CONTINUAREA REVOLUŢIEI DE LA 1848 ĪN TRANSILVANIA

CONTINUAREA REVOLU IEI DE LA 1848 N TRANSILVANIA

REZISTEN A ROM NEASC DIN MUN II APUSENI; SF RsITUL
REVOLU IEI.

IMPORTAN A REVOLU IEI.

szistenta rom neasca din Muntii Apuseni; Sf rsitul revolutiei. n

'ania, lupta revolutionara s-a radicalizat n vara anului 1848. n conditiile srii revolutiei n Moldova si n ara Rom neasca, Transilvania a devenit rom nismului. Politica reactionara a guvernului maghiar, n conditiile i Transilvaniei la Ungaria, a generat, si aici, un veritabil razboi pentru ile nationale ale rom nilor. n Transilvania, comisarul Nicolae Vay a t Comitetul National Rom n (Permanent), de la Sibiu, si a intensificat jnile mpotriva taranilor rom ni.

i septembrie 1848 a avut loc a treia Adunare Populara de la Blaj, la care ticipat taranii rom ni organizati militar de catre Avram lancu. A treia re Nationala a rom nilor de la Blaj s-a transformat nsa ntr-o veritabila militara taraneasca Acestia luasera armele n conditiile regimului de ' introdus de autoritatile maghiare - masacre, precum cel de la Mihalt unile de la Oradea, Arad, din Bihor si Fagaras, formarea unui corp militar > de Lajos Csanysl trimis mpotriva rom nilor.

idunarea a votat o Rezolutie n care protesta mpotriva uniunii" Tran-3i cu Ungaria si cerea abolirea regimului, care i-a urmat. Pusi n fata a doi ni, rom nii l-au ales pe cel mai putin periculos. ntre revolutia maghiara si i de la Viena ei au ales-o pe ultima deoarece, cel putin aceasta accepta, |ic, existenta lor nationala n acelasi timp, rom nii nu au abdicat niciodata .rincipiul.colaborarii pe baza de deplina egalitate cu ungurii, sasii si secuii. a urmare a celei de-a treia adunari de la Blaj s-a trecut la organizarea si militara a Transilvaniei pe baze noi. Provincia a fost mpartita n 15 turi, fiecareia corespunz ndu-i c te o legiune. S-a constituit Comitetul ia/ cu sediul la Sibiu si care avea rolul unui veritabil guvern rom nesc. s nobiliare maghiare au fost dezarmate. Unii tarani sasi si secui si-au stat, de asemenea, hotar rea de a lupta alaturi'de rom ni. La 9 ianuarie a avut loc Adunarea de la Sibiu a conducatorilor revolutiei rom ne, cu care >-a definitivat programul acesteia. La 4 martie 1849 s-a publicat la Viena o constitutie imperiala prin care se restabilea autonomia Transilvaniei si se sa existenta nationala a rom nilor.

In aceste conditii, guvernul revolutionar maghiar a facut apel la generalul sz losef Bem. Acesta a condus o puternica ofensiva a armatei maghiare

Stephan Ludwig-Roth

Gabor Aron - fruntas al secuilor

prin care a reusit, n primavara anului 1849, sa cucereasca o mare parte a Transilvaniei, n afara doar de zona Muntilor Apuseni. Pe teritoriul cucerit nobilimea maghiara a dezlantuit o crunta represiune mpotriva taranilor rom ni. S-au organizat, sub conducerea comisarului Lajos Csany, tribunalele de s nge", s-a introdus starea de asediu, au fost urmariti conducatorii revolutiei rom ne. Mii de tarani rom ni au cazut victime acestei represiuni 12212n135m furibunde.

Zona Muntilor Apuseni a continuat nsa sa se afle sub controlul rom nilor. n Muntii Apuseni se apara, de fapt, cauza generala a rom nilor n fata a peste 21 000 soldati unguri condusi de ofiteri de cariera. Aici, ntr-un spirit democratic, s-a organizat o veritabila ara" rom neasca. Rolul conducator l-a avut Avram lancu, care era supranumit si Craiul muntilor". El s-a dovedit un stralucit conducator militar si un important om politic. Sub conducerea sa au fost respinse toate ncercarile fortelor militare maghiare de a patrunde n munti. S-au organizat legiuni rom nesti. Prima legiune a fost cea a Blajului, n frunte cu loan Axente Sever. n conditii deosebit de grele, Avram lancu a acceptat ideea tratativelor propuse de Lajos Kossuth prin intermediul deputatului rom n loan Dragos deputat, pentru cele sapte judete din Partium, n Dieta Ungariei, loan Dragos s-a pronuntat, sincer, pentru ntelegerea dintre revolutionarii rom ni si maghiari, dar i-a lipsit clarviziunea politica. Ele urmau nsa sa duca, cel putin pentru maghiari, fa ncheierea unui armistitiu si folosirea fortelor disponibile contra Austriei. n timpul tratativelor nsa, trupele maghiare au atacat pe neasteptate iar prefectii Ion Buteanu si loan Dobra au cazut la datorie. n mprejurari tragice a pierit si deputatul loan Dragos acuzat, de catre moti, de tradare.

