CITIVA CALATORI DE LA SFIRSITUL VEACULUI AL XVIII-LEA

CĪŢIVA CĂLĂTORI DE LA SFĪRsITUL VEACULUI AL XVIII-LEA

Multi alti calatori au strabatut īn ultimul sfert al acestui veac terile noa fara a fi lasat vreo īnsemnare. Pe caramizile bisericutii din vechiul Buce de linga Craiova e scrijelat astfel numele Patriarhului Avram din Ierusal unul dintre atītia sefi ai bisericilor orientale cari au cautat si gasit ajuto: malurile Dunarii.

Un maior von Raan (?) cerceta la 1790 Basarabia, tara moldovenea si el gasea acolo case ruinate de greul razboiului, chiar acele 300 mai bij dulgheri fara musterii si cele sase-sapte biserici care s-au pastrat si pīna t

Largi sīnt lamuririle pe care le da un german din Frankfurt care la . s-a coborīt pe Dunare, pentru ca apoi sa descrie anume, īntr-o lucrare care j acuma n-a iesit la iveala, Moldova, Ţara Romāneasca si Ardealul3.

īn cea dintīi, se descriu orasele atinse de calator, venit, pentru negot coborīrea lui spre gurile Dunarii, cu vasele de comert ale agentiei Dellazia Principate. La Islaz si la Zimnicea sīnt depozite de sare; din ultimul Io duc marfurile la Bucuresti cu pretul de 16-20 parale de centenariu. Giurg cu īnsemnatate comerciala, īi aminteste monedele batute la Sadagura de cu bronzul tunurilor luate aici de la turci. Braila e o cetate turceasca un cu ceva ziduri  353d34d 51;i trei-patru minarete iesind deasupra mizerelor bordeie, fata, pe ostroave, se fierbe carnea pentru grasimea ceruta la Constantino Cum la Galati se opreste mai mult, pentru iarna, depunīnd īn magazii lucru cu care venise, e gazduit la negustorul care, cu Dellazia, cel cu sapte corabi

1Rev. ist., VIII, p. 79.

Iustin Fratiman, īn Dreptatea din Chisinau, I, februar 1922.

Herrn Jenne's Reisen nach St. Petersburg, einem Theile von Deulschland, Fr
reich, Kroatien, Slavonien, Italien, die Moldau, Wallachey, Siebenbilrgen und Ung
nebst einem Reise-Journal der Donaufahrt von Essegg bis ans Schwarze Meer, Pesta, 1
H. Jenne's Reisen von Petersburg bis Malta und von der Donaumiindung bis in den Giu
quivir, durch einen Theil von Asien und einige Stadte in Amerika und nach dem Arci
lagus, der europaischen Tilrkei, Moldau, Wallachey, Siebenbiirgen, Slavonien, und von 1
seille nach Sevilla, iiber Alikante, Murcia, Kartagenna, Granada, Gibraltar und Cadiz, Vi
1790, 3 voi.

De la jumatatea veacului al XVH-lea pīna la 1800

3r facea mai multe afaceri aici, care lucreaza si cu Bulgaria si cu Cunoscutul conte ungur Festetics. El īl prezinta ceva mai īn ragaz, ca transporturile care, īn tara fara fabrici de postav, sosesc din Lipsea i cu multa greutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al comer-triac. De aici se duce, cu o sanie de posta, platita zece bani de cal, >sti. Impresia frumoasa din departare nu se mentine, la vederea stra-te, care sīnt murdare, a "bordeielor de lut", a caselor boieresti invizi-t strada, īn care i s-a spus ca boierii stau, manīnca si dorm pe "di-)fale". Prezinta urīta, chiar "foarte urīta" curte noua a lui Alexandru

īnceputa cu mesteri din Brasov si ispravita cu cei, mai putin destoi-tara. īl intereseaza Baratia, sasii ceasornicari, juvaergii - si un spi-reii; Festetics are un depozit de trasuri īn capitala munteana: sīnt ruzeci de caleste, care se vīnd cu 1 800-2 000 de florini bucata, si mai ieftene.

rie bogatia terii, regretīnd ca nu se cultiva tutun si zarzavat (afara , pentru acesta din urma), ca boierii prefera cīnepei indigene mata-bacul venit din Saxonia si Silezia, ca nu se īngrijeste vinul care, totusi, are gust de sampanie, ca tot negotul e lasat īn mīna sasilor. Negus-intereseaza de cresterea vitelor pentru grasimea si pastrama ceruta pentru piei, foarte cautate, de felurile de līna, de porci, cari se vīnd ;a, ca si īn Ardeal si Banat, de cai, pe cari-i vede īn cete de pīna la e pe cīmp, de albine, adesea pīna la 2 000 de stupi, la boieri, pe nii moldoveni se multamesc cu o suta. Domnul muntean culege

de lei, al Moldovei cu un milion mai putin.

litorii, la 500 000 īn ambele teri, nu sīnt vrednici de nici o lauda: i a au si defectele intrigii si prefacatoriei. Boierilor li se īnsira pe īnde-i pacatele: mai ales manīnca prost, cu mīna ori cu linguri de lemn pe iasa patate, bucate pline de muste, sau puturoase, pe care le aduc :drente. Aceasta desi poarta blani de o mie, doua de piastri si desi 1 femeile cu pietre scumpe. Cei īntorsi dupa 1774 din Ardeal aduc cu-ulite, scaune, alta mobila - dese comenzi de asemenea obiecte sīnt e īn corespondenta boierimii de pe la 1790 cu Hagi Constantin Pop, ngrosist romān din Sibiiu1. *sul negustorului se face prin Turnul Rosu2.

nitropolit din Tiflis, Ionā, strabate Moldova la 1790. intereseaza īnainte de toate e persoana binefacatorului sau, cneazul in (Potemchin), fostul amant al īmparatesei Ecaterina, care se vede, >ompelor si risipelor sale, acel viitor "rege al Daciei", cum spera sa-1 3matia ruseasca. Se prezinta cu admiratie curtea acestui quasi-su-io-romān, vizita lui la Galati unde se face slujba pentru el de epis-Ierapole, un grec, si de sase arhimandriti, asistīnd si nu stiu ce cleric a carui biserica binevoise a veni printul ortodox. Bolnav, luminatia sa

:a, Studii si doc, VIII.

umat de d. G. Karadja, īn Rec. ist., X, p. 43-50 si īn Berechet, Spicuitor] in HI, p. 64-70.

Cītiva calatori de la sfīrsitul veacului al XVIII-lca

e īngrijit la Miroslava de un medic militar francez, pīna ce, de tot slab, e suit d< luxoasa lui nepoata, contesa Branicka, īn caleasca, pentru a merge la Chersonu "Tauridei" lui. Murind īn Basarabia, e adus la Iasi, si asistam la bogatul servicii de īngropare, īn prezenta solului turc pentru pace a dragomanului Alexandri] Moruzi, un viitor domn; Ionā a mai vazut si pe alti trimesi pentru pace, Bezj borodco, Serghie Lascarov: i-au trecut īnainte soldatii purtīnd bucurosi "ra murile de pace" īn mina; a privit balul pe care-1 onoreaza un print Potock si un arhiereu armenesc, Iosif. Se intereseaza de exarhul Ambrozie Serebreni cov, trimes pentru a cīrmui, cu ajutorul cīmpulungeanului Gavriil Banulescu biserica Moldovei. īl arata pe acest cleric rus sfintind geamiile cetatilor basa rabene, de curīnd cucerite, Bender, Ismail; el, care stie ca armenii din ces dintīi cetate si din Chilia au fost atrasi la Dubasari, peste Nistru. Se descrii si consacrarea lui Gavriil ca episcop la "Bender si Cetatea Alba", de un vla dica grecesc si de altul tocmai din Grusinia.

Clericul strain a avut de la favoarea lui Patiomchin o manastire, Pīngara tii, unde a stat nu mai putin de doi ani, Unga apa frumoasa, īn mijlocul a trei sprezece sate cu locuitori zdraveni, cari-i dau tributul anual de 150 de oi, 20( de bani de argint, 700 de pastravi afumati, tot atītea roti de cascaval, 1 00( de scoici, pentru zile de post, īn afara de cuvenita dijma; īn jur se poarta cin zeci de cara tiganesti. Om cinstit, georgianul nu urmeaza sfatul de a vinde cīnd pleaca, averea manastirii1.

Un englez, John Jackson, face la 1797 drumul de la Giurgiu la Bucuresti unde are a face cu agentul austriac Merkelius. si el se mira de luxul īn caleste al boierimii, dar, īn calitatea lui nationala, critica si mai tare lipsa de adeva rata religiozitate si de sfintenie a casatoriei2.

Alti englezi trec īn Ţara Romāneasca la cīteva luni dupa īncheierea paci: de la sistov. Studentul de la Cambridge John B.S. Morritt of Rokeby (1772- 1843), viitorul prieten al romancierului celebru Walter Scott, vine din Unga­ria, īmpreuna cu un Stokdale si un Rondle Wilbraham, plus un pictor vienez la 1794.

īn scrisorile8 lui, neobisnuitul calator pomeneste de bietii revolutionar: francezi, prizonieri īn Banat, cari zimbind, se sting de osteneli si lipsuri, d drumul prin Ardeal, pe obisnuita cale a Dobrei si Devei, coborīnd spre Sibiiu unde se face vizita la Muzeul Brukenthal si la generalul Rolle, care asigura ci! la noi se īntelege nemteste, ba chiar latineste (!).

Frumoase locuri la Turnul Rosu, dar proaste casute teranesti īn care oa­meni si porci dorm laolalta. Ceva porumb īmprejur; nici macar o gaina d( prīnzit. Drumuri care cer sa se schimbe caii trasurii cu rabduriii boi; caluti:

Dupa volumul publicat īn ruseste la 1862, st. Berechet, īn Picaturi marunte, Chisi
nau, 1924. Cf. si Rec ist., XI, p. 338-9.

C. Karadja, īn Berechet, Spicuitor īn ogor strain, III, p. 56-9, Cruci de drum, p- 58

The letteres of John B.S. Morritt of Rokeby, descriptive of journeys in Europe ani
Asia Minor in the years 1794-1795, edited by G.E. Marindin, Londra, 1914.

De Ia jumatatea veacului al XVlI-lea pīna la 1800

iesti, cu toata rezistenta lor admirabila, cad pe drum si se cauta īmprejur a casele de posta cu coperisul gīrbov si prispa īnalta. Pe alocuri tigani, ti "ca boii". Prizonieri de razboi la turci sīnt asa de multi prin tara, īncīt īius ajunge a trimite peste 5 000 la casele lor.

loierii sīnt mai bine asezati si foarte īndatoritori. Ispravnicul grec de la ii da mijloacele de transport cu porunci inexorabile catre teranii lui. Arges cocoana Ilina Agoaia sta pe divan, īntre cinci, sase roabe, īn ro-de muselina "cu mīneci lungi, rascroita pīna la sini si legata ā la Campbell, i la picioare ca un pantalon, o bucata de muselina supt talie, pe cap c a īnalta, turtita, cu canaf de aur, tulpan pe frunte si cositele pe umeri", i mantie de matase azurie cu margenile de blana si mīneci scurte, terlici le galbena suptire īn conduri pe care-i scoate cīnd se asaza turceste pe '. Pe līnga copilul ei de patru ani creste pe unul rascumparat de la turci, ite ea īnsasi a doua zi serbetul de trandafir. La Pitesti, cu pravaliile gre-ispravnicul, foarte bine crescut, vorbeste frantuzeste, - Agoaia, fireste, i Colintina, cu casa Ghiculestilor, gazda lipseste; soldatii austrieci ai lui de Coburg nu lasasera decīt un divan de paie. La Bucuresti, cu ne-i evrei, greci, dar si nemti, nu se afla ospitalitate īn casele care nu-i umoase tīnarului englez1.

