CELE TREI DINASTII REGALE CHINA

CELE TREI DINASTII REGALE CHINA

storia celor Trei Dinastii este nscrisa n su king (Cartea de istorie), n sî king (Cartea clasica a Poeziei) si n Analele pe bambus.

Lui suen, ultimul Suveran, i-a urmat Yu, cel care a ntemeiat dinastia Hia. Regii din aceasta dinastie s-au pervertit, au ncurajat coruptia, asa ca au fost alungati de regii din

dinastia Yin (sau sang, sau Yin-sang) care i-au nlocuit.

Ultimii regi din din 141e44b astia Yin au facut rau Imperiului si au

fost nlocuiti de regii din dinastia Ciu.

Doar Cerul putea acorda nvestitura unui rege al Chinei

O familie nu putea da regi Chinei sau Fii ai Ceru­lui (T'ien tiu) dec t pentru perioada n care Cerul i acorda nvestitura (ming). Aceasta investitura, acest

mandat ceresc, era ntotdeauna temporar.

Mandatul ceresc care permitea domnia se dadea numai datorita meritelor (kong) unui mare Stramos. Marii Stramosi ai celor Trei Dinastii Regale (S n Wang) au fost toti ministri ai lui suen, ultimul Suveran: Yu, care a ntemeiat dinastia Hia, a fost S/"-kong (sef al lucrarilor publice); Sie si K'i, stramosii celor din dinastiile Yin si Ciu, au fost: unul, inspector al populatiei, celalalt functionar superior la agricul­tura. In plus, nasterea celor trei Stramosi dinastici a fost miraculoasa: ei s-au nascut din vointa Cereasca n toate trei dinastiile, regii descindeau dintr-un Fiu al Cerului.

nca de la nceputul secolului VII! .H., istoria arata ca cei din dinastia Ciu erau secatuiti de puteri. Virtutea lor era epuizata si dezastrele naturale au dovedit-o. Dezastre asemanatoare se produsesera si la sf rsitul dinastiei Hia, ca si la sf rsitul dinastiei Yin. Ultimii suverani din fiecare dinastie erau foarte orgoliosi si actionau asa cum doreau ei, n loc sa res­pecte Virtutea care era identica cu Ordinea naturala. Ei nu mai conduceau dupa mandatul dat de Cer si Cerul i-a abandonat, nemaitrat ndu-i ca pe Fii res­pectuosi, deoarece Virtutea regala se obtinea doar prin ndeplinirea ordinelor ceresti.

Dinastia Hia

Yu cel Mare, ntemeietorul dinastiei Hia, avea toate caracteristicile unui adevarat Suveran; mai mult chiar, nici un alt Suveran nu se asemana cu un

fee

semizeu mai mult dec t acest creator al Regalitatii. Yu era activ, serviabil, capabil, harnic... se mbraca si m nca simplu si arata o deosebita evlavie fata de puterile divine; avea o locuinta umila, dar cheltuia mult pentru canalele de irigatii.

Detinea n el Virtutea necesara pentru unirea Imperiului si i-a asezat n locuri potrivite at t pe chinezi c t si pe barbari; Imperiul a cunoscut atunci Marea Pace. Respect nd riturile, el a calatorit p na la cele Patru Orizonturi, pentru a stabili granitele Lu­mii si ale Chinei. Toate acestea le-a facut, pe vre­mea c nd era doar ministru al lui suen care I-a prezentat Cerului si, dupa moartea lui, a trebuit sa domneasca. Ca orice Suveran, el si-a numit un minis­tru, pe Kao-yao si, apoi, la moartea acestuia, pe Yi (sau Po-yi), care se pare ca a fost fiul lui Kao-yao.

C nd Yu a murit, seniorii l-au parasit pe Yi, s-au dus ia K'i si i-au spus: Printul nostru este K'i, fiul lui Yu, Suveranul". Astfel a fost stabilit principiul ereditatii dinastice.

Lui Yu, regele civilizator, i-a urmat, deci, K'i, re­gele razboinic. Dar istoria i cunoaste o singura vic­torie, jirin care a ntarit opera pasnica a tatalui sau.

nainte de a ajunge la Kie, ultimul din dinastia Hia, istoria mai vorbeste de regele K'ong-Kia, caruia Cerul i-a trimis o pereche de dragoni, din care regele a m ncat-o pe femela. Unii vad n acest dar ceresc o confirmare a Virtutii regale si fac din K'ong-Kia un ntelept care respecta ntru totul vointa Cerului. Altii nsa vad n el un amator de magie care a instaurat dezordinea si a pervertit Virtutea celor din dinastia Hia".

Ultimul rege, Kie, a distrus definitiv aceasta Vir­tute. Nu era un suveran incapabil, dar era un tiran. Iubea luxul si se destrabala cu prizonierele aduse din expeditii. Un vasal pe care Kie I-a nchis si apoi I-a eliberat, Tang, sprijinit de alti vasali ai lui Kie si de seniori, a ridicat o armata cu care I-a nvins si I-a alungat pe Kie de pe tron.

Dinastia Yin

T'ang Victoriosul a ntemeiat dinastia Yin. El cobora din primul Suveran si din Sie care se distin­sese ca ministru al lui suen. Printre stramosii sai se numara Hiuan-ming care a regularizat cursul Fluviu­lui Galben.

T'ang si-a nceput domnia pedepsindu-i pe cei care nu faceau sacrificii si pe cei care nu aveau mila de popor. Totusi, n timpul domniei lui nu a facut fapte de seama. Nici urmasii lui nu s-au distins prin fapte deosebite.

Dinastia Yin a disparut odata cu siu-sin, despre care se spune ca a tras cu sageti spre Cer si acesta I-a pedepsit trimitând un foc puternic care I-a ars mpreuna cu femeile si averile sale. El a fost tiranul cel mai ur t de popor. A avut o forta fizica su­praomeneasca si-a ucis sotia principala; a inventat noi metode de tortura si i-a chinuit si torturat pe toti cei care i condamnau purtarile.

El I-a nchis ntr-un turn pe seful din Vest, print din familia Ciu, cel mai virtuos dintre vasalii sai! Atunci, muntele Yau s-a prabusit, o femeie s-a

jWjt. Uiv'.*, '- -^-i

l    i

trasformat n barbat si au aparut doi sori pe cer. seful din Vest, c nd a fost eliberat, i-a adunat n ju­rul lui pe seniori si pe vasali si, n fruntea unei ar­mate, a nlaturat dinastia Yin.

Dinastia Ciu

Regii din dinastia Ciu coborau din Huang-ti si din K'i. Triumful acestei dinastii a fost rodul activitatii a doi regi, Wensi Wu.

Regele Wen a avut mai nt i titlul de sef al Ves­tului si, n aceasta calitate, i-a nvins pe barbari si i-a pedepsit pe cei vinovati. Dupa aceea, a luat tronul si a devenit Rege.

Fiul sau, Wu, a fost un rege razboinic, dar el s-a narmat numai pentru a executa ordinul Cerului de a-l pedepsi pe siu-sin, fostul rege, care se purta cu mare cruzime fata de cele O Suta de Familii. Imediat ce I-a nvins, a lasat armele si si-a inspectat fiefu­rile".

Urmasul sau, C'eng, s-a luptat si el contra par­tizanilor dinastiei Yin, pe care i-a nvins, ntarind di­nastia Ciu. Despre urmasii lui se stie doar ca regele Ciao a murit nestiut de nimeni deoarece Virtutea re­gala" slabise. Ea si-a recapatat forta n regele Mu, fiul lui Ciao, care s-a nascut n mod miraculos. Era un erou c ntat de poeti, fiind protagonistul unui ro­man de aventuri. Este celebru si prin calatoria pe care a facut-o n Vestul ndepartat; el a promulgat un Cod penal. Apoi, Virtutea a slabit iar, la urmasii sai, carora poetii le-au adresat satire".

Decadenta s-a accentuat n timpul regelui Li, care a fost destul de slab la minte ca sa adune bogatii si sa ncerce sa nchida gura poporului"; a trebuit sa paraseasca tronul n anul 841 .H. P na n anul 828 .H. puterea a fost n m inile a doi ministri. C nd a murit Li, ei l-au ncoronat pe Siuan (828-782 .H.). Acesta a facut multe greseli: el nu a arat pam ntul regal, a hotar t recensam ntul populatiei, lucru interzis, si a iubit prea mult placerile. Dar, apoi, s-a ndreptat pentru ca s-a rusinat si si-a marturisit greselile.

Unii cronicari spun ca prin aceasta a reusit sa renasca Virtutea celor din dinastia Ciu.

Alti spun ca a fost omor t cu sageti de fantoma uneia din victimele sale, dupa ce suferise o nfr ngere chiar acolo unde nu vroise sa are pam n­tul. Greseala de a face recensam ntul populatiei a fost platita de fiul sau, regele Yeu (781-771): a fost nvins de barbari si ucis. El fusese ndragostit de Pao-tî, o femeie frumoasa si iscusita, dar care era b rfitoare si prin aceasta a atras nenorocirea. Pao-tî se nascuse din spuma unui dragon care a fecundat o fetita de sapte ani. Dragostea pe care i-a purtat-o regele Yeu a tulburat ntreaga natura: muntele K'i s-a prabusit si trei r uri au secat. si daca regii din dinastia Ciu, a caror Virtute disparuse, nu au fost to­tal eliminati, a fost din cauza ca n acel moment nu a aparut n China nici un ntelept care sa aiba geniul binefacator al unui ntemeietor de dinastie.