentat de avocati si învatatori, din care s-au recrutat multi dintre oamenii politici ai epocii. Totodata, a avut loc si cresterea numarului de functionari.

De asemenea, drept efect direct, în plan social, al revolutiei industriale, s-a nascut si a evoluat un grup social important, cel al lucratorilor industriali sau muncitorilor. Ei proveneau din mestesugarii ruinati, taranimea saracita, lucratorii

> la caile ferate. Pe ansamblu, în 1900, în România se aflau 500 000 de

uncitori. Ţaranimea a continuat sa reprezinte patura sociala cea mai însemnata

societate, în acord cu importanta pe care o avea agricultura în economia

jtionala. Accentuarea diferentierii socio-economice la sate a dus, pe de o parte

consolidarea unei taranimi înstarite, în timp ce, pe de alta parte, 70% din

ranime era constituita din cea saraca si mijlocie, cu un nivel foarte scazut al

cistentei cotidiene.

Problema agrara, adica necesitatea ameliorarii situatiei taranilor, în jnditiile în care agricultura ramânea principala ramura economica, iar repartitia ■opri'etatii era nedreapta, a constituit o problema dintre cele mai importante în ata tarii. Au avut loc dezbateri, s-au sugerat solutii, s-au nascut curente leiogice aferente problematicii în discutie. Legislatia agrara a fost însa din acate insuficienta.

Evolutiile din cadrul principalelor ramuri economice. Agricultura a ontinuat sa joace un rol dominant în economia tarii. în 1912, suprafata arabila îasura peste 10 milioane pogoane de pamânt. Cea mai mare parte a suprafetei ra ocupata cu cultura cerealelor. Restul era destinat cultivarii legumelor si lantelor industriale. Agricultura a avut astfel un caracter unilateral, cerealier, tominând marea proprietate funciara care reprezenta, în jurul anului 1900, 50% in suprafata arabila a tarii. Aproximativ 80% din totalul taranimii nu poseda însa amânt suficient necesitatilor sale. In Transilvania, predomina, de asemenea larea proprietate. în 1902, 6 963 mari proprietari funciari detineau 38,98% din foprietatile agricole, în timp ce 884 638 tarani români cultivau circa 60,02% din lamânt. Gospodariile taranilor, de cele mai multe ori slabe din punct de vedere sconomic, se mentineau prin forta de munca proprie si cu sprijinul putinelor inimale de hrana si pentru tractiune, crescute pe fânete si ogoarele disponibile.

în primul deceniu al secolului nostru se constata un ritm mai rapid de nzestrare cu masini si utilaje agricole. A sporit, astfel, numarul plugurilor moderne ii cel al batozelor cu aburi. Se utilizau unele îngrasaminte si seminte. Media >roductiei la hectar s-a plasat la cote relativ înalte. în 1913 s-au produs în Vechiul *egat 30 milioane hectolitri de grâu. în agricultura capitalismul s-a dezvoltat lent, ieoarece proprietarii preferau sa intensifice ritmul muncii taranimii decât sa se oreocupe de înzestrarea cu masini. în acelasi timp, agricultura a fost martora coexistentei elementelor si formelor vechi cu cele noi, în ceea ce priveste jrganizarea productiei si muncii, precum si repartitia roadelor sale. Sistemul învoielilor agricole constituia baza relatiilor agrare, dar ele se încheiau în conditii aneroase pentru tarani, ceea ce afecta potentialul lor de munca. Raspândirea sistemului arenzi/or - în munca si produse, munca la tarla, a complicat sistemul 'eiatiilor în agricultura si a constituit o noua povara pentru tarani. La începutul secolului nostru 62% din marile proprietati din Moldova se aflau date în arenda.

Dezvoltarea industriei si consolidarea sa în urma revolutiei industriale au avut importante consecinte în România, progresul fiind inegal însa, existând puternice decalaje între ramurile industriale. Ritmul dezvoltarii industriei s-a reflectat în cresterea numarului de întreprinderi, o data cu aplicarea legislatiei protectioniste. Au functionat unele întreprinderi cu un ridicat potential economic, ca Atelierele C.F.R., Arsenalul Armatei, fabricile Vulcan, Lem'aitre-Wolf din Bucuresti, fabricile de zahar din Roman si Marasesti. fabrica Goetz din Galati, întreprinderile din Cluj, Timisoara, Resita, Brasov .a, centrul industrial reprezentat

Moara Asan

de bazinul carbonifer al Vaii Jiului. O dezvoltare sustinuta a cunoscut industria moraritului, alcoolului si zaharului. S-a organizat si dezvoltat industria hârtiei, reprezentata de fabricile din Busteni si Letea. în conditiile cresterii numarului de constructii urbane, industria materialelor de constructii a înregistrat sporuri notabile, deschizându-se întreprinderile de la Bucuresti, Comarnic, Braila. în 1885 a luat fiinta fabrica de postav de la Buhusi, unitate de seama a industriei textile. în Transilvania, a capafat importanta industria extractiva si metalurgica ilustrata prin intreprinderile societatii STEG, uzinele siderurgice de la Hunedoara, unde, în 1884, a intrat în functionare primul furnal. Un rol important l-a jucat industria petrolifera. Daca în 1870 se extrageau 120 000 tone de petrol, în 1913 productia a atins nivelul de 1 847 875 tone. La sfârsitul secolului trecut functionau în România 87 de rafinarii. în 1882 s-a introdus la Bucuresti iluminatul electric, iar peste doi ani Timisoara a fost primul oras din Europa unde s-a introdus iluminatul electric al strazilor. Dar, în ciuda progreselor din domeniul industriei, aceasta s-a izbit de concurenta produselor straine, insuficienta capitalului si a marilor întreprinderi autohtone, lipsa unei industrii proprii care sa furnizeze utilajul industrial.

Sistemul de transport si comunicatii a cunoscut si el semnele modernizarii. La sfârsitul secolului al XIX-lea reteaua de cale ferata masura 7 140 km. Dupa 1878 au fost rascumparate pe mari sume de bani de la companiile straine importante portiuni de cai ferate. A sporit totodata reteaua de sosele pietruite ce numara, în 1910, 26 922 km. Reunirea Dobrogei la patria mama si cresterea importantei Dunarii ca o cale comerciala de acces catre Europa Centrala u determinat statul român sa ia masuri pentru protejarea navigatiei fluviah si maritime. în 1890 s-a fondat Navigatia Fluviala Româna. S-au întreprins lucrari de modernizare în porturile de la Dunare si la Marea Neagra si s-a taiat canalul navigabil de la Portile de Fier. Galati si Braila au devenit centre ale comertului cu cherestea si cereale. Inaugurarea cablului submarin Constanta-Constantmopol

Automobil ce a circulat pe strazile Bucurestiului, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea

în deplina legatura cu taierea canalului de Suez si redimensionarea rolului ii Mediterane.

Expresie a intensificarii dezvoltarii economice, s-a desfasurat lupta pentru

jrea unui sistem national financiar si introducerea unei monede proprii.

iasta s-a activizat dupa cucerirea în 1878 a independentei de stat a

nâniei. Fondarea Bancii Nationale a României a marcat realizarea sistemului

credit national. Banca a fost o institutie de circulatie, scont si emisiune

netara. Pâna la 1900 s-au înfiintat 24 de banci, multe cu capital românesc

itre care amintim Banca Agricola din Bucuresti, Banca Comertului din

liova. Numeroase banci s-au constituit cu participarea capitalului strain,

cum Banca Marmorosch Blank, Banca Comerciala Româna, Banca Generala

mâna. Un rol important au avut si bancile românesti din Transilvania, ce au

îstituit baza puterii burgheziei nationale. în 1881, urmare a intensificarii

ivitatii sistemului de credit, s-a deschis la Bucuresti Bursa de valori. Unele

titutii financiare, ca de exemplu, casele de credit agricole, veneau în

âmpinarea cerintelor proprietarilor funciari. Cu toate acestea, pâna în 1900 a

ntinuat sa functioneze sistemul camatariei, cu grave efecte mai ales în lumea

telor. Un proces de concentrare a avut loc si în lumea bancara din tara

astra, unde, în anul 1900, 9 banci detineau 824 500 000 lei.

A sporit mult, de asemenea, volumul schimburilor, ceea ce a dus la nsolidarea pietei interne, proces mult usurat de progresele în industrie si msporturi. Balanta de plati a tarii a înregistrat pâna catre sfârsitul secolului al X-lea importante deficite. Principalele produse de export erau cerealele, vitele, odusele forestiere, petrolul, pieile. Se constata însa, dupa anul 1900, o versificare a produselor de schimb, dar si o largire a ariei geografice a Jrtenerilor potentiali. în 1913, România era al patrulea exportator de grâu în me dupa Rusia, Canada si S.U.A. Pâna la 1914, Austro-Ungana a fost, alaturi

de Anglia si Franta, unul din cei mai importanti parteneri comerciali ai României, locul sau fiind luat ulterior de catre Germania.

Un capitol important al vietii social-economice din aceasta perioada îl reprezinta si patrunderea capitalului strain. El s-a aflat în legatura cu procesul de industrializare si repartitia venitului national. Fiind atras de bogatia de materii prime, capitalul strain s-a confruntat cu politica organizata si constienta a statului român, care în spiritul politicii promovata cu asiduitate în epoca moderna, "prin noi însine", a protejat economia nationala si capitalul autohton, înca insuficient.

Dupa adoptarea legii minelor d\n 1895. capitalul strain a primit cale libera în economia nationala, dar nu a depasit vreodata 50% din valoarea întregului capital. Capitalul strain a patruns în economia româneasca pe calea investitiilor directe si a împrumuturilor acordate statului, în scopuri productive. El a vizat industria petroliera, a zaharului, forestiera. Cu precadere, el a fost investit în indus­tria petroliera. în 1900, capitalul strain din aceasta ramura provenea din Germania, Olanda, Anglia, S.U.A., care initiasera unele contributii la rafinariile companiilor Astra, Steaua României, Româno-Americana. în anul 1914, în România, care era a doua tara producatoare de petrol de pe continentul european, capitalul cel mai important era, în ordine, cel anglo-olandez, german, american.

