CAUTAREA DRUMULUI DE NORD-VEST DE CATRE ENGLEZI SI PRIMELE DESCOPERIRI IN ARCTICA DE VEST

CĂUTAREA DRUMULUI DE NORD-VEST DE CĂTRE ENGLEZI sI PRIMELE DESCOPERIRI ĪN ARCTICA DE VEST

CELE TREI EXPEDIŢII ALE LUI FROBISHER; ĪNCEPUTUL DESCOPERIRII

ARHIPELAGULUI CANADIAN

In ultimul patrar al secolului al XVI-lea si la īnceputul secoluiu¹ al XVII-lea, navigatorii englezi au īntreprins o serie de expeditii cu scopu) de a gasi drumul de nord-vest din oceanul Atlantic īn oceanul Pacific. Primul care a reluat (dupa John si Sebastian Cabot) cautarea drumului spre China, ocolind America pe la nord, a fost ofiterul de marina Martin Frobisher. El si-a gasit protectori - demnitari si negutatori - de altfel nu prea darnici: au fost echipate trei vase - doua barcaze da cīte 15 tone ■ii o pinasa (vas auxiliar) de 10 tone.

In iunie 1576, Frobisher a ocolit Scotia si la 11 iulie a īntīlnit īn ireptul paralelei de 61° latitudine nordica un tarm īnalt, acoperit de za­pada - Frizia ("Friesland", Groenlanda). Aici, pinasa a pierit cu tot echi­pajul, un barcaz a dezertat, dar Frobisher cu barcazul sau .,Gabriel" si :u un echipaj de 23 de oameni a continuat calatoria. El a ocolit extremi-;atea sudica a Groenlandei, s-a īndreptat spre vest cu o usoara deviere :atre nord, iar la 20 iulie, īn dreptul paralelei de 63° latitudine nordica, i descoperit doua "capuri" īnalte (īn realitate, doua insule). Dupa ce a recut printre ele, el a patruns īntr-un golf īngust, pe care 1-a luat drept ocul de trecere mult rīvnit si, crezīnd ca īl imita pe Magellan, 1-a denu-nit strīmtoarea Frobisher. El a parcurs prin pretinsa strīmtoare 50 de nile spre nord-vest, "avīnd īn dreapta.. . continentul asiatic, care aici sra despartit de continentul american ce se afla pe stīnga". "Continentu merican" al lui Frobisher era o peninsula din sud-estul Ţarii lui Bajpn are poarta pina astazi denumi 10110p1517k rea latina de Meta Incognita ("Ţⁱⁿ^^{a n} unoscuta"); aceasta denumire secreta conventionala a fost data de ;ina Elisabeta, care a socotit, dupa spusele lui Frobisher, ca ^acea._u lortiune de uscat este o cale de acces spre Asia. Iar "continentul ^asldL^_ 1 lui Frobisher, situat la nord era o alta extremitate a aceleiasi I lui Baffin, care poarta astazi numeie de peninsula tiail, īn ^cta* larinaruiui Chnstopner Hali de pe "Gabriel".

In acest golf, Frobisher a, īntīlnit oameni oachesi "care serna u tatarii; aveau parul negru lung, fete late si nasuri turtite, s¹

PRIMELE DESCOPERIRI ĪN ARCTICA DE VEST

_A piei de foca, croite la fel pentru barbati si femei. Luntrile ibracati ip t_e ^_{e asernene}a din piei de foca, iar sub ele se afla chila 'for ^eraU« Aceasta este prima īntīlnire, dovedita istoriceste, īntre euro­pe lernn . V~._mos^ din America; bastinasii adusi de Cortereal puteau sa peni si ^eS? Asemanarea cu tatarii" (tipul mongoloid) a constituit pen-fie ^indlffs_her o dovada īn plus ca a ajuns īn Asia. tru FroDi         debarcau din loc īn loc pe tarm si aduceau de aoo'o plante

Marina ^ _care ^ _o piatra neagra cu vinisoare galbene, pe care ^ pietre, P ^_u&^.__o drept minereu de aur. Eschimosii au organizat un probisher _engiezii. 'Intr-o zi, o barca cu cinci marinari care plecasera tīrg_ ^m_^u ^_mtj _cu eschimosii a disparut fara urma. Cu echipajul īmpu-farā barca, Frobisher n-a īndraznit sa mearga mai departe spre ; altfel, īncepuse toamna si el era grabit sa se īntoarca īn Anglia a-si anunta acolo dubla "mare" descoperire: strimtoarea spre ^Peianul Pacific si minereul de aur. Luīnd cu el un eschimos, Frobisher ^īntins pīnzele la sfīrsitul lunii august si la īnceputul lunii octombrie a Lntrat īn gurile Tamisei.

Imediat a fost organizata "Compania Chinei", care a capatat mari privilegii- Regina i-a dat lui Frobisher titlul de "amiral principal al tutu­ror marilor, lacurilor, pamīnturilor si insulelor, tarilor si locurilor nou descoperite, mai cu seama īn China". Elisabeta a depus cea mai mare cota-parte din capitalurile societatii si a echipat pe socoteala statului o corabie cu o capacitate de 200 de tone. De asemenea, lui Frobisher i s-au dat barcazul "Gabriel" si barcazul care dezertase. Echipajul tuturor vase­lor era alcatuit din 140 de oameni, printre care se aflau soldati si mineri. Corabia mare trebuia īncarcata cu minereu de aur si trimisa imedial īnapoi īn Anglia. Frobisher cu cele doua barcaze urma sa continue explo­rarea "strīmtorii" si sa ajunga īn China sau cel putin atīt de departe spre vest, īncīt sa se poata convinge pe deplin ca se afla īn celalalt ocean,

Cīnd a ajuns la "pamīntul american" (Meta Incognita), Frobisher a poruncit oamenilor sai sa debarce cu steaguri si sa marsaluiasca īn su^ nete de trompeta prin fata eschimosilor uimiti. Dar bravul navigator s-a facut vinovat de calomnie īmpotriva eschimosilor. Intr-o coliba, el ^a vazut un morman de oase pe care le-a luat drept oase omenesti si a fior . ^{Ca oamenii blīnzi de la} "capatul pamāntului" sīnt niste canibali rosi. Pe o insula, a vazut o batrīna urīta si a crezut ca e diavolul si ca invu'ī^n- ^^{e acest} Panrint sīnt multi diavoli. De aceea el a numit-o vrut) °- ^av°W°^r"- Din pricina gheturilor, Frobisher n-a putut (sau n-a si va.^Sf ^treaca PT "strīmtoare". El a umplut repede calele corabiei mari seDWu. ^{mici cu īncarc}atura "pretioasa" (peste 200 de tone de piatra). In

eptemb ^cuPri     ^{ne> navi}§^at°rul triumfator a sosit īn Anglia. Febra aurului i-a

t         ^f ^englezi, mai cu seama dupa ce o comisie "savanta" regala a

^Fr°bish ^{a minereu}l cuprinde īntr-adevar mult aur si ca "strīmtoarea" _In ^{er duc}e realmente spre "Katai".

~, _au £_Qs^ _ecnjp_a^_e 15 vase, din care o parte mari

a fost n - ^transport), iar altele mici, pentru noi descoperiri. Escadra
2«t ^{Sa Sub c}°manda lui Frobisher. Anglia nu trimisese īnca nici-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICF

O parte din harta lui Frobisher (schita).

>data peste ocean o flotila atīt de mare. La sfīrsitul lunii mai 1578, Fro->isher a pornit pentru a treia oara la drum cu trei misiuni: 1) sa īnte-neieze o colonie si sa construiasca o cetate la intrarea īn "strāmtoare¹¹, ntrucīt noua tara a aurului descoperita putea sa atraga īn mod firesc si tentia altor puteri maritime; 2) sa īnceapa imediat exploatarea minelor le aur; 3) sa continue cu vasele mici explorarea "strīmtorii" si sa ajunga, Iaca va fi cu putinta, pīna īn "Katai".

La īnceputul lunii iulie, līnga intrarea īn "strīmtoarea" blocata de ;heturi, in timpul unei furtuni de zapada, una dintre corabiile cele mai nari s-a ciocnit de un ghetar si s-a scufundat. Echipajul s-a salvat cu nare greutate. Celelalte vase, risipite si aruncate de furtuna spre sud, u nimerit īntr-o strīmtoare larga, libera de gheturi, dincolo de care, pre apus, se vedea marea, tarmul "pamāntului american" deviind mul pre sud.¹ Vasele au ratacit cītva timp prin acele locuri, pīna cīnd Fro-isher le-a adunat la un loc. El a condus flotila spre nord-est si a °es-operit trecerea dintre pamāntul (peninsula) Meta Incognita la vest s^ n grup de mici insule (Resolution, Edjell etc), la est. Acum a deve impede si pentru Frobisher ca Meta Incognita nu poate fi un contine ^ aci era asezata īntre doua strīmtori; una adevarata, la sud (strīmtoa ^ ludson) si alta imaginara, la nord (strīmtoarea Frobisher). Marina." iceput sa-si dea seama, deocamdata foarte vag, ca īn nord-vestul

fie rasarit

Se poate spune cu certitudine ca flotila lui Frobisher a fost īn partea °       |jto-strīmtorii Hudson, iar marea libera de gheturi de la sud era golful Ungava, de V Iul nordic al peninsulei Labrador.

PRIMELE DESCOPERIRI IN ARCTICA DE VEST

""' +'c exista un mare arhipelag. Totusi, desi Frobisher a ajuns

_rttil«i Atzⁿ. Groenlanda, a facut īnceputul descoperirii Ţarii lui Baffin j_ntr-ad^eVar ,_fi strīmtorile largi care mai tīrziu au fost denumite Davis si a pa^trU _{el a} produs o mare confuzie īn hartile regiunii de nord-vest _si H«^ds^_lui_ Dupa calatoriile sale si pīna la īnceputul secolului al _cartQg_rafii indicau sub denumirea de Groenlanda, nu una, ci ^ea ^^ j^j _reaia si celelalte nascocite. El a fost īnsa primul patru ^x"_tu£j_{iat n}atura aisbergurilor; a observat ca atunci cīnd se topesc, ^{care a} transforma īn apa dulce, nu īn apa sarata si a tras de aici con-^elC ^ care s-a dovedit justa, ca ele "iau nastere" pe uscat si apoi alu-cluzia, ^^^ _{tot asa cum} aluneca ghetarii din Alpi īn vaile muntilor, "^Frobisher a renuntat sa mai construiasca o cetate la intrarea īn

-_mtoare"; mai tīrziu el a sustinut ca n-a facut-o fiindca īn timpul 'furtunii au pierit o mare parte din materialele de constructie. Calele tuturor vaselor au fost umplute cu "minereu de aur" si la 31 august flotila a pornit īnapoi. In ziua urmatoare, o noua furtuna a īmprastiat vasele si ele s-au īntors unul cīte unul īn diferite porturi engleze. Cu prilejul descarcarii, probe de minereu au nimerit īn mai multe mīini, printre care si ale unor specialisti particulari curiosi. Dar nici chiar cel mai mare specialist din lume n-a putut sa descopere īn minereul adus vreo farīma de aur. Cea mai mare expeditie engleza īntreprinsa peste ocean īn secolul al XVI-lea s-a īncheiat prin cel mai rasunator faliment: Meta Incognita s-a dovedit a fi, nu un continent, ci o insula, "strīmtoa-rea" Frobisher era un golf, iar minereul "de aur" nu continea aur.

Dupa acest esec, Frobisher si-a luat pe veci ramas bun de la regiu­nile nordice. El a urmat exemplul piratului Drake si a īnceput sa caute metale pretioase īn calele corabiilor spaniole care veneau din "Indiile de vest" īn Spania. Apoi a comandat una dintre corabiile trimise īmpotriva "Invincibilei Armade" spaniole. Frobisher a fost ucis līnga tarmurile Frantei, īn timpul unui atac asupra portului Brest, īn cursul razboiului purtat de Henric al IV-lea de Bourbon īmpotriva "Ligii" catolice reac­tionare.

CELE TREI EXPEDIŢII ALE LUI DAVIS; DESCOPERIREA sI EXPLORAREA STRĪMTORII DAVIS

oua g

42 de ^aSe °^ ° ^caP^acitate de 35-50 de tone si cu un echipaj de numai PriceT ^aineru- ^ⁿ fruntea expeditiei a fost pus John Davis, "un om foarte

Put in arta navigatiei".

sud-est** ^Ua ^^umatate a lunii iulie 1585, Davis a ajuns la extremitatea de era atīt d ^en^^an(i^ei- Dar īncurcatura produsa de Frobisher īn harti * fac ^{6 mare>} ī^ncīt Davis n-a recunoscut Groenlanda si a crezut ca are ^e cu o insula noua. El a vazut un munte care se īnalta mai sus

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

le nori "ca o uriasa capatīna de zahar". Pamīntul era acoperit d
Dada, iar līnga tarm, marea era blocata de gheturi. Lui Davis i _s_ \
:a pīna si ghetarii gem tristi līnga tarm, ca apa īn mare "esten
ii densa ca o mocirla". Davis a denumit acest pamīnt "Desolati ^S«
Para Dezolarii. El a cotit spre sud-vest si dupa cīteva zile a pierdu?
redere acest pamīnt mohorīt si pustiu. Apoi s-a īndreptat spre nord
ocolind īn felul acesta extremitatea sudica a Groenlandei) si, īnai"r
le-a lungul tarmului apusean al insulei, a descoperit īn dreptul n
elei de 64° latitudine nordica un port excelent, situat īntr-un fiord ~
ipa linistita (astazi Godthaab). Acolo a gasit un sat de eschimosi '^
acut cu ei tīrg mut. ** ^a

La īnceputul lunii august, Davis a iesit īn largul marii, libera d ;heturi īn acea vreme, si a pornit mai departe spre nord-vest.'Dupa _Ce ⁶ naintat aproape 600 km, a dat, la vest, aproape de cercul polar, de uscat* )avis a crezut ca s-a abatut prea mult spre nord si de aceea a'cotit sd ud. Urmīnd tarmurile foarte sinuoase ale acestui pamīnt (Ţara lui Bafiin) 1 a patruns īntr-un golf foarte larg (Cumberland) care ducea īn interiorul arii, spre nord-vest. El a parcurs īn aceasta directie mai multe zeci de ilometri, dar golful nu se termina si nu se īngusta. Atunci Davis a ajuns i concluzia ca a descoperit trecerea de nord-vest si s-a grabit sa se īna-■oieze īn Anglia cu aceasta veste placuta.

In anul urmator (1586), Davis a pornit cu trei vase spre acelasi fiord

in dreptul paralelei de 64° latitudine nordica. De data aceasta, el s-a

trecurat cu multa greutate printre gheturi spre malul opus (Ţara lui

laffin) si n-a putut patrunde īn "strīmtoare". Davis a navigat timp de

oua saptamīni de-a lungul marginii cīmpului de gheata. Vremea s-a

.himbat si ,īn pīcla rece, pīnzele si otgoanele au īnceput sa se acopere cu

pojghita de gheata. Echipajul a īnceput sa murmure nemultumit. Davis

lasat doua corabii sa se īntoarca acasa, iar cu a treia si-a continuat dru-

luI prin ceata si gheturi. La īnceputul lunii august, īn dreptul cercului

:>lar, el a dat din nou de uscat si a pornit de-a lungul tarmului, spre sud.

Davis cauta strīmtoarea de trecere spre China, dar nu o gasi: proba-

il ca strīmtoarea era blocata de gheturi. El a continuat sa navigheze m

:eeasi directie, pīna cīnd a ajuns īn Labrador, fara sa fi observat strim-

iarea Hudson. A īncercat sa debarce pe tarmul peninsulei, dar, dupa

nisele lui, eschimosii au ucis acolo doi marinari. Era īn luna septembrie

Davis s-a īntors īn patrie.

Negutatorii din Londra care echipasera expeditia erau, fireste, nu ti de rezultatele ei "infime": Davis nu descoperise nici drumul spre lina si nici nu aduse marfuri de pret. El a atras īnsa atentia ⁿfS^u* rilor ca a īntīlnit īn strīmtorile descoperite o multime de balene, ia^r P£ aluri a vazut sute de foci. Negutatorii au echipat o noua expeditie, iu pus pe Davis sa fagaduiasca solemn ca nu va scapa nici un P ■ntru a vīna balene si foci. Prin urmare, scopul principal al exp īi a fost de a obtine grasime de animale si piei de foca; descoperi umului de nord-vest a devenit o chestiune secundara.

PRIMELE DESCOPERIRI IN ARCTICA DE VEST

587 Davis a aruncat pentru a treia oara ancora īn dreptul tarmu-^l" _ni'andei. El a lasat doua vase mari līnga coasta de sud-vest a _rilor y^ro,_ej poruncindu-le sa foloseasca timpul cīt mai cu folos, iar el, (j_roenla ^^ ^ hotarīt sa continuie cautarea trecerii de la nord-vest. ^cU "ī¹ J^a_s-a īndreptat de-a lungul tarmului Groenlandei spre nord si de ^^{ai ī} ceasta a trecut mult dincolo de cercul polar, ajungīnd pīna la pa-d^{ata a}_cie 72°12' latitudine nordica, iar apoi, mai departe de tarm, pīna _ralela ^ ^ ^_o ^_atj_tucj_me nordica. Cīnd a fost oprit si aici de gheturi, *^a ^otit spre vest si la mijlocul lunii iulie a ajuns pe tarmul opus al -^a torii Incercīnd sa gaseasca drumul spre Meta Incognita, a pornit ^Stnmsud-est īn directia coastei. Apoi, tarmul a cotit brusc spre sud-vest ^^r^ parea ca Davis si-a atins scopul; el se afla, dupa toate aparentele, ?- «a intrarea īn mult asteptata strīmtoare. Acesta nu era golful Frobi-■her ci un alt golf, situat mai la nord (Cumberland), unde Davis mai fusese īn 1585. El a mai mers doua zile spre nord-vest, pīna cīnd a ajuns la concluzia justa ca nu va gasi acolo nici o iesire.

Davis a parasit golful si s-a īntors pe coasta de sud-vest a Groenlan­dei unde trebuiau sa-1 astepte celelalte vase. Dar acestea plecasera īn Anglia si Davis s-a īntors īn patrie abia toamna tīrziu, pe vasul sau su­bred, suferind din pricina lipsei de provizii si de apa de baut. Zadarnic i-a rugat pe negutatori sa-i dea fonduri pentru o a patra expeditie, al carei succes īl garanta. A fost refuzat si, la fel ca Frobisher, a abando­nat marile polare, si a īnceput sa navigheze īn marile tropicale. El a facut ■cinci calatorii īn Indiile de est, iar la sfīrsitul anului 1605 a fost ucis īn regiunea peninsulei Malacca, īn timpul unei lupte cu malaezii.

CĂLĂTORIILE LUI HUDSON ĪN MAREA GROENLANDEI sI MAREA BARENTS; A DOUA DESCOPERIRE A "MARELUI RĪU DIN NORD" (RĪUL HUDSON)

īn 1607, societatea comerciala engleza "Compania moscovita" a an­gajat un capitan mai īn vīrsta, Henry Hudson, din Londra, pīna atunci aproape necunoscut. Pe socoteala companiei el a echipat un vas cu pīnze / _ e 80 de tone, cu un echipaj de doisprezece oameni. Pe acest vas Hudson atentiona sa ajunga īn Japonia, trecīnd peste polul Nord.

La 1 _mai 1607, Hudson a iesit din gurile Tamisei si īn iunie, īnaintīnd fav" T₎^Tl£fu! ^coastei rasaritene a Groenlandei, īn conditii exceptional de 73°°^ . *⁶ -^{īn eeea ce} P^ri^veste gheturile, a ajuns, īn dreptul paralelei de Peni ^a j^Ud!?^e ,ⁿ°rdica, la peninsula careia mai tīrziu i s-a dat numele de

Venin j

iar 1 r ^^u<^^son- -^^m pricina gheturilor, Hudson a cotit spre nord-est, bilitat"l^{S s}*^tu* *^un" iunie a īntīlnit o insula pe care, dupa toate proba-genui j' ^{a luat}~° drept Novaia Zemlia; īn realitate, acesta era Spitzber-atin_s ^{S vest}- ^ ^a ocolit insula pe la nord si la īnceputul lunii iulie a ^īinind^¹"¹¹ ?^{rima oara īn istorie}> paralela de 80°23' latitudine nordica, tors si " ^{Un c}^^mP de gheata prin care nu se putea trece, Hudson s-a īn- s'¹¹ ^^reptu^ paralelei de 71° latitudine nordica a descoperit o mica guratica, cu doua piscuri, pe care a numit-o "Crenelurile lui

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Hudson", El n-a putut sa-i determine īnsa exact pozitia; dupa insula a fost descoperita pentru a doua oara de capitanul ola Mayen, care i-a dat numele sau, nume ce s-a pastrat pīna astazi

Pe la mijlocul lunii septembrie, Hudson s-a īntors la LonH afara de marile realizari geografice, calatoria sa a avut si _o de" ^Iji īnsemnatate practica. Hudson a confirmat informatiile despre ma ^f⁶^ sibilitati pentru vīnatoarea de balene si foci ce exista īn partea oce īnghetat, explorata de el, care se cheama acum marea Groenlandei ^ torii englezi si olandezi n-au īntīrziat sa profite de indicatiile hi negutatorii de la "Compania moscovita" erau nemultumiti, caci pri sa misiune - de a ajunge, peste polul Nord, īn Japonia - n-a fost īnd^^ nita (de altfel, acest lucru nici nu putea fi realizat cu un vas cu pīn C

Totusi, chiar īn anul urmator (1608) negutatorii l-au trimis p_e Huds pentru a doua oara īn marile din Extremul Orient, de data aceasta °ⁿ calea de nord-est si chiar i-au sporit echipajul cu doi oameni. Capitanii] a luat cu el īn calatorie si pe fiul sau, lucru pe care 1-^a facut si ī_{n c}gj_a_ toriile urmatoare. La 22 aprilie 1608, Hudson a iesit din gurile Tamised iar la 26 iunie a ajuns la tarmul de sud-vest al insulei Novaia Zemlia; ei nu a izbutit īnsa sa o ocoleasca pe la nord si nici sa razbata spre rasarit prin Portile Kara īn marea Kara, astfel ca s-a īntors īn patrie fara nici un rezultat (26 august).

Negutatorii din Londra l-au concediat pe nenorocosul capitan si el a fost nevoit sa intre īn slujba Companiei olandeze a Indiilor de est, organi­zata de curīnd (1602). Aceasta companie vroia de asemenea sa foloseasca irumul maritim de nord pentru a face comert cu Asia de rasarit si i-a īncredintat lui Hudson misiunea de a-1 descoperi. Echipajul de pe vasul :are i s-a pus la dispozitie era alcatuit din englezi si olandezi, si trebuie spus ca el nu s-a īmpacat nici cu unii nici cu ceilalti. La 25 martie 1609, rludson a iesit din golful Zuider Zee si s-a īndreptat spre nord; el a ocolit :apul Nord, a ajuns īn marea Barents pīna la paralela de 72°, dar a īn-;īlnit acolo un cīrnp compact de gheata si a fost nevoit - īn mare masura sub presiunea echipajului nedisciplinat - sa dea īnapoi si sa coteasca :pre sud-vest. In aceasta directie, dupa ce a īnfruntat o furtuna puternica, ;1 a traversat zona Atlanticului de nord, s-a apropiat de tarmul american n dreptul paralelei de 44° latitudine nordica si a īnceput sa caute trece-ea spre oceanul Pacific. De la golful Māine a coborāt spre sud, de-a Iun* jul tarmului, pīna dincolo de paralela de 36°, dar negasind strīmtoarea lorita, a cotit spre nord, cercetīnd de data aceasta cu atentie coasta.

Hudson a intrat zadarnic īn golfurile Chesapeake si Delaware, iar* reptul paralelei de 40°5' latitudine nordica a patruns īntr-un mic g° ' »e care 1-a luat la īnceput drept intrarea īn mult visata ^str. Acesta s-a dovedit īnsa a fi gura "Marelui rīu din nord", Cum i-a ludson, descoperit de Verrazano (vezi p. 320). Hudson a urcat ^aV 00 km pe rīu īn sus si pierzīnd speranta de a gasi strīmtoarea sau fia macar ceva despre ea, a coborīt īnapoi spre mare si s-a īntor īuropa. Nu se stie din ce motiv nu s-a dus direct īn Olanda, ci a ^ ī portul Dortmouth (Anglia de sud-vest). Aici corabia olandeza ^a etinuta, iar Hudson si alti marinari englezi au fost debarcati.

PRIMELE DESCOPERIRI IN ARCTICA DE VEST

_opERIREA GOLFULUI HUDSON sI MOARTEA LUI HUDSON

- a servit īntr-o flota straina nu era considerat totusi o tra-jraptul c_^ ^^ urmator Hudson a fost angajat de "Compania engleza dare si ^e est". Directorii companiei i-au dat micul vas "Discovery" ^a ^ⁿ^^C«=rirea"). de 55 de tone, cu un echipaj de douazeci si trei de ("Descoperu^¹ ^ _c^_uta drumul de nord-vest. Compania nu avea īnere-oaineni pf ^ capitan, caci s-a aflat ca īn cursul expeditiei precedente (j_ere ^fPJ_uri^_e Americii marinarii au fost foarte nemultumiti de coman- pre taf¹" ^ ^_{e c}īt_{eva or}i aceasta nemultumire amenintase sa se trans-dantu¹ f° *_Q j-āscoala fatisa. De aceea directorii au numit ca secund pe fornae in ₍ ^ navigator pe care Hudson nu-1 cunostea, dar pe care ei '^roteau un om de nadejde.

La 17 aprilie 1610, Hudson a parasit Londra. La gurile Tamisei, el a rcat pe tarm pe "observatorul" ce-i fusese impus. Dupa ce a iesit - ters s-a īndreptat spre Islanda. Chiar din capul locului echipajul a -" nut sa murmure. Nici de data aceasta, capitanul nu a izbutit sa se "nteleaga cu oamenii. Din Islanda, Hudson s-a īndreptat spre tarmul ra­saritean al Groenlandei. Acolo a īnceput sa coboare spre sud si cautīnd zadarnic trecerea spre oceanul Pacific, a ocolit extremitatea sudica a Groenlandei, iar de acolo a cotit spre vest. El a cautat strīmtoarea līnga tarmul nordic al pamīntului misterios Meta Incognita, descoperit de Fro-bisher; negasind-o acolo, a ocolit "Meta" pe la sud, iar la 5 iulie a ajuns īn adevarata strāmtoare (Hudson). Hudson si-a condus īncet vasul de-a lungul tarmului nordic al strīmtorii, care era plina de gheturi. La 11 iulie s-a abatut o furtuna puternica. Dupa ce vīntul s-a potolit el a trecut spre tarmul opus si a descoperit acolo pentru a doua oara golful Ungava, iar apoi a terminat descoperirea īntregului litoral nordic al peninsulei Labrador.

La 2 august, īn dreptul paralelei de 63°20' latitudine nordica, s-a ivit un pamīnt pe care Hudson 1-a luat mai īntīi drept un cap al conti­nentului (īn realitate īnsa, aceasta era insula Salisbury). In ziua urma? toare, vasul a ocolit acest "cap" si īn fata marinarilor s-a deschis spre vest, sub razele palide ale soarelui nordic, o mare īntindere argintie-aibastrie, o mare linistita, libera de gheturi.

d K^^{a au}§^us* 1610, Hudson a facut urmatoarea īnsemnare īn jurnalul ^rd- "Am pornit [spre vest] prin trecerea īngusta dintre insulele §^s si peninsula Labrador. Capul dinspre sud, de līnga iesirea din . l-am numit "Woolstenholm". Aceasta este ultima īnsemnare ^a Po r ^m*^na *^u* Hudson. Aici jurnalul se īntrerupe. Ceea ce a urmat _car ^x} dupa un an si jumatate la Londra marinarul Abacuk Prickett,

k~^{a mt}°rs īn Anglia pe "Discovery".

^a mers"¹ - ° ^^{6 ca}P^u^ Woolstenholm, tarmul cotea brusc spre sud. Vasu] tanta H ^eva. ^saptamīni de-a lungul tarmului. Spre vest, la o mare dis-ca _e tarm°ⁿ^^nent' ^{Se ve}d^ea P^e vreme buna uscatul, si marinarii credeau °^CeanulB^U ■ "°P^US ^ strīmtorii largi care duce spre "Marea de sud" - ic- In realitate, īnsa, era un sir de insule - Mansell, Ottawa,

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Calatoria Iul Hudson din 1607

<_    Calatoria lui Hudson din 1610

Locul unde a murit Hudson

Calatoriile īntreprinse de Hudson īntre anii 1607 si 1610.

3 Brothers (Doi frati), Sleepers, Regele George, Belcher - care se īntinde
i lungul tarmului vestic al Labradorului la 50-150 km de aceasta penin-
t. La sfīrsitul lunii septembrie, dupa ce au īnaintat spre sud prin pre-
a strīmtoare peste 1 200 km, marinarii au ajuns, nu īn largul marii, a
-un golf destul de mic (James). In sīnul echipajului au izbucnit ne-
tumiri si se spune ca Hudson ar fi debarcat pe tarm un marinar pe
t-1 considera principalul instigator. In noiembrie, līnga tarmul sudic ai
ului, īn dreptul paralelei de 53°, vasul a fost īnconjurat de gheturi
larinarii l-au tras pe tarm. Iernatul s-a desfasurat īn conditii suporta-
: oamenilor nu le lipsea combustibilul, iar vīnatoarea le furniza ade-
multa hrana. .t

Pe la mijlocul lunii iunie 1611, vasul a fost coborīt pe apa si a P°^rI" t spre nord. Dupa o saptamīna, nemultumirile echipajului s-au tran lat īntr-o revolta fatisa; razvratitii au aruncat īntr-o barca pe "~^. son cu fiul sau, pe ajutorul de timonier si īnca sase oameni ere - capitanului, lasīndu-i īn voia soartei - fara arme si fara alin¹⁶

PRIMELE DESCOPERIRI ĪN ARCTICA DE VEST

1 ofiter care a scapat - timonierul Robert Bylot a ajuns īn toamna gjnguru _mapoi īn Anglia cu vasul "Discovery". In patrie s-au īntors

oameni.

itul capitan s-a bucurat totusi dupa moarte de o glorie rara: ^rīu din nord" pe care el 1-a luat la īnceput drept drumul spre ,.Marexe ._{mit nume}le sau - rīul Hudson; strīmtoarea a carei intrare a China,     ^ ^_e predecesorii sai a fost denumita strīmtoarea Hudson, iar

fost m                devenit mormīnt a primit numele de golful Hudson.

marea ce i-

DESCOPERIRILE ULTERIOARE DIN GOLFUL HUDSON (EXPEDIŢIILE LUI BUTTON sI BYLOT - BAFFIN)

īndata ce īnsotitorii lui Hudson ramasi īn viata s-au reīntors īn An-V s-a organizat acolo "Campania negutatorilor din Londra care au ^si't drumul de nord-vest"; denumirea īnsasi denota cīt de mare era con­vingerea ca "Marea de apus" a lui Hudson se afla la o distanta destul de nuca de Asia de rasarit si ca englezii vor putea īncepe imediat un comert avantajos cu China si Japonia, cu tarile Americii de sud dinspre oceanul Pacific, ba chiar si cu insulele Solomon. Au fost echipate doua corabii sub comanda lui Thomas Button. Cautarea lui Hudson si a tovarasilor sai īi preocupa cel mai putin pe organizatorii expeditiei: īn instructiunile date lui Button se spune limpede ca el trebuie sa iasa īn oceanul opus cam īn dreptul paralelei de 58°, cu toate ca se stia cu certitudine ca Hudson a fost parasit de marinarii razvratiti cu cīteva sute de mile mai spre sud; de altfel, nici Button, dupa cum se va vedea din cele ce urmeaza, n-avea de gīnd sa exploreze litoralul īn dreptul caruia se savīrsise crima (coasta apuseana a Labradorului).

īn vara anului 1612, dupa ce a strabatut strīmtoarea Hudson si si-a continuat drumul spre apus, Button a descoperit īn partea dreapta fata de directia corabiei un pamīnt (insula Southampton) si a īnaintat de-a lungul tarmului sau sudic, luīndu-1 drept un arhipelag. Apoi a cotit spre sud-vest, presupunīnd ca se īndreapta spre China. Dar curīnd, la 60°40', a vazut tarmul unui nou pamīnt mare. Button a vrut sa-1 ocoleasca pe la sud si a mers pīna la 58°40' latitudine nordica (golful Button), unde tarmul coteste brusc, dar nu spre vest, cum spera el, ci spre est; el a fost «tit d_e deceptionat, īncīt a numit noul pamīnt, adica tarmul vestic al gol-■uu Hudson, "Speranta īnselata". Apoi coasta a cotit din nou spre sud inaintīnd īn aceasta directie, Button a descoperit gurile marelui rīu oprit°^{n dre}P^tul paralelei de 57° latitudine nordica). Aici corabiile s-au ttiari '^Deiⁿ^^ru i^ernat. Cu toate ca iarna a fost blīnda, mortalitatea printre U!^ ^an ~~ Probabil din pricina scorbutului - era atīt de mare, īncīt n-au a_u treh^⁸ °"^amem suficienti pentru conducerea ambelor corabii si englezii tul lun^¹* ^sa.Praseasca una din ele. Pe rīu, gheata s-a topit īnca Ja īncepu- , luni ^{X a}P^r^^e> dar golful a mai ramas blocat de gheturi timp de trei

golful -¹⁶ ^^> Button a mers din nou de-a lungul tarmului apusean ity,,.i_ .^Ul_ Hudson, de data aceasta īnsa īn directia inversa; īn cautarea vest, el a īnaintat dincolo de paralela de 64°, pīna cīnd a

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Coastele descoperite tle Bdffrn si Coaste descoperite m.ij nainte

Coaste necunoscute Hxpediti<i dm 1616 Expeditia din 1617

Calatoriile lui Baffin si Bylot din 1615-1616.

juns la intrarea īntr-un golf care se īngusta sau īntr-o strīmtoare care
ucea spre nord cu o usoara deviere catre rasarit. Button i-a dat numele
itinesc de "Nec ultra" ("Nu mai departe", astazi strivitoarea Roes
Velcome). Navigatorul dezamagit n-a mai explorat-o. La 29 iulie, el a
ornit spre rasarit si toamna s-a īntors īn Anglia cu stiri foarte neplacu ^e
entru actionarii "Companiei drumului de nord-vest". De Hudson si ^de
>varasii sai disparuti fara urma nu si-a mai adus aminte nimeni. _o
Intrucīt drumul de vest putea fi situat mai la nord de paralela de 65
care Button sustinea ca a ajuns, compania a trimis īn explorare un ^v
ic (55 de tone) sub comanda lui Robert Bylot. Acesta avea ca i
i navigator polar īnca tīnar (nascut īn 1584), dar experimentat, pe
ierna William Baffin. Baffin navigase de mai multe ori īn marea ^

ndei. La 30 mai ei au ajuns la intrarea īn strimtoarea Hudson, unde lescoperit" insula Resolution (denumita probabil astfel īn cinstea ^va

PRIMELE DESCOPERIRI IN ARCTICA DE VEST

*~^au determinat pozitia, caci ea fusese

lui l^ui ? " īndoiala īnca de oamenii lui Frobisher īn 1578. Mai departe, vazuta f^3xa _nor(5,ic, au fost descoperite micile insule Savage, iar la iesi-līngā ta¹"⁰¹^ _toare) initia Mill (īn dreptul paralelei de 64° latitudine nor-_rea din stn ^_e' _navig_atorii au zarit marea insula Southampton si au dica)- f^a ^_e ,j_oua _zile de-a lungul coastei sale spre nord-vest, pīna cīnd mers ti»P j_ntr__un "golf" (īn realitate strīmtoarea Frozen) au fost opriti la intrar Q_orabia-a fost nevoita sa porneasca īnapoi si cu acest prilej de ghet _rcetat£ toata coasta rasariteana a insulei Southampton. Vasul a ^a ^ " apropi^erea extremitatii de sud-est a insulei pīna la sfīrsitul -amas^i .^ _a^_>o^ _a pQj^jt īnapoi. īn raportul prezentat companiei, scria: "Nu īncape īndoiala ca trecerea exista totusi, dar nu sīnt ca la" ea se poate ajunge prin strāmtoarea numita Hudson¹ si sa cred ca nu ...".

DESCOPERIREA GOLFULUI BAFFIN sI A GROENLANDEI DE NORD-VEST (A DOUA EXPEDIŢIE BYLOT - BAFFIN)

īn primavara anului 1616, pe acelasi vas mic al companiei, cu un echipaj de saptesprezece oameni, Bylot. si Baffin au plecat dinspre strīm­toarea Davis, īn cautarea drumului de nord-vest. La 5 iulie ei au ajuns īn dreptul paralelei de 78° latitudine nordica. Pīna la mijlocul secolului al XlX-lea nici un alt vas n-a ajuns atīt de departe spre nord īn aceasta regiune. Cu acest prilej au fost descoperite: coasta apuseana a Groenlandei īntre 72 si 76° latitudine nordica, golful Melville, extremitatea de nord-vest a Groenlandei īntre 76 si 78° latitudine nordica (peninsula Hayes) si strīmtoarea Smith, care desparte la nord-vest aceasta peninsula de tar­mul opus (insula Ellesmere). īn partea īngusta a acestei strīmtori, la īn­ceputul lunii iulie nu se putea trece printre gheturi si atunci Bylot a cotit spre sud. īn aceasta directie a fost descoperit golful Smith, iar mai la sud, dincolo de extremitatea din dreptul paralelei de 76°, intrarea blocata de gheturi īn strīmtoarea Jones (īntre insulele Ellesmere si De-^v°n). si mai la sud, īn dreptul paralelei de 74°5' latitudine nordica,, a "fost descoperita intrarea foarte larga, dar de asemenea blocata de gheturi ^{ln str}wiioarea Lancaster (īntre insulele Devon si Bylot). Bylot si-a conti-T^t drumul spre sud-est si a īnaintat astfel pīna la cercul polar pe o dis-a de circa 1 000 km īn directia tarmului unui imens pamīnt care de ei este denumit - īn cinstea timonierului erudit, dotat cu elocinta si ^ ^{la SCris} ~ T^{ara lui Ba}ffⁱⁿ (insula Baffin)². Nici Baffin si nici ⁿ~^{aU debarcat} niciodata pe insula Baffin. De la strīmtoarea Lan- ^Vasu^ ^{a mer}s la o oarecare distanta de tarm, din pricina unei fīsii *⁵ gheata. Multi marinari erau bolnavi de scorbut, asa ca din drep-

^acesta ^^ primul document care a ajuns pīna la noi īn care strīm- ^nord de Labrador este denumita strīmtoarea Hudson.

_n S^;ercetarile facute īn secolul al XlX-lea s-a constatat ca mica regiune mun-°rd-est a acestui pamīnt este de fapt insula Bylot.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

tul cercului polar Bylot a cotit spre sud-est, si la sfīrsitul lunii a sosit īn Anglia.

Lui Baffin i se stribuie totodata "deschiderea portilor" spre doua tori, care duc īntr-adevar īn oceanul Pacific, precum si ,.īnchiH ~ acestor "porti". Dupa cum se vede din relatarea despre expeditie ^6rea" varata cinste a acestei descoperiri trebuie īmpartita īntre capitanul' ao-TOC¹ ui+at. si nor-oco-sul sau timonier, al carui nume s-a dat nu uneia dintre oele mai mari insule de pe glob (512 000 km²), dar si pe jumatate īnchise, situata īntre Groenlanda si Ţara lui Baffin fin ^ Baffin), cu o suprafata mai mare decīt marea Baltica - golful Bafr Este īnsa incontestabil ca cinstea īndoielnica a "īnchiderii" acestor , po r« de vest din regiunea polara īi apartine numai lui Baffin, deoarece pastrat o scrisoare a sa catre un protector de vaza al expeditiei īn ca ^a īi spune raspicat ca "nu exista nici un drum si nici macar nadejdea cT a gasi vreun drum īn partea de nord a strīmtorii Da vis" (adica īn golful Baffin). El a fost crezut si "Cofnpania drumului de nord-vest" a fost lichidata. In 1622. Baffin a murit īn vīrsta de 38 de ani.

TERMINAREA pfESCOPERIRII GOLFULUI HUDSON (EXPEDIŢIILE LUI MUNK, FOX sI JAMES)

Guvernul danez a īnceput si el sa se intereseze de drumul de nord-vest. īn 1619, din Danemarca a fost trimis spre golful Hudson naviga­torul polar norvegian Jens Munk cu doua vase mici. In iunie el a intrat īn strīmtoarea Hudson si, dupa ce a strabatut-o, a cotit spre sud-vest, cautīnd probabil drumul spre oceanul Pacific (datele despre aceasta expe­ditie sīnt foarte sumare). Expeditia a iernat la gurile unui rīu care a fost numit mai tīrziu rīul Churchill (el se varsa īn golful Button). Iarna a fost exceptional de grea si pīna la īnceputul verii anului 1620 au pierit toti marinarii īn afara de Munk si īnca doi oameni. In timpul verii, cei trei s-au īntremat hranindu-se cu peste si pasari, si-au strīns provizii pentru drum si, abandonīnd unul din vase, au ajuns cu greu la Copen-īaga, la 25 septembrie 1620, "semanīnd mai mult a umbre decīt a oa­meni".

īn 1631, englezii au īnceput din nou sa caute drumul de nord-vest, le data aceasta dinspre golful Hudson. Fondurile necesare au fost date le negutatorii din Bristol, care au echipat un vas mic sub comanda^luj Vhomas James. Un alt vas, mai mare, "King Charles" (de 70 tone) a fost lat de regele Angliei, Carol I Stuart, iar fondurile pentru echiparea ex->editiei si angajarea echipajului le-au pus la dispozitie negutatori ^l .lOndra. Comandant al acestui vas a fost numit Luke Fox, un capi nai īn vīrsta, care avea experienta calatoriilor polare. El era sig^ur

ucces si a semnat cu compania Indiilor de est un contract t rare de piper. Cīnd s-a īnfatisat lui Carol I, acesta i-a dat scrisori c mparatul Japoniei. Fox s-a pregatit bine pentru calatoria īn Arcticsi ^ facut multe observatii stiintifice pretioase. Cele doua vase au p*

PRIMELE DESCOPERIRI IN ARCTICA DE VEST

īn acelasi timp, m pn-_iie^!e lunii mai, dar fie-mandant actiona īnde-care ^c°^ro.f ^uitatele obtinute pendfVau fost nici pe de-^d%f de aceeasi valoare. Pt Virsitul lunu iulie 1631, , Foia ajuns la coltul de a est al golfului Hudson, ⁿ°^ri crolf Nec ultra" din drep-tuT paralelei de 64° latitudine ■ - īn fata caruia s-a oprit īn 1613. S-a constatat ca

golful este de fapt o strīmtoare (fox a īnaintat prin ea pīna in dreptul paralelei de 65°30' lati­tudine nordica), iar Southamp-"ton s-a dovedit a fi, nu o parte a continentului, ci o insula sau, cum s-a mai crezut multa vre­me, un grup de insule si Fox i-a dat numele de "Sir Thomas Roes Welcome" ("Bine ati venit, sir Thomas Roes!"); astazi a-ceasta denumire īn forma pre­scurtata - Roes Welcome - s-a pastrat pentru strīmtoarea ce desparte insula Southampton de continent.

īntorcīndu-se, Fox a mers de-a lungul īntregului litoral vestic al gol­fului Hudson; dupa cīt se pare, el nu avea īncredere īn Button, care de­data aceasta īnsa avusese dreptate. īntr-adevar, acolo nu exista nici o strīmtoare. Cu acest prilej au fost descoperite toate insulele mici din apropiere, precum si insula Marble ("de Marmura"). Inaintīnd astfel, * ^a ajuns la gurile rivlui Nelson, dincolo de care se īntindea coasta sudica īnca neexplorata a golfului Hudson. In cursul lunii august, Fox a explorat si acest tarm pīna la 55° 10' latitudine nordica si 83° 5' longitu-e vestica, unde s-a īntīlnit cu James si īn curānd s-a apropiat de un _c- ^^iienr^tta-Maria); acolo tarmul cotea brusc spre sud. Fox a socotit zad ^{U ma}* ^{are r}°^{St sa mear}ga ^ma-i- departe, ca sa nu-si piarda timpul īn 6a~ "W ^~^a ^^ormul^at concluziile īn felul urmator: "In arcul dintre _a ,. ^sl. ^° 10' latitudine nordica, de-a lungul īntregii coaste apusene

r^+^i ' ^{nu es}^^{e n}^^c^ ° nadejde sa se descopere trecerea".

nord, Fox a traversat īntregul golf Hudson, a trecut de

strīmtoarea Hudson si a descoperit "Ţara lui Fox" extremitatea de sud-vest a Ţarii lui Baffin). Continuīn-spre nord, el a ajuns la 22 septembrie īn dreptul paralelei latitudine nordica. Golful dintre Ţara lui Baffin si continent,

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

īn care a patruns, a fost numit mai tīrziu bazinul Fox, iar
dinspre sud, care īl leaga de golful Hudson, a fost numita s
Fox. La sfīrsitul lunii octombrie 1631, Fox s^a īntors īn Anglia fara^
pierdut nici un om. Multi erau bolnavi, printre care si el īnsusi, da/t ^
s-au īnsanatosit.                                               ' ^toti

Thomas James a iesit la mijlocul lunii iulie īn golful Hudson traversat spre sud-vest, probabil pīna la varsarea rīului Churchill ' a īnaintat de-a lungul tarmului sudic al golfului Hudson pīna la 'ea^POi Henrietta-Maria (denumirea a fost data de el), unde a ajuns īnaintea^-Fox, care nu stia acest lucru. Despartindu-se de Fox, James a expln ^U' īn septembrie tot litoralul bazinului de sud-est al golfului Hudson, caru^ mai tīrziu i s-a atribuit numele lui (golful James). Ceata deasa si'ghet»^a rile l-au īmpiedicat sa se īntoarca īn tara. El a iernat la extremitatea su~ dica a golfului, pe insula Charlton (īn dreptul paralelei de 52° latitudin" nordica). Iarna a fost aspra. Dupa ce a pierdut o parte din echipaj, el a izbutit sa scoata vasul dintre gheturi abia la sfīrsitul lunii iunie 1632. La 2 iulie a parasit insula Charlton si la 22 octombrie a ajuns la Bristol.

Dupa expeditiile lui Button, Fox si James, īntregul litoral al golfului Hudson si aproape toate insulele de acolo au fost īnsemnate pe harti destul de exact (pentru acea vreme). Trecerea spre vest putea sa existe numai dinspre bazinul Fox, ramas neexplorat īn zona de dincolo de cer-' cui polar, dar se parea ca nici acesta nu are iesire. Abia dupa doua sute de ani a obtinut aici rezultate hotarītoare WilUam Parry (1821-1822), c-are, cu ajutorul eschimosei Igloolik, "a deschis" golful Hudson.