COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A INSULEI
NEWFOUNDLAND sI A COASTEI AMERICH DE NORD
DINSPRE OCEANUL ATLANTIC
COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A INSULEI NEWFOUNDLAND
In ultimul patrar
al secolului al XVI-lea, în 848t1924i fiecare an se adunau m
apele insulei Newfoundland circa 400 de vase de pescuit de diferite na
tionalitati.
Vasele engleze erau în numar mic, dar mai bine echipate sj
înarmate,
si capitanii englezi îsi arogau dreptul de a judeca litigiile
^
conflictele
dintre pescari. Insula propriu-zisa i-a interesat prea putin F
europeni pîna la "marea" descoperire a lui Frobisher. Dar cînd acesta
adus
în Anglia încarcatura sa de "aur", insula Newfoundland a capa
pentru
englezi o dubla importanta. Ea strajuia calea cea mai
scurta sp
"Katai"
si dincolo de ea se afla ,,tara aurului" a lui Frobisher. ^
Englezul Humphrey Gilbert, frate vitreg al favoritului reginei V ter Raleigh, a obtinut de la Elisabeta un brevet "pentru descoperi^ guvernarea insulei Newfoundland". Bazîndu-se pe dreptul primei
LONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERJCII DE NORD
te de Cabot, Gilbert a proclamat insula posesiune engleza, în periri îa°* telor guvernului francez. Giltaert a adus din Anglia pe insula cjuda ProteS . "i a încercat sa întemeieze pe coasta de sud-est prima 250 de oamlgz^ de peste ocean - Newfoundland (1583). încercarea a dat col(mie en?ra de peste si combustibil, colonistii duceau lipsa de toate gres- ^n a re traiului. Bolile au început sa bîntuie printre ei. Nemultu-cele neceS^1jnta sa se transforme în rascoala. Gilbert a poruncit sa se mirea am celor nemultumiti, dar în cele din urma a fost nevoit sa taie uree . transportat pe colonisti înapoi în Anglia. La întoarcere, el cedeze si jjrum în timpul unei furtuni. Abia dupa un sfert de veac, a-^erl arinari englezi au întemeiat prima asezare pescareasca perma-'^f- ia marginea rasariteana a insulei. Aceasta asezare s-a transformat . t'rziu în capitala insulei Newfoundland - Saint Johns, cel mai mare p^rt al insulei.
WALTER RALEIGH sI SOARTA VIRGINIEI - PRIMA COLONIE ENGLEZĂ DE PE CONTINENTUL AMERICAN
Walter Raleigh era un nobil englez nu prea bogat, care visa sa faca o cariera stralucita. El nu avea nici avere, nici titluri de vaza, dar era convins ca un tînar frumos le poate dobîndi trecînd prin iatacul reginei "fecioare" Elisabeta. Prin tot felul de extravagante, el i-a atras atentia asupra sa si a devenit unul din favoritii ei. Raleigh visa la bogatiile inepuizabile ale Indiei, la comorile din Mexic sau Peru, la Eldorado. Fratele sau Gilbert cauta tara aurului în preajma drumului de nord-vest. Raleigh a hotarît s-o caute peste ocean, mergînd în linie dreapta spre vest. El a obtinut un brevet regal pentru colonizarea teritoriului Americii de nord situat la miazanoapte de posesiunile spaniole (adica de Florida).
In 1584, Raleigh a trimis în recunoastere peste ocean doua vase mici. Ele au atins tarmul american în dreptul paralelei de 35°, unde nu exista aproape nici un port potrivit. Capitanii au vizitat doua insule situate unga laguna Pamlico si golful Albemarle (36° latitudine nordica), precum 5J tarmul continental învecinat si au stabilit acolo relatii cu localnicii, eintorcîndu-se în patrie, ei i-au descris pe indieni ca pe niste oameni pu*- ~Ci si *ene$*> viteji si ospitalieri, <curiosi si încrezatori, foarte dis-
obf + ^himbe produsele tarii lor pe marfuri engleze, îndeosebi pe detea V meta1"" CaPitanii au laudat foarte mult frumusetea tarii, blîn-rele m.e*'. fertilitatea solului. Atunci, zgîrcita regina si-a deschis baie-
Pusa ^ngii
.s* Raleigh a putut sa echipeze imediat o a doua
expeditie com-
zarM
n_.cir*ci vase. sub comanda lui Richard Grinville pentru
coloni-
engl *an descoperite. Favoritul recunoscator a dat
viitoarei Colonii
In 1^Umele
de Virginia, în cinstea protectoarei sale.
dica
în Grinville a întemeiat
pe insula Roandke (linga intrarea su-
A-merici-^? Albemarle), prima asezare engleza de lînga continentul s-au as e n°rd si dupa aceea s-a întors în patrie. In aceasta localitate ^Wat ^® ^e oameni' în special nobili scapatati care visau sa se asca repede. Iar "salbaticii" si-au dat seama de la început carui
"" îstoria ,j
esc°Periri1or geografice I -II.
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
zeu i se
închina englezii "civilizati" si, batîndu-si joc
de ei, le povesti despre bogatele zacaminte de aur
din interiorul tarii si V^ea bancurile de scoici cu
perle de lînga tarmuri. Dupa cîteva luni d P tari
zadarnice, colonistii au ajuns atît de înraiti, încît au încenm C^
atace
pe indieni. Acestia au înoetat sa le mai aduca alimente în s
^ bul
marfurilor engleze. In primavara anului 1586, colonistii au
într-o situatie desperata pe neasteptate s-a ivit' tarm flotila Iui Frantis care se întorcea în Anglia una din incursiunile l
sale
îm |
sale îm
potriva coloniilor spaniole. Dra~ ke i-a luat pe colonisti cu el sî i-a adus în patrie. Ei nu aveau decît o mica încarcatura de tu-tun si Raleigh, precum si aitî arbitri ai modei, au' raspîrdit curînd în Anglia fumatul.
Harta lui Gilbert din 1576 (schita). |
La scurt timp dupa evacuarea coloniei, a sosit acolo Grinville cu trei corabii. Ne-stiind nimic despre cele întîm-plate, el a lasat în colonia ramasa pustie cincisprezece oameni, ca sa-i pastreze lui Raleigh posesiunea sa. Curînd dupa aceea toti acesti oameni au fost macelariti de indieni. La începutul anului 1587, Raleigh a repetat încercarea de a organiza colonizarea masiva a Virginiei. Trei corabii au adus un nou grup dexcolonisti, numarînd peste 200 de oameni Dar curînd a izbucnit razboiul anglo-spaniol, noua colonie a fost lasata în voia soartei si toti colonistii au murit, fie de foame, fie ucisi de in-iieni. Dupa aceasta Raleigh, ca si augusta sa protectoare, si-au pierdut entuziasmul pentru aces/ proiect deficitar.
f EXPEDIŢIA LUI GOSNOLD
lat1 |
In ultimul an al domniei Elisabetei (1603) Bartholomew jrganizat o expeditie cu un singur vas (echipajul avînd treizeci si
)ameni). El a plecat de la extremitatea de sudvest a Angliei (5 t iine nordica) drept spre apus, cautînd sa urmeze, în limita posibilitati > aceasta directie. Vîntul însa a împins corabia spre sud. El a trave »ceanul fara sa fi întîlnit vreo insula si a ajuns la continentul amei n dreptul paralelei de 42° latitudine nordica. In acest loc, o pernn anga si îngusta, avînd forma unei seceri, formeaza un golf deschis ord. Gosnold a întîlnit acolo mari bancuri de scrumbii si a numit pe |
)ameni). El a plecat de la extremitatea de sud-vest a Angliei (50°
bi
DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERICII DE NORD
![]() |
p înp ^salbatici ^ vizitau tara; indienii le dadeau alimente si le aratau cele "albi" carSjocuri de vînatoare si pescuit. De aceea, cînd s-a întors dupa jnai bune ^ patrje; Gosnold a descris cu entuziasm regiunile din Lumea ^T descoperite de el. n p englezi i-a impresionat nu atît descrierea facuta de Gosnold, cît scurta a expeditiei. S-a aflat astfel ca dincolo de ocean, la numai i d d din Anglia exista o tara cu clima blînda si lo |
Cod ("caPul Scrumbiei"). Dupa ce a ocolit peninsula dinspre sula Cafe^ aintat' catre vest vreo 200 km de-a lungul tarmului. Era vara sud, e* a.ln fost fermecat de natura noii tari. El debarca din loc în loc si Gosno continentului si stabilea relatii cu indienii. Se stie ca acesti târmu întîmpinat aproape întotdeauna în mod prietenos pe primii
idiii l dad lit i l at l
scurta pt
a |
^ saptamîni de drum din Anglia, exista o tara cu clima blînda si lo-CÎ 'Tri blajini, o tara foarte potrivita pentru colonizarea populatiei "de ClU os" din Vechea Anglie. Noul drum descoperit de Gosnold reducea aproape la o treime traseul obisnuit stabilit de spanioli dupa expeditiile lui Columb. Curînd s-au organizat doua companii pentru colonizarea Americii care "se apropiase" pe neasteptate de Anglia - una la Londra si alta la Plymouth. Ele au capatat brevetele corespunzatoare de la noul rege al Angliei, lacob I Stuart.
Rezultatul final al noii miscari de colonizare 1-a constituit aparitia în America de nord a 13 colonii engleze, care s-au separat mai tîrziu de metropola si au devenit nucleul Statelor Unite ale Americii.
Companiile au dobîndit dreptul de a întemeia colonii pe litoralul dinspre oceanul Atlantic al Americii de nord, între 34 si 45° latitudine nordica, iar în interiorul teritoriului "de la o mare la alta" (mai tîrziu, Virginia a sustinut pe aceasta baza ca are drepturi si asupra tuturor pâ-mînturilor din vest). Companiile si-au luat obligatia sa raspîndeasca crestinismul printre "salbatici" si sa sustina printre colonisti biserica anglicana. Majoritatea patentelor regale repetau urmatoarele principii: "colonistii si urmasii lor ramîn engleji în toate privintele: în asezarile din Arnerica, ei se bucura de toate drepturile si privilegiile, ca si cum ar fi ramas în patrie". Pe aceasta baza, în secolul al XVII-lea si în prima jumatate a secolului al XVIII-lea, americanii s-au opus actiunilor arbitrare ie metropolei, iar în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si-au for-Uiat Pretentiile la independenta.
ÎNTEMEIEREA NOII COLONII VIRGINIA
c°loni + *a ^° decembrie, au plecat din Anglia trei vase mici cu 105 ^noas"1' aProaPe numai barbati, si dupa o lunga calatorie pe marea fur-navigat ^ intrat în primavara anului 1607 în golful Chesapeake. Ei au nu*nit /* SUs Pe un riu Pe care m cinstea regelui Iacob (James) l-au §leza ni arnes River" si au întemeiat pe malurile lui prima asezare en-^glia d C<?ntinentul american - Jamestown. Acesti colonisti au parasit 29* S Un^voie. Ei apartineau bisericii de stat dominante în Anglia
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
- biserica
anglicana (episcopala). Cei mai multi erau gentlertien' "oameni
lenesi si viciosi: ei fusesera trimisi peste ocean de
ru^ voiau sa scape de rusine si sperau ca în cîtiva
ani acestia, sau se/ °-are bogati, sau vor
pieri". Colonistii din Virginia semanau în multe D°r
^' cu hidalgo spanioli si cu fidalgo portughezi, care
s-au napustit 1V"^
ocean
dupa descoperirea Americii.
Printre primii colonisti din Virginia se întîlneau rar oameni si care sa nu dispretuiasca munca. Unul dintre acestia a fost torul de fapt al Virginiei, capitanul John Smith. Potrivit spuselor (care nu merita totdeauna încredere) Smith a servit înainte ca sold t*' razboiul din Ţarile de jos împotriva spaniolilor si în razboiul împotr' "* turcilor din Europa de sud-est. Acolo a fost ranit si a ramas pe cîm ^ de lupta printre cadavre. Turcii l-au gasit si l-au vîndut ca sclav în C meea. El si-a omorît stapînul si a fugit pe Don, la rusi. Apoi a peregrinat cîtiva ani prin Europa si Africa de nord, s-a întors în patrie, iar de acolo a plecat în Lumea noua. Acest aventurier a fost numit de compania din Londra guvernator al coloniei si a devenit primul ..patriot" anglo-ameri-can. Smith spunea: "Colonistii n-au decît sa piara într-una, caci tot mereu voi aduce altii noi". El încerca sa-i învete pe nobilii lenesi sa munceasca: "Nu numai argintul si aurul, dar si produsele pamîntului si tot ce se va gasi dau tarii valoare".
Compania din Londra urmarea sa gaseasca drumul cel mai scurt spre China; ea avea nevoie de profituri mari, de aur si argint, iar Virginia nu i le putea oferi. Compania a acuzat de incapacitate conducerea coloniei si în primul rînd pe Smith. Dupa doi ani de la întemeierea asezarii Jamestown, el a fost înlaturat temporar din functie. Din Anglia 3-au trimis în Virginia sapte corabii cu 300 de colonisti noi, printre care arau multi deportati si delicventi de drept comun. Compania din Londra [-a numit pe lordul Delatoare, cîrmuitor pe viata al tuturor posesiunilor ai din America. Lordul a plecat peste ocean, dar dupa cîteva luni s-a întors în patrie. Numele lui a fost dat golfului situat la nord-est de Chesa-peake (39° latitudine nordica) si micii peninsule dintre aceste golf un.
Din cauza
multimii de trîntori si netrebnici, colonia a dobîndit de la
inoeput
o faima atît de proasta, încît unii englezi acceptau mai curînd sa
"ie
dusi la spînzuratoare decît sa plece în Virginia: "Asupra acestei
ta"
Tiinunate
se abatu o rusine groaznica; ea era socotita drept locul
potriv
jentru
deportarea celor mai mari escroci".
Pentru noua colonie cel mai avantajos era sa cultive tutunul, ca ^ noda fumatului începuse sa se raspîndeasca în Europa occidentala ?i.Cj--rala. Colonistii nu se îndeletniceau aproape de loc cu agricultura si leau prea putina atentie cresterii vitelor. Indienii trebuiau sa le furniz ilimentele necesare. Cînd nu7 o faceau, colonistii le pradau satele.
Foarte curînd, în interesul plantatorilor de tutun, a fost intro .clavia. In 1620, olandezii au adus în colonie primii negri si i-au vlOe(ja ru cîstig mare la Jamestown. Negrii vigurosi, obisnuiti cu clima u g. i calda din Africa occidentala, s-au dovedit a fi muncitori excelent
COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERICII DE NORD
lor mari
profituri. In anii urmatori au început sa se aduceau Sy£gj^a
atît de multi negri, încît sclavii au ajuns sa fie mai aduca
i» ît oamenii
liberi.
pumeros1 ^ a explorat zona de pe litoral si a cautat sa mentina re-^° 'ce cu indienii. Colonia se dezvolta încet. In fiecare an soseau latii P^?.1 peste o mie de noi colonisti. Pretul tutunului crestea, caci din Ang ^ raspîndea tot mai mult în Europa.
'" ^ giezii (ca si olandezii) - spre deosebire de spanioli, portughezi si ^7f _ cautau sa nu se amestece cu bastinasii supusi si sa-si mentina
tea rasei". In cursul primilor ani de colonizare, pacea dintre en-indieni n-a fost tulburata. Dar pretentiile colonistilor au devenit
=> Ei acaparau cu nerusinare pamînturile indienilor, îi înselau si Rxct^v^ ^ 1622, indienii, care înainte aveau o atitudine pasnica, s-au "-"'culat împotriva asupritorilor. La un semnal dat de capetenii, ei au rtacat simultan pe colonistii risipiti în grupuri mici în regiunea localitatii Jamestown si au ucis, dupa cum se arata în "Istoria Virginiei" - 347 de colonisti, fara deosebire de sex si vîrsta. Multi colonisti au izbutit însa sa scape refugiindu-se la Jamestown. Atunci englezii au pornit un razboi de exterminare împotriva tuturor indienilor, chiar si a acelora care în mod evident nu au putut participa la atacul "perfid". Dupa ce s-au rafuit cu indienii din împrejurimi, colonistii din Virginia au atacat si triburile mai îndepartate, obligîndu-le sa le dea ostatici. De atunci, colonialistii au început sa promoveze "politica indiana", care este exprimata prin cinica fraza: "Buni sînt numai indienii morti".
"PELERINII" DE PE "MAYFLOWER" sI PRIMA COLONIE ENGLEZĂ
ÎN NOUA ANGLIE
In schimbul unei sume de bani, compania din Plymouth a permis puritanilor, prigoniti în patrie, sa se aseze pe teritoriul întins ce i s-a acordat. Puritanii au echipat pe tarmul sudic al Angliei, la Southampton, vasul "Mayflower ("Floarea de mai", 100 de tone).
