CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII SOCIAL-ECONOMICE A ROMÂNIEI LA SFÂRsITUL SECOLULUI AL XIX-LEA sl ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

CARACTERISTICILE DEZVOLT RII SOCIAL-ECONOMICE A ROM NIEI LA SF RsITUL SECOLULUI AL XIX-LEA sl NCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA '

-STADIUL DE DEZVOLTARE A ROM NIEI LA CUMP NA SECOLELOR AL XIX-LEA-AL XX-LEA.

TENDIN E DE MODIFICARE N STRUCTURA SOCIAL

EVOLU IILE DIN CADRUL PRINCIPALELOR RAMURI ECONOMICE.

St"**⁴"!.'! de dp?vr!*are a Rom niei la cumpana secolelor al XIX-lea-al

i-\es Rom nia s-a numarat printre statele europene care au nregistrat ritmuri

site de modernizare, pun ndu_:se n lumina, foarte clar, raportul dintre national

universal. n aceasta perioada, Rom nia continua sa se afle, nca n prima

ta a dezvoltarii societatii industriale, revolutia industriala fiind nsa abia la

:eputurile ei. n unele ramuri - industria alimentara, forestiera, transporturi - se

sheiase procesul de nzestrare cu masini, dar n altele - industria textila - el se

la ntr-o etapa incipienta. Dezvoltarea economiei pe baza importului de masini

a utilizarii de capital strain au facut ca nzestrarea tehnica sa fie, n aceasta

rioada n tara noastra, insuficienta, ceea ce s-a repercutat asupra nivelului de

ogres. Unele crize, precum cele din 1907, 1912-1913, au lovit principalele

muri economice, inclusiv cele organizate pe baze masiniste. De aceea

jricultura a continuat sa reprezinte ramura principala a economiei. Industria a

apatat nsa n mod treptat, o pondere importanta, ceea ce a dus la evidente

sorientari n cadrul economiei. Domina nca productia ntreprinderilor mici si

lijlocii. Locul prioritar n industrie era detinut de industria petroliera, alimentara

ixti/a si metalurgica. Nivelul operatiilor financiare era redus n comparatie cu cel

I statelor vest-europene.

Au aparut si s-au manifestat si n tara noastra forme de concentrare ale roductiei, ce s-au tradus n constituirea societatilor anonime pe actiuni. Ele sprezentau de fapt ntelegeri de monopol, ce au iuat forma conventiilor simple a artelurilor si vizau n special desfacerea a c te unui produs pe piata interna ind sustinute nsa de un credit financiar incipient. Concentrarea a avut loc n pecial n industria petroliera, dar si n cea alimentara si forestiera n 1914 jnctionau n Vechiul Regat 182 societati anonime. n economie si-a afirmat, Dtodata, influenta si libera concurenta

Desi lipsita de capitalul intern, forta tehnica si de munca initiata :onfruntata cu penetratia capitalului strain si cu predominarea agriculturii n msamblul economiei, industria se impunea sa fie ncurajata Urm nd linia )olitica denumita prin noi nsine", economisti, oameni de cultura si politicieni, ca etre S. Aure/ian, Dionisie Pop Martian, Alexandru D. Xenopol, CA. Rosetti, Seorge Baritiu, B.P. Hasdeu, at t n Vechiul Regat c t si n Transilvania, au

sustinut necesitatea ncurajarii industriei printr-un ansamblu de masuri pro-tectioniste. Prin aceasta era combatuta teoria privind Rom nia ca tara emina­mente agrara popularizata, mai ales, de marii proprietari agricoli, acestia fiind reprezentati de conservatorii-junimisti. Ideea era reluata de curentul samana­torismului" al lui Nicolae /orga. Necesitatea unui regim protectionist si a ncu­rajarii industriei a fost grabita si de efectele dezastruoase ale conventiei comer­ciale din 1875 cu Austro-Ungaria.