Ansamblul social-economic românesc, pornit pe drumul deplinei modernizari, a aflat în stat un puternic instrument de realizare a unor obiective de interes general, pregatind terenul desavârsirii unitatii nationale.

O statistica privind numarul de lucratori si întreprinderi industriale în Vechiul Regat, ia începutul secolului al XX-lea

Nr.                                          Orasele ^Total fabrici meseriasi

lucratori

Bucuresti

lasi

Galati 4 149

Ploiesti

Craiova

Braila "

Focsani

T. Severin.......... ..... ...... .......

Botosani

Piatra

Bârlad

Roman

Din legea pentru încurajarea industriei nationale din 1912

"1. Statul acorda fabricelor în fiinta sau care se yor înfiinta, fie de o persoana, fie de societati, înlesnirile si foloasele aratate în legea de fata, daca vor îndeplini conditiunile ei.

Se considera ca fabrica oricare asezamânt sau întreprindere industriala care, în afara de
.onalul tehnic si administrativ întrebuinteaza sau 20 lucratori sau masini miscate de orice fel de
or, de cel putin 5 cai putere

Industriile cari îsi trag materia prima din agricultura, sau dintr-un derivat al agriculturii, sau
solul si subsolul tarii, se vor bucura timp de 30 de ani de urmatoarele foloase

a) Vânzarea de catre stat judete sau comune a terenului necesar pentru fabrici - pâna la 5 tare - din pamânturile rurale ce le apartin

Strainilor li se vor conceda asemenea terenuri "prin închiriere' pe 90 ani cu obligatiunea de a umpara în deplina proprietate, cazul când au dobândit naturalizarea, sau în cazul când comuna ila, în raza careia terenul cedat "prin închidere se gaseste situat, ar deveni urbana

Despre nivelul de dezvoltare al economiei românesti la sfârsitul secolului al XIX-lea si
dputul secolului XX

,La sfârsitul veacului al XIX-lea si începutul celui urmator cele patru sectoare ale oricarei vieti nomice moderne aveau urmatoarea ordine circulatie, industrie, comert agricultura Era ordinea jului de tehnicitate Cu alte cuvinte, în agricultura omul ramânea prevalent si tehnica era atunci )a în comert traditia juca un rol mai mare decât tehnica, în industrie cele doua elemente se mau, în circulatie însa era maximum de tehnica si minimum de traditie Nu întâmplator deci spre ulatie se îndreptau manie investitii, totul si dm credinta ca tehnica era temelia progresului si aceul relelor universale România, intrata în modernitate, urma regulile acesteia '

TEMĂ

Caracterizati stadiul dezvoltam economice a României (1878-1914)

Mentionati obiectivele economice mai importante construite în România la sfârsitul secolului
al XX-lea si începutul secolului al XX-lea

Care au fost consecintele sociale ale dezvoltarii economice a României?

* B8*k Debrecen

SERBIA

:

Cernauti

Soroca

Sighet

Viseul de Sus

Baia Mare      Cavmc Borsa Câmpulung
Târgu Lapus Moldovenesc

NasaudB Rodna

*'- ■ i aoouu* i »ji_h ia y *\ s

. . simleu[ Silvamei a Vatra Dornei " <-, m' ' ^ZaJaU_A^De)BBecleanBistrita

Piatra Neamt Roman .

'Husi

Vaslui Bacau .

/.Jl LEQI sCOLARE

". iuiz.ii - . . Tîrgu LEGILE LUI TERFORT

'«S*>.^Lampeni. . Mures 1₈79 1883

. ■ Blaj LEGEA GRĂDINIŢELOR,

Medias 1891

uuvimLEGEA LUI APPONY 1?07

Deva "

Gheorghe . Brasov _j

ⁿa Predeal

Curtea    câmpulung de Arges câmpma

Târgoviste

CONSER VATORI	tJ BERAU
iaea isgT
	1901 1905
	1907 19 1
914

Ploiesti

REGAT

Turnu Severin

Dragasam

Craiova

Caracal

^Vldin Calafat

U

Demonstratii Principalele centre aie presei _D Centre în care apare presa I-aAcademia

antiguvernamentale ^Dld) burgheze romane» i "^oma. muncitoreasca si socialista _*12Eilhoinana

uin Transilvania Timisoara Principalele centre ale presei ■ Principalele uentre ae mvâtâmant

burqheze germane din Transilvania ^ale românilor am Transilvania W Memorandumului

. ₍ Agitatii populare provocate Licee având si clase A ^Llcee SI9^lrnnazn fara Societatea pentru cultura

* de procesul Memorandumul