Puritanii îsi spuneau adesea pelerini, pentru ca se considerau cala-°n pe aceasta lume efemera, veniti din nefiinta si nazuind spre "patria cereasca". Dar pentru timpul cît traiau pe pamînt aveua nevoie de o patrie pamînteasca. si astfel, în septembrie 1620, 120 de "pelerini", printre re se aflau femei si copii, au pornit pe corabia "Mayflower" peste ocean le Sa-?iaute Noua Anglie. Au trecut mai bine de doua luni pîna cînd "pe-rîul-X1 tiaU zar^ tarmul Americii. S-a stabilit ca ei sa debarce la gurile de -,1 ^udson. Dar, dupa cum spune legenda, capitanul vasului, mituit pr anciezi, care considerau aceasta regiune o posesiune a lor, a înaintat de^ ?xxx^ sPre nord si a intrat în golful Massachusetts. Corabia a mers Ziua - tarmului pe lapovita, pîna cînd a ajuns la o insula nelocuita, a fOst ^^oare colonistii au petrecut-o "în tihna si rugaciune". Aceasta
Pnma duminica puritana plicticoasa în Lumea noua. \ "Pelerinii" au cercetat portul, care li s-a parut excelent. In a lrivecinata au gasit apa buna de baut si ogoare ale indienilor se-
EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE
mânate cu porumb. Aceasta
luni este numita în S.U.A. "Ziua str"
lor", în
amintirea stramosilor americani - nordici "suta la
suta" ^ °^"
kei"), care au intrat în ziua aceea în stapînirea noii lor patrii - a1"
Anglie. ^°^a
La 25 decembrie 1620 s-au pus temeliile primelor case din Plymouth", pe coasta de nord-vest a golfului Cape Cod. Dupa cîteva ~* tamîni, colonistii s-au organizat din punct de vedere militar; pe Un rf^ lînga Plymouth s-a construit o cetate si pe zidurile ei au fost asezat î^ nuri. Prima iarna petrecuta în Noua Anglie a fost aspra si a secerat m iU~ vieti. Primavara, puritanii au sadit livezi si au început sa însamînt: ? grîne. Strîngînd o recolta bogata, ei au anuntat cu bucurie acest Iu ^ celor de aceeasi credinta cu ei din Europa, pentru a-i atrage în No U Anglie. Curînd a sosit acolo al doilea grup de colonisti. In cursul primii a doi ani, "pelerinii" au lucrat pamîntul în comun, iar'produsele le-au im partit între ei. Dar în primavara anului 1623 ei au trecut la "gospodar* individuala".
Acesti puritani cuviosi, persecutati în patria lor, nu s-au purtat mai bine cu indienii decît adeptii bisericii anglicane dominante în Virginia sau decît "blestematii papistasi" (catolicii) în America tropicala. îndata ce "pelerinii" au capatat întariri de peste ocean, invocînd un pretins complot, ei au organizat un macel în masa al indienilor algonkini, nevinovati si lipsiti de aparare, din regiunea golfului Massachusetts. Capeteniile si sute de indieni de rînd au fost prinsi în vigwamurile (locuintele) lor si ucisi. Acest asasinat în masa neprovocat a înspaimîntat atît de mult pe algonkini, încît ei si-au parasit meleagurile natale si au plecat spre apus. Crestinii s-au grabit sa anunte victoria asupra "paginilor" prietenilor lor europeni, iar unul dintre acestia a scris în Noua Anglie: ,,Ce minunat ar fi fost daca înainte de a-i macelari pe indieni ati fi adus pe cîtiva dintre ei la crestinism".
Dupa ce au fortat pe indieni sa se retraga în interiorul tarii, puritanii au început sa se aseze în grupuri mici de-a lungul tarmului golfului Massachusetts si sa se îndeletniceasca cu pescuitul. Pîna în 1624 asezarile de pescari s-au întins pe 50 km la nord de Plymouth si primii pescari europeni au aparut în marele golf, caruia i s-a dat mai tîrziu numele e golful Boston. Lor li s-au alaturat si agricultori, care au întemeiat aco asezari mai mari. Astfel a luat fiinta colonia puritana Massachuse ^ Acesti colonisti erau gospodari harnici si buni lucratori. Urmarind sa aseze temeinic în noua lor patrie, puritanii cultivau tot felul de p^ ^ în afara de tutun; nu se permitea sa se semene decît o cantitate mica tutun "ca medicament". /-
In perioada 1630-1640 au plecat spre Noua Anglie multi si crestini din diferite alte secte, pentru a scapa de prigoana autori \ ^ regale din vechea Anglie si a bisericii episcopale dominante, af *a aj, slujba acestora. Strainii se stabileau în asezarile vechi sau întemeia tele noi, printre care s-a remarcat în curînd Boston.
COLONIZAREA DE CĂTRE ENGLEZI A COASTEI AMERICII DE NORD
colonizata în special cu elemente burgheze, adepti ai i iiDeic , membri ai diferitelor secte, prigoniti în patria lor. Su-rnunc "ncepUt sg tje denumiti în curînd cei din Virginia, iar nordicii - ^1\^ Boston sau "yankei". Dar oricît de mult se deosebeau ei prin ca-Ceî profesiunea anterioara si conceptiile religioase, toti au început la fel° Tu udat cu sînge indian pamîntul noii lor patrii. |
. 1 pe
tarmul rasaritean al Americii de nord, în doua
regiuni,
■^1
' distanta de aproape 1 000 km una de alta, au luat fiinta
doua
aflate
la jeze: prima - la sud, Virginia sclavagista, colonizata
cu lepa-
colonii
ec°aselor dominante din Anglia secolului al
XVII-lea, adepti ai
daturile
iscopale de stat; a doua - la nord, embrionul Noii Anglii,
lC1LJ l
NOUA OLANDĂ sI SOARTA EI
La început, coloniile engleze au fost despartite una de cealalta printr-o lun<*a fîsie de litoral, unde au luat fiinta asezari olandeze si suedeze; Noua Olanda pe rîul Hudson, la gurile caruia a fost întemeiat orasul Noul Amsterdam, si Noua Suedie, în dreptul paralelei de 40°, pe ambele maluri ale unui golf îngust care a capatat mai tîrziu numele de Dela-ware. Acolo s-a construit portul Christiania, locuit de tarani suedezi si finlandezi.
Astfel, înca din prima jumatate a secolului al XVII-lea, tarmul Americii de nord dinspre oceanul Atlantic a fost colonizat cu reprezentanti) mai multor popoare europene: de la nord spre sud au început sa se aseze francezi (iar o data cu ei, bretoni si basci), englezi (la Boston), olandezi, suedezi si finlandezi, din nou englezi (în Virginia) si spanioli - fara a mai socoti grupurile mici de alte nationalitati care au venit în Noul Amsterdam si împrejurimile lui.
Colonia suedeza n-a dainuit multa vreme (mai putin de 30 de ani) si a fost cucerita de olandezi (1655). Dupa aceea, Noua Olanda a început, sa reprezinte o primejdie foarte serioasa pentru dominatia engleza pe coasta rasariteana a Americii de nord. Problema a fost rezolvata printr-un razboi în Europa - cel de-al doilea razboi anglo-olandez (1667). Olan-ezu au repurtat victoria pe mare, flota lor a patruns în fluviul Tamisa si pac1 fOC suburbiilor Londrei. Carol al II-lea Stuart s-a grabit sa încheie do^ An§lia si-a pierdut ultimele posesiuni din insulele Moluce; cele Porf P^^ ?i-au pastrat punctele de sprijin pe Coasta de aur, foarte im' asigur t -PentrU neSutatorii crestini de sclavi negri "pagîni"; Olanda si-a reiHinT t ^ Amer*ca ^e sud teritoriul Surinam (Guiana olandeza) dar a care n^ în ^avoarea Angliei la posesiunile sale din America de nord, mîinil areau mai Putm rentabile. înca eu trei ani înainte de a trece în telm saunrileZil°r> N°ul Amsterdam a fost daruit de Carol al II-lea fra-fost schi' ?Uc5*e de York- Dupa încheierea pacii, denumirea orasului a ^treag ta m New York si aceasta denumire a început s-o poarte n°Ua colonie engleza din zona centrala a Atlanticului.
|