īnga Pitesti, īn ziua de 18 iulie, Marritt a gasit alaiul de calatorie al am­orului englez la Constantinopol, Robert Ainslie, plecīnd spre tara lui. urma acestei calatorii a ramas frumoasa lucrare a pictorului italian Mayer, dupa care s-au publicat plansele din 1801- 62. itre altele se reprezinta sala de receptie a curtii din Bucuresti, cu tronul s trepte, purtīnd "turaua" sultanului si pe parete- sabia de-stapīnire, tuiu-nd tinute īn mīna; se vede īn fata, cu obisnuitul ceremonial, ambasado-mita lui, cītiva boieri, slugile cu fructe pe farfurii. Se prezinta si pe dina-spectul acestui palat, līnga care, la podul Dīmbovitei, si doua felinare3.

n finlandez, Orraeus, medic, se afla la Iasi supt steagurile rusesti īntre i 1772. stie si ce se petrece la Galati, unde e un nou port, si pomeneste generalului Fabriciani cu turcii, prinderea de rusi a lui Constantin Voda cordat. La Iasi, vede venind din Botosani soldatii īmparatesti cu prizo-atari. Dar ce-1 preocupa mai mult, e teribila ciuma. Ea atinge si pe rusi, )r spital e la curte. Mor husari, infanteristi. Generalul comandant Stof-are n-a cutezat sa evacueze orasul, neavīnd ordine si īn fata protestului or, cari se tem sa nu vie turcii, se retrage la via mitropoliei, unde si pe īl culege boala. Rumientov, generalisimul, voia totusi sa īeie cvartir īn :are e golit de trupe, mutīndu-se si spitalul la tara. si farmacistul, cu i lui, piere. Medicii greci nu pricep nimic, si unul spune ca pentru juma-

Dupa scrisorile inedite īn proprietatea sa, G. Karadja, īn Rev. ist., VIII, p. 180-4. Vieivs in Turkey in Europe and Asia, comprinsing Rumelia, Bulgaria, Wallachia, nd Palestine, selected from the collection of Sir Robert Ainslie, drawn by Luigi Mayer .raved by William Watts, vcith an elucidative letter-press, Londra, 1801. v.G. Karadja, īn Rev. ist., VIII, p. 188 - 90 si Buletinul Comisiei Monumentelor XVII, p.J 65-7.

CītiTa calatori de la sfīrsitul veacului al XVHI-lea

tate din MoldoA^a n-ar merge la ciumatii de la Sf. Spiridon. Aga ascund* cazurile.

Orasul se pustieste aproape; fug si surugiii cari adusesera pe straini. Dir 2-3 000 de locuitori, restul fiind la munte, mor peste 800. Se dau stiri groaz­nice: "Moldoveni mai saraci, cari aveau rude bolnave de ciuma, ca sa nu fit suspectati, īi duceau pe furis īn padurile cele mai apropiate. Dupa ce-i asezau pe paturi de iarba si vesminte, īi depuneau īn locuri umbroase. Aproape de e li puneau un vas cu apa si ceva de mīncare, si astfel īi lasau pe nenorociti īr voia soartei. Daca aveau ceva cunoscuti, carora sa li fie mila de dīnsii, īi ma cercetau si li īndeplineau ce li lipsea, mai ales apa. Cei mai īn putere īsi cule­geau singuri vreascuri pentru foc. Cīnd mureau, erau īngropati pe loc de ciocli Dar foarte adeseori erau parasiti si, īn putrezire, erau sfīsiati de cīini, mīncat de viermi sau rupti de fiare"1.

1 Dupa textul latin din Petersburg, 1780, īn teza d-lui Ioan N. Prelipceanu, Ciumt de la Iasi din 1770 dupa descrierea lui Orraeus, Cluj, 1927.