Principalele masuri legislative care au urmarit ncurajarea industriei autohtone s-au referit la industria alimentara, forestiera, petroliera si metalurgica n 1881 s-a promulgat legea privind ncurajarea industriei h rtiei, iar n anul urmator a celei a zaharului; n anul 1887 s-a publicat legea de ncurajare a industriei: conform prevederilor sale o ntreprindere cu un capital de 50 000 de lei si cel putin 25 de lucratori primea, din partea statului, scutiri de impozite si de taxe vamale la importul de masini, reduceri de taxe la transportul feroviar si, totodata ntre 1-5. hectare teren, n folosinta gratuita pe 90 de ani, pentru amplasarea cladirii. n 1886 s-a votat un nou tarif vamal, iar n 1906 s-a aplicat un nou tarif vamalpentru a consolida cadrul legislatiei protectioniste. n februarie 1912 s-a publicat, n acelasi sens, si o noua lege, mbunatatita, pentru ncurajarea industriei.

Ritmul construirii de ntreprinderi a sporit considerabil n aceste conditii la sf rsitul secolului al XIX-lea. ntreprinderile se concentrau, n Vechiul Regat, n Bucuresti, pe Valea Prahovei, la lasi, Turnu Severin, Galati, Roman. n Tran­silvania, importante centre industriale erau n Valea Jiului, orasele Cluj, Arad, Timisoara. Toate acestea au avut si consecinte semnificative n plan social prin cresterea numarului lucratorilor industriali si gruparea lor n marile ntreprinderi, ntre 1913-1914, n Vechiul Regat lucrau, n industria extractiva si prelucratoare, 263 629 lucratori industriali. n Transilvania, n aceeasi perioada, erau nregistrati 212 300 lucratori.

Progresul economic a permis unele realizari notabile: s-au amenajat docurile si antrepozitele de la Braila si Galati, s-au edificat centura de aparare a Bucurestiului si linia fortificata Focsani-Namoloasa-Galati, au avut loc zborurile lui Aurel Vlaicu si Traian Vuia, s-a nceput si finalizat constructia unor obiective economice, ca: fabrica de chibrituri din Bucuresti (1879), linia ferata Buzau-Marasesti C\88-\), s-a amenajat canalul Sulina (1894), podul de la Cernavoda (1890-1895). Asadar, n conditiile unui stadiu specific de dezvoltare, Rom nia a cunoscut, la sf rsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului XX, o consolidare a capacitatii sale economice.

re n tur? Pe fondul general al

dezvoltarii societatii moderne s-au produs importante mutatii n plan social. Rom nia a cunoscut, n perioada de care ne ocupam, o crestere demografica care a influentat evolutia social-economica, politica si culturala n 1899 Vechiul Regat numara 5 956' 690 de locuitori pentru ca n 1906 sa se ajunga la 6 585 534 de locuitori, iar n 1912 la 7 234 920 de locuitori. Din acestia, marea majoritate locuiau la sate si mai putini la orase. Dar pe seama saracirii populatiei rurale, n conditiile divizarii loturilor de pam nt, ca si a concentrarii lor n mari gospodarii, si, n acelasi timp, a industrializarii, a crescut, treptat, si numarul locuitorilor de la orase. n aceasta perioada sunt mentionate 71 de orase, dintre

care Bucuresti cu 276 178 de locuitori, lasi cu 77 759 de locuitori, Ploiesti cu 45 107 de locuitori. Asezari urbane importante erau si Galati, Craiova si Braila, n Transilvania, chiar si statisticile maghiare - uneori falsificate n mod voit de oficialitatile de la Budapesta - recunosteau ca rom nii reprezentau marea majoritate a populatiei. Rom nia era, n acelasi timp, nu doar o tara de emigranti, ci si de imigranti. Din Transilvania, au plecat n aceasta perioada numerosi rom ni care s-au asezat n S.U.A. si Canada, iar n tara noastra s-au asezat locuitori din Peninsula Balcanica germani, austrieci, francezi, angajati n diferite activitati economice.

Marii propietari funciari constituiau un grup social eterogen, ca orientare politica si chiar n sistemul bancar. Ei se apropiau de interesele burgheziei sau proprietarilor industriali, investind n industrie si chiar n sistemul bancar. Burghezia, profes nd liberalismul, si-a consolidat pozitiile economice si politice. Totodata, ea a nceput sa cumpere o serie de proprietati agricole ca urmare a v nzarii unor terenuri din fondurile statului. ntre cele doua grupuri a avut loc, astfel, un fenomen de apropiere si interferenta. Ele au stiut, astfel, sa treaca întotdeauna peste pozitiile de partid, atunci c nd avantajele lor erau puse n primejdie. Evolutia pe linia moderna si necesitatile de organizare juridica si administrativa au dus si la construirea unui grup social de mijloc, reprezentat de avocati si nvatatori, din care s-au recrutat multi dintre oamenii politici ai epocii. Totodata, a avut loc si cresterea numarului de functionari.

De asemenea, drept efect direct, n plan social, al revolutiei industriale, s-a nascut si a evoluat un grup social important, cel al lucratorilor industriali sau muncitorilor. Ei proveneau din mestesugarii ruinati, taranimea saracita, lucratorii

> la caile ferate. Pe ansamblu, n 1900, n Rom nia se aflau 500 000 de

uncitori. Ţaranimea a continuat sa reprezinte patura sociala cea mai nsemnata

societate, n acord cu importanta pe care o avea agricultura n economia

jtionala. Accentuarea diferentierii socio-economice la sate a dus, pe de o parte

consolidarea unei taranimi nstarite, n timp ce, pe de alta parte, 70% din

ranime era constituita din cea saraca si mijlocie, cu un nivel foarte scazut al

cistentei cotidiene.

Problema agrara, adica necesitatea ameliorarii situatiei taranilor, n jnditiile n care agricultura ram nea principala ramura economica, iar repartitia ■opri'etatii era nedreapta, a constituit o problema dintre cele mai importante n ata tarii. Au avut loc dezbateri, s-au sugerat solutii, s-au nascut curente leiogice aferente problematicii n discutie. Legislatia agrara a fost nsa din acate insuficienta

Evolutiile din cadrul principalelor ramuri economice. Agricultura a ontinuat sa joace un rol dominant n economia tarii. n 1912, suprafata arabila îasura peste 10 milioane pogoane de pam nt. Cea mai mare parte a suprafetei ra ocupata cu cultura cerealelor. Restul era destinat cultivarii legumelor si lantelor industriale. Agricultura a avut astfel un caracter unilateral, cerealier, tomin nd marea proprietate funciara care reprezenta, n jurul anului 1900, 50% in suprafata arabila a tarii. Aproximativ 80% din totalul taranimii nu poseda nsa am nt suficient necesitatilor sale. In Transilvania, predomina, de asemenea larea proprietate. n 1902, 6 963 mari proprietari funciari detineau 38,98% din foprietatile agricole, n timp ce 884 638 tarani rom ni cultivau circa 60,02% din lam nt. Gospodariile taranilor, de cele mai multe ori slabe din punct de vedere sconomic, se mentineau prin forta de munca proprie si cu sprijinul putinelor inimale de hrana si pentru tractiune, crescute pe f nete si ogoarele disponibile.

n primul deceniu al secolului nostru se constata un ritm mai rapid de nzestrare cu masini si utilaje agricole. A sporit, astfel, numarul plugurilor moderne ii cel al batozelor cu aburi. Se utilizau unele ngrasaminte si seminte. Media >roductiei la hectar s-a plasat la cote relativ nalte. n 1913 s-au produs n Vechiul *egat 30 milioane hectolitri de gr u. n agricultura capitalismul s-a dezvoltat lent, ieoarece proprietarii preferau sa intensifice ritmul muncii taranimii dec t sa se oreocupe de nzestrarea cu masini. n acelasi timp, agricultura a fost martora coexistentei elementelor si formelor vechi cu cele noi, n ceea ce priveste jrganizarea productiei si muncii, precum si repartitia roadelor sale. Sistemul nvoielilor agricole constituia baza relatiilor agrare, dar ele se ncheiau n conditii aneroase pentru tarani, ceea ce afecta potentialul lor de munca. Rasp ndirea sistemului arenzi/or - n munca si produse, munca la tarla, a complicat sistemul 'eiatiilor n agricultura si a constituit o noua povara pentru tarani. La nceputul secolului nostru 62% din marile proprietati din Moldova se aflau date n arenda

Dezvoltarea industriei si consolidarea sa n urma revolutiei industriale au avut importante consecinte n Rom nia, progresul fiind inegal nsa, exist nd puternice decalaje ntre ramurile industriale. Ritmul dezvoltarii industriei s-a reflectat n cresterea numarului de ntreprinderi, o data cu aplicarea legislatiei protectioniste. Au functionat unele ntreprinderi cu un ridicat potential economic, ca Atelierele C.F.R., Arsenalul Armatei, fabricile Vulcan, Lem'aitre-Wolf din Bucuresti, fabricile de zahar din Roman si Marasesti. fabrica Goetz din Galati, ntreprinderile din Cluj, Timisoara, Resita, Brasov     .a, centrul industrial reprezentat

de bazinul carbonifer al Vaii Jiului. O dezvoltare sustinuta a cunoscut industria moraritului, alcoolului si zaharului. S-a organizat si dezvoltat industria h rtiei, reprezentata de fabricile din Busteni si Letea. n conditiile cresterii numarului de constructii urbane, industria materialelor de constructii a nregistrat sporuri notabile, deschiz ndu-se ntreprinderile de la Bucuresti, Comarnic, Braila. n 1885 a luat fiinta fabrica de postav de la Buhusi, unitate de seama a industriei textile. n Transilvania, a capafat importanta industria extractiva si metalurgica ilustrata prin intreprinderile societatii STEG, uzinele siderurgice de la Hunedoara, unde, n 1884, a intrat n functionare primul furnal. Un rol important l-a jucat industria petrolifera Daca n 1870 se extrageau 120 000 tone de petrol, n 1913 productia a atins nivelul de 1 847 875 tone. La sf rsitul secolului trecut functionau n Rom nia 87 de rafinarii. n 1882 s-a introdus la Bucuresti iluminatul electric, iar peste doi ani Timisoara a fost primul oras din Europa unde s-a introdus iluminatul electric al strazilor. Dar, n ciuda progreselor din domeniul industriei, aceasta s-a izbit de concurenta produselor straine, insuficienta capitalului si a marilor ntreprinderi autohtone, lipsa unei industrii proprii care sa furnizeze utilajul industrial.

Sistemul de transport si comunicatii a cunoscut si el semnele modernizarii. La sf rsitul secolului al XIX-lea reteaua de cale ferata masura 7 140 km. Dupa 1878 au fost rascumparate pe mari sume de bani de la companiile straine importante portiuni de cai ferate. A sporit totodata reteaua de sosele pietruite ce numara, n 1910, 26 922 km. Reunirea Dobrogei la patria mama si cresterea importantei Dunarii ca o cale comerciala de acces catre Europa Centrala u determinat statul rom n sa ia masuri pentru protejarea navigatiei fluviah si maritime. n 1890 s-a fondat Navigatia Fluviala Rom na S-au ntreprins lucrari de modernizare n porturile de la Dunare si la Marea Neagra si s-a taiat canalul navigabil de la Portile de Fier. Galati si Braila au devenit centre ale comertului cu cherestea si cereale. Inaugurarea cablului submarin Constanta-Constantmopol

Automobil ce a circulat pe strazile Bucurestiului, n ultimii ani ai secolului al XIX-lea

n deplina legatura cu taierea canalului de Suez si redimensionarea rolului ii Mediterane.

