CÎŢIVA CĂLĂTORI DE LA SFÎRsITUL VEACULUI AL XVIII-LEA
Multi alti calatori au strabatut în ultimul sfert al acestui veac terile noa fara a fi lasat vreo însemnare. Pe caramizile bisericutii din vechiul Buce de linga Craiova e scrijelat astfel numele Patriarhului Avram din Ierusal unul dintre atîtia sefi ai bisericilor orientale cari au cautat si gasit ajuto: malurile Dunarii.
Un maior von Raan (?) cerceta la 1790 Basarabia, tara moldovenea si el gasea acolo case ruinate de greul razboiului, chiar acele 300 mai bij dulgheri fara musterii si cele sase-sapte biserici care s-au pastrat si pîna t
Largi sînt lamuririle pe care le da un german din Frankfurt care la . s-a coborît pe Dunare, pentru ca apoi sa descrie anume, într-o lucrare care j acuma n-a iesit la iveala, Moldova, Ţara Româneasca si Ardealul3.
în cea dintîi, se descriu orasele atinse de calator, venit, pentru negot coborîrea lui spre gurile Dunarii, cu vasele de comert ale agentiei Dellazia Principate. La Islaz si la Zimnicea sînt depozite de sare; din ultimul Io duc marfurile la Bucuresti cu pretul de 16-20 parale de centenariu. Giurg cu însemnatate comerciala, îi aminteste monedele batute la Sadagura de cu bronzul tunurilor luate aici de la turci. Braila e o cetate turceasca un cu ceva ziduri 353d34d 51;i trei-patru minarete iesind deasupra mizerelor bordeie, fata, pe ostroave, se fierbe carnea pentru grasimea ceruta la Constantino Cum la Galati se opreste mai mult, pentru iarna, depunînd în magazii lucru cu care venise, e gazduit la negustorul care, cu Dellazia, cel cu sapte corabi
1Rev. ist., VIII, p. 79.
Iustin Fratiman, în Dreptatea din Chisinau, I, februar 1922.
Herrn Jenne's Reisen nach St.
Petersburg, einem Theile von Deulschland, Fr
reich, Kroatien, Slavonien, Italien, die Moldau, Wallachey, Siebenbilrgen und Ung
nebst einem Reise-Journal der Donaufahrt von Essegg bis ans Schwarze Meer, Pesta,
1
H. Jenne's Reisen von Petersburg bis Malta und von der Donaumiindung bis in den
Giu
quivir, durch einen Theil von Asien und einige Stadte in Amerika und nach
dem Arci
lagus, der europaischen Tilrkei, Moldau, Wallachey, Siebenbiirgen,
Slavonien, und von 1
seille nach Sevilla, iiber Alikante, Murcia, Kartagenna, Granada, Gibraltar und
Cadiz, Vi
1790, 3 voi.
De la jumatatea veacului al XVH-lea pîna la 1800
3r facea mai multe afaceri aici, care lucreaza si cu Bulgaria si cu Cunoscutul conte ungur Festetics. El îl prezinta ceva mai în ragaz, ca transporturile care, în tara fara fabrici de postav, sosesc din Lipsea i cu multa greutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al comer-triac. De aici se duce, cu o sanie de posta, platita zece bani de cal, >sti. Impresia frumoasa din departare nu se mentine, la vederea stra-te, care sînt murdare, a "bordeielor de lut", a caselor boieresti invizi-t strada, în care i s-a spus ca boierii stau, manînca si dorm pe "di-)fale". Prezinta urîta, chiar "foarte urîta" curte noua a lui Alexandru
începuta cu mesteri din Brasov si ispravita cu cei, mai putin destoi-tara. îl intereseaza Baratia, sasii ceasornicari, juvaergii - si un spi-reii; Festetics are un depozit de trasuri în capitala munteana: sînt ruzeci de caleste, care se vînd cu 1 800-2 000 de florini bucata, si mai ieftene.
