CONSOLIDAREA BOLSEVISMULUI

CONSOLIDAREA BOLSEVISMULUI

În august 1928 se semneaza, la Paris pactul Kellog - Briand, la care adera si Rusia, în septembrie, prin care se renunta la razboaie de agresiune (Atacarea Poloniei de catre Soviete în 1939 a fost de aparare ! n.n.)
În februarie 1929 la Moscova se semneaza protocolul Litivinov, între Rusia Sov 959y247j ietica, Polonia, România, Letonia si Estonia, prin care se actualizeaza pactul Kellog-Briand. Dar în ziua urmatoare Pravda (oficiosul comunist de la Moscova n.n.) aminteste reprezentantului român ca U.R.S.S. n-a renuntat întru nimic la pretentiile ei asupra Basarabiei. (subl.n.)
Negocierile cu Rusia sovietica continua, privind pactul de neagresiune, ele izbindu-se mereu de cererea teritoriala (Basarabia) a Sovietelor.
Ele reîncep si se desfasoara la Riga, în perioada martie-aprilie 1932.
Guvernul francez a cerut aliatilor sai, România si Polonia sa încerce sa ajunga la încheierea uni pact de neagresiune cu Sovietele, cu scopul de a înlesni alianta militara cu Rusia Sovietica; acest scop era împartasit de Benes (Cehoslovacia) si de N.Titulescu. Negocierile, însa, sunt întrerupte de negociatorul român când, în momentul de a semna textul asupra caruia cazusera de acord, delegatul sovietic pretinde sa introduca o clauza, implicând legitimitatea pretentiilor rusesti asupra unei parti a teritoriului nostru si anume, Basarabia. Franta, ca intermediar, fagaduise solemn ca Sovietele nu vor ridica pretentii teritoriale.
Statele Unite, aflate într-o perioada de expectativa, dupa ce ajutasera consistent instaurarea bolsevismului în Rusia, se aliniaza, acum demersurilor diplomatice europene.
La 10 octombrie 1933 Franklin Delano Roosevelt trimite o scrisoare lui Mihail Kalinin, propunând stabilirea relatiilor diplomatice între Statele Unite si Uniunea Sovietelor.
Roosevelt recunoaste guvernul Sovietic, ca guvern legitim al Rusiei.
În acest context international, la 9 iunie 1934, N.Titulescu îsi perfecteaza optiunea politica pro-sovietica, prin reluarea relatiilor diplomatice între România si Uniunea Sovietica, fara, însa, ca Sovietele sa recunoasca granita noastra de rasarit.
Acest demers nu scapa diplomatilor germani. La 22 octombrie 1934 Germania expune, pentru prima oara, ministrului Român de la Berlin, Petrescu Comnen, oferta Germaniei catre România: Garantia tuturor granitelor noastre, inclusiv cele cu Uniunea Sovietica si cu Ungaria. Reînarmarea completa cu cele mai moderne arme, a armatei Române. Germania nu cere României sa-si paraseasca aliantele. Singurul lucru pe care îl cere României este asigurarea ca ne vom opune oricarei încercari a trupelor sovietice de a trece peste teritoriul nostru. (subl.n.)
Nicolae Titulescu, care promisese francezilor si cehilor ca trupele sovietice vor putea trece peste teritoriul nostru, în cazul unui conflict european ascunde raportul lui Petrescu Comnen. Totusi Gheorghe Bratianu, informat de diplomatul Mihail Sturdza se deplaseaza la Berlin, unde i se reînnoieste oferta germana. Refuzul guvernului Român de a lua în consideratie oferta germana îl determina pe Hitler sa-si schimbe, momentan, atitudinea fata de Rusia Sovietica si sa încheie pactul Ribentrop - Molotov în 1939.
La 27 februarie 1936, Parlamentul Francez ratifica tratatul de alianta militara cu Sovietele.