Expresie a intensificarii dezvoltarii economice, s-a desfasurat lupta pentru

jrea unui sistem national financiar si introducerea unei monede proprii.

iasta s-a activizat dupa cucerirea n 1878 a independentei de stat a

n niei. Fondarea Bancii Nationale a Rom niei a marcat realizarea sistemului

credit national. Banca a fost o institutie de circulatie, scont si emisiune

netara. P na la 1900 s-au nfiintat 24 de banci, multe cu capital rom nesc

itre care amintim Banca Agricola din Bucuresti, Banca Comertului din

liova. Numeroase banci s-au constituit cu participarea capitalului strain,

cum Banca Marmorosch Blank, Banca Comerciala Rom na, Banca Generala

m na Un rol important au avut si bancile rom nesti din Transilvania, ce au

stituit baza puterii burgheziei nationale. n 1881, urmare a intensificarii

ivitatii sistemului de credit, s-a deschis la Bucuresti Bursa de valori. Unele

titutii financiare, ca de exemplu, casele de credit agricole, veneau n

mpinarea cerintelor proprietarilor funciari. Cu toate acestea, p na n 1900 a

ntinuat sa functioneze sistemul camatariei, cu grave efecte mai ales n lumea

telor. Un proces de concentrare a avut loc si n lumea bancara din tara

astra, unde, n anul 1900, 9 banci detineau 824 500 000 lei.

A sporit mult, de asemenea, volumul schimburilor, ceea ce a dus la nsolidarea pietei interne, proces mult usurat de progresele n industrie si msporturi. Balanta de plati a tarii a nregistrat p na catre sf rsitul secolului al X-lea importante deficite. Principalele produse de export erau cerealele, vitele, odusele forestiere, petrolul, pieile. Se constata nsa, dupa anul 1900, o versificare a produselor de schimb, dar si o largire a ariei geografice a Jrtenerilor potentiali. n 1913, Rom nia era al patrulea exportator de gr u n me dupa Rusia, Canada si S.U.A. P na la 1914, Austro-Ungana a fost, alaturi

de Anglia si Franta, unul din cei mai importanti parteneri comerciali ai Rom niei, locul sau fiind luat ulterior de catre Germania.

Un capitol important al vietii social-economice din aceasta perioada l reprezinta si patrunderea capitalului strain. El s-a aflat n legatura cu procesul de industrializare si repartitia venitului national. Fiind atras de bogatia de materii prime, capitalul strain s-a confruntat cu politica organizata si constienta a statului rom n, care n spiritul politicii promovata cu asiduitate n epoca moderna prin noi nsine", a protejat economia nationala si capitalul autohton, nca insuficient.

Dupa adoptarea legii minelor d\n 1895. capitalul strain a primit cale libera n economia nationala, dar nu a depasit vreodata 50% din valoarea ntregului capital. Capitalul strain a patruns n economia rom neasca pe calea investitiilor directe si a mprumuturilor acordate statului, n scopuri productive. El a vizat industria petroliera, a zaharului, forestiera. Cu precadere, el a fost investit n indus­tria petroliera n 1900, capitalul strain din aceasta ramura provenea din Germania, Olanda, Anglia, S.U.A., care initiasera unele contributii la rafinariile companiilor Astra, Steaua Rom niei, Rom no-Americana n anul 1914, n Rom nia, care era a doua tara producatoare de petrol de pe continentul european, capitalul cel mai important era, n ordine, cel anglo-olandez, german, american.

Ansamblul social-economic rom nesc, pornit pe drumul deplinei modernizari, a aflat n stat un puternic instrument de realizare a unor obiective de interes general, pregatind terenul desav rsirii unitatii nationale.