rie bogatia terii, regretînd ca nu se cultiva tutun si zarzavat (afara , pentru acesta din urma), ca boierii prefera cînepei indigene mata-bacul venit din Saxonia si Silezia, ca nu se îngrijeste vinul care, totusi, are gust de sampanie, ca tot negotul e lasat în mîna sasilor. Negus-intereseaza de cresterea vitelor pentru grasimea si pastrama ceruta pentru piei, foarte cautate, de felurile de lîna, de porci, cari se vînd ;a, ca si în Ardeal si Banat, de cai, pe cari-i vede în cete de pîna la e pe cîmp, de albine, adesea pîna la 2 000 de stupi, la boieri, pe nii moldoveni se multamesc cu o suta. Domnul muntean culege
de lei, al Moldovei cu un milion mai putin.
litorii, la 500 000 în ambele teri, nu sînt vrednici de nici o lauda: i a au si defectele intrigii si prefacatoriei. Boierilor li se însira pe înde-i pacatele: mai ales manînca prost, cu mîna ori cu linguri de lemn pe iasa patate, bucate pline de muste, sau puturoase, pe care le aduc :drente. Aceasta desi poarta blani de o mie, doua de piastri si desi 1 femeile cu pietre scumpe. Cei întorsi dupa 1774 din Ardeal aduc cu-ulite, scaune, alta mobila - dese comenzi de asemenea obiecte sînt e în corespondenta boierimii de pe la 1790 cu Hagi Constantin Pop, ngrosist român din Sibiiu1. *sul negustorului se face prin Turnul Rosu2.
nitropolit din Tiflis, Ionâ, strabate Moldova la 1790. intereseaza înainte de toate e persoana binefacatorului sau, cneazul in (Potemchin), fostul amant al împaratesei Ecaterina, care se vede, >ompelor si risipelor sale, acel viitor "rege al Daciei", cum spera sa-1 3matia ruseasca. Se prezinta cu admiratie curtea acestui quasi-su-io-român, vizita lui la Galati unde se face slujba pentru el de epis-Ierapole, un grec, si de sase arhimandriti, asistînd si nu stiu ce cleric a carui biserica binevoise a veni printul ortodox. Bolnav, luminatia sa
:a, Studii si doc, VIII.
umat de d. G. Karadja, în Rec. ist., X, p. 43-50 si în Berechet, Spicuitor] in HI, p. 64-70.
Cîtiva calatori de la sfîrsitul veacului al XVIII-lca
e îngrijit la Miroslava de un medic militar francez, pîna ce, de tot slab, e suit d< luxoasa lui nepoata, contesa Branicka, în caleasca, pentru a merge la Chersonu "Tauridei" lui. Murind în Basarabia, e adus la Iasi, si asistam la bogatul servicii de îngropare, în prezenta solului turc pentru pace a dragomanului Alexandri] Moruzi, un viitor domn; Ionâ a mai vazut si pe alti trimesi pentru pace, Bezj borodco, Serghie Lascarov: i-au trecut înainte soldatii purtînd bucurosi "ra murile de pace" în mina; a privit balul pe care-1 onoreaza un print Potock si un arhiereu armenesc, Iosif. Se intereseaza de exarhul Ambrozie Serebreni cov, trimes pentru a cîrmui, cu ajutorul cîmpulungeanului Gavriil Banulescu biserica Moldovei. îl arata pe acest cleric rus sfintind geamiile cetatilor basa rabene, de curînd cucerite, Bender, Ismail; el, care stie ca armenii din ces dintîi cetate si din Chilia au fost atrasi la Dubasari, peste Nistru. Se descrii si consacrarea lui Gavriil ca episcop la "Bender si Cetatea Alba", de un vla dica grecesc si de altul tocmai din Grusinia.
Clericul strain a avut de la favoarea lui Patiomchin o manastire, Pîngara tii, unde a stat nu mai putin de doi ani, Unga apa frumoasa, în mijlocul a trei sprezece sate cu locuitori zdraveni, cari-i dau tributul anual de 150 de oi, 20( de bani de argint, 700 de pastravi afumati, tot atîtea roti de cascaval, 1 00( de scoici, pentru zile de post, în afara de cuvenita dijma; în jur se poarta cin zeci de cara tiganesti. Om cinstit, georgianul nu urmeaza sfatul de a vinde cînd pleaca, averea manastirii1.
Un englez, John Jackson, face la 1797 drumul de la Giurgiu la Bucuresti unde are a face cu agentul austriac Merkelius. si el se mira de luxul în caleste al boierimii, dar, în calitatea lui nationala, critica si mai tare lipsa de adeva rata religiozitate si de sfintenie a casatoriei2.
Alti englezi trec în Ţara Româneasca la cîteva luni dupa încheierea paci: de la sistov. Studentul de la Cambridge John B.S. Morritt of Rokeby (1772- 1843), viitorul prieten al romancierului celebru Walter Scott, vine din Ungaria, împreuna cu un Stokdale si un Rondle Wilbraham, plus un pictor vienez la 1794.
în scrisorile8 lui, neobisnuitul calator pomeneste de bietii revolutionar: francezi, prizonieri în Banat, cari zimbind, se sting de osteneli si lipsuri, d drumul prin Ardeal, pe obisnuita cale a Dobrei si Devei, coborînd spre Sibiiu unde se face vizita la Muzeul Brukenthal si la generalul Rolle, care asigura ci! la noi se întelege nemteste, ba chiar latineste (!).
Frumoase locuri la Turnul Rosu, dar proaste casute teranesti în care oameni si porci dorm laolalta. Ceva porumb împrejur; nici macar o gaina d( prînzit. Drumuri care cer sa se schimbe caii trasurii cu rabduriii boi; caluti:
Dupa volumul publicat în
ruseste la 1862, st. Berechet, în Picaturi marunte, Chisi
nau, 1924. Cf. si Rec ist., XI,
p. 338-9.
C. Karadja, în Berechet, Spicuitor în ogor strain, III, p. 56-9, Cruci de drum, p- 58
The letteres of John B.S. Morritt of
Rokeby, descriptive of journeys in Europe ani
Asia Minor in the years 1794-1795, edited by G.E. Marindin, Londra, 1914.
De Ia jumatatea veacului al XVlI-lea pîna la 1800
iesti, cu toata rezistenta lor admirabila, cad pe drum si se cauta împrejur a casele de posta cu coperisul gîrbov si prispa înalta. Pe alocuri tigani, ti "ca boii". Prizonieri de razboi la turci sînt asa de multi prin tara, încît îius ajunge a trimite peste 5 000 la casele lor.
loierii sînt mai bine asezati si foarte îndatoritori. Ispravnicul grec de la ii da mijloacele de transport cu porunci inexorabile catre teranii lui. Arges cocoana Ilina Agoaia sta pe divan, între cinci, sase roabe, în ro-de muselina "cu mîneci lungi, rascroita pîna la sini si legata â la Campbell, i la picioare ca un pantalon, o bucata de muselina supt talie, pe cap c a înalta, turtita, cu canaf de aur, tulpan pe frunte si cositele pe umeri", i mantie de matase azurie cu margenile de blana si mîneci scurte, terlici le galbena suptire în conduri pe care-i scoate cînd se asaza turceste pe '. Pe lînga copilul ei de patru ani creste pe unul rascumparat de la turci, ite ea însasi a doua zi serbetul de trandafir. La Pitesti, cu pravaliile gre-ispravnicul, foarte bine crescut, vorbeste frantuzeste, - Agoaia, fireste, i Colintina, cu casa Ghiculestilor, gazda lipseste; soldatii austrieci ai lui de Coburg nu lasasera decît un divan de paie. La Bucuresti, cu ne-i evrei, greci, dar si nemti, nu se afla ospitalitate în casele care nu-i umoase tînarului englez1.
înga Pitesti, în ziua de 18 iulie, Marritt a gasit alaiul de calatorie al amorului englez la Constantinopol, Robert Ainslie, plecînd spre tara lui. urma acestei calatorii a ramas frumoasa lucrare a pictorului italian Mayer, dupa care s-au publicat plansele din 1801- 62. itre altele se reprezinta sala de receptie a curtii din Bucuresti, cu tronul s trepte, purtînd "turaua" sultanului si pe parete- sabia de-stapînire, tuiu-nd tinute în mîna; se vede în fata, cu obisnuitul ceremonial, ambasado-mita lui, cîtiva boieri, slugile cu fructe pe farfurii. Se prezinta si pe dina-spectul acestui palat, lînga care, la podul Dîmbovitei, si doua felinare3.
n finlandez, Orraeus, medic, se afla la Iasi supt steagurile rusesti între i 1772. stie si ce se petrece la Galati, unde e un nou port, si pomeneste generalului Fabriciani cu turcii, prinderea de rusi a lui Constantin Voda cordat. La Iasi, vede venind din Botosani soldatii împaratesti cu prizo-atari. Dar ce-1 preocupa mai mult, e teribila ciuma. Ea atinge si pe rusi, )r spital e la curte. Mor husari, infanteristi. Generalul comandant Stof-are n-a cutezat sa evacueze orasul, neavînd ordine si în fata protestului or, cari se tem sa nu vie turcii, se retrage la via mitropoliei, unde si pe îl culege boala. Rumientov, generalisimul, voia totusi sa îeie cvartir în :are e golit de trupe, mutîndu-se si spitalul la tara. si farmacistul, cu i lui, piere. Medicii greci nu pricep nimic, si unul spune ca pentru juma-
Dupa scrisorile inedite în proprietatea sa, G. Karadja, în Rev. ist., VIII, p. 180-4. Vieivs in Turkey in Europe and Asia, comprinsing Rumelia, Bulgaria, Wallachia, nd Palestine, selected from the collection of Sir Robert Ainslie, drawn by Luigi Mayer .raved by William Watts, vcith an elucidative letter-press, Londra, 1801. v.G. Karadja, în Rev. ist., VIII, p. 188 - 90 si Buletinul Comisiei Monumentelor XVII, p.J 65-7.
CîtiTa calatori de la sfîrsitul veacului al XVHI-lea
tate din MoldoA^a n-ar merge la ciumatii de la Sf. Spiridon. Aga ascund* cazurile.
Orasul se pustieste aproape; fug si surugiii cari adusesera pe straini. Dir 2-3 000 de locuitori, restul fiind la munte, mor peste 800. Se dau stiri groaznice: "Moldoveni mai saraci, cari aveau rude bolnave de ciuma, ca sa nu fit suspectati, îi duceau pe furis în padurile cele mai apropiate. Dupa ce-i asezau pe paturi de iarba si vesminte, îi depuneau în locuri umbroase. Aproape de e li puneau un vas cu apa si ceva de mîncare, si astfel îi lasau pe nenorociti îr voia soartei. Daca aveau ceva cunoscuti, carora sa li fie mila de dînsii, îi ma cercetau si li îndeplineau ce li lipsea, mai ales apa. Cei mai în putere îsi culegeau singuri vreascuri pentru foc. Cînd mureau, erau îngropati pe loc de ciocli Dar foarte adeseori erau parasiti si, în putrezire, erau sfîsiati de cîini, mîncat de viermi sau rupti de fiare"1.
1 Dupa textul latin din Petersburg, 1780, în teza d-lui Ioan N. Prelipceanu, Ciumt de la Iasi din 1770 dupa descrierea lui Orraeus, Cluj, 1927.
|