Dupa nfr ngerea revolutiei din ara Rom neasca, fruntasi revolutionari, ca Nicolae Ba/cescusi Cezar Bol/iac, au sustinut necesitatea de a se ajunge la

ntre conducatorii revolutiei rom ne si ai celei maghiare, pentru a mpotriva dusmanului comun, Imperiul Habsburgic. ecembrie 1848 a devenit mparat, la Viena, Franz losif. Acesta a cerut usiei tariste pentru nabusirea revolutiilor din Imperiu. n vara lui 1849 vperiale au declansat o ofensiva n Transilvania, concomitent cu ea trupelor tariste n provincie. n fata acestui pericol, aflat ntr-o >arte dificila, guvernul maghiar a acceptat sa desfasoare tratative cu orii revolutiei rom ne din Transilvania. Tratativele s-au desfasurat la ntre Nicblae Balcescu si Lajos Kossuth. Sub presiunea iminenta a trupelor tariste, guvernul maghiar a acceptat sa semneze, la.2/14 iulie >eghedin! un document intitulat Proiectul de pacificare". /ederile sale consemnau nsa o stare deja existenta de c teva luni n iia. Astfel, se recunosteau dreptul rom nilor de a-si folosi propria limba listratie, independenta Bisericii Ortodoxe, prezenta rom nilor n atia de stat. Totodata, s-a semnat un tratat pentru formarea unei legiuni i.' n noua' lege a nationalitatilor, votata n iulie 1849 de catre tul maghiar, au fost acordate unele drepturi politice rom nilor. n np, prin eforturile lui Balcescu s-a obtinut neutralitatea lui Avram lancu din Transilvania. Toate acestea au intervenit nsa mult prea t rziu. La jst 1849 armata maghiara a capitulat la sina.

el a luat sf rsit revolutia din Transilvania. Conflictul dintre revolutia cea maghiara, politica duplicitara a Habsburgilor ca si interventia .raina i-au grabit sf rsitul.

Avram lancu n fruntea ostilor sale, n Muntii Apuseni

^lfVspc"tanta revolutie, Revo­lutia rom na din 1848-1849 a constituit piatra unghiulara a epocii moderne n istoria nationala. Toto­data, ea a fost rezultatul procesului de evolutie fireasca a societatii ro­m nesti. Programul revolutiei a cu­prins, practic, toate marile probleme ale epocii - unitatea si emanciparea nationala, asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale, de sorginte moderna, ale omului, rezolvarea pro­blemei agrare. Acestea erau, de fapt, elementele fundamentale ale statului modern.

Trasatura esentiala a revolutiei, trec nd peste o bogata mostenire culturala si ideologica, a fost deplina solidaritate nationala reliefata de programele revolutionare si marile ^r adunari populare. Conjunctura inter- nationala, raporturile de forte ntre marile imperii, interesele lor specifice fata de Principate, ca si situatia politica si sociala la nivelul fiecarei provincii rom nesti au imprimat anu­mite trasaturi procesului revolutionar

- moderatie si prudenta n Moldova, radicalism n Transilvania, compromisul de actiune n ara Rom neasca

n acelasi timp, stadiul de dezvoltare istorica a Ţarilor Rom ne, la jumata­tea secolului al XIX-lea, a determinat o anumita atitudine politica a fortelor revolutionare - aceea de a cointeresa boierimea n reformarea societatii. Re­volutia a adus nsa doar modificari si aprecieri de tactica n problemele politice si agrara

n lupta pentru ndeplinirea unor largi obiective cu caracter national, colaborarea a numeroase forte social-politice a permis anihilarea temporara si partiala a fortelor contrarevolutionare. Un rol semnificativ n acest sens l-au jucat masele populare. Aceasta explica, p na la un punct, succesul revolutiei n ara Rom neasca. Interventia militara a marilor imperii vecine si nfr ngerea, astfel, a revolutiei au demonstrat ca n acel moment, nu erau create conditiile constituim unui stat national rom nesc suveran si independent.

Revolutia a deschis drum larg marilor mutatii n sensul ad ncirii procesului de modernizare si de renastere nationala n Principate, s-a probat capacitatea rom nilor de a-si croi drumul n istorie, pe baza propriilor lor forte. Revolutia a elaborat si a desav rsit programul de constructie a Rom niei moderne, perfect legat de realitatile nationale. Toata istoria moderna a rom nilor, p na la Marea Unire din 1918, a fost dominata, asadar, de lupta sustinuta a natiunii pentru

jrogramului pasoptist, n vederea ndeplinirii revolutiei pentru unitate ;i a celei pentru independenta

larea trimisa de Nicolae Balcescu, la 4 martie 1850, din Paris, IuiAiexandru G. Goiescu

trebuia sa fie programul revolutiei din 1848? El era dezvoltarea progresiva a revolutiei

era organizarea democratiei si eliberarea taranului, mproprietarindu-l. ntr-un cuv nt, a o revolutie democratica si sociala. Acesta a fost scopul nostru si programul din 1848. totul acelasi cu cel din 1821 av nd n minus problema fanariotilor, si n plus problema

n-am facut o revolutie nici mpotriva turcilor, nici mpotriva rusilor. Dreptul nostru de a e era dreptul nostru de autonomie, care ne-a fost recunoscut de cele doua puteri, desi np n timp, chiar si n Regulament. Noi am cerut respectarea lui fara sa vrem sa ne

tratate. Odata revolutia realizata ne mai ram neau de facut alte doua revolutii: o itru unitate nationala si, mai t rziu, pentru independenta nationala, ca n felul acesta

reintre n plenitudinea drepturilor sale naturale. Este deci evident, pentru toti cei care seamna progres si dezvoltare istorica, ca revolutia care va deveni nu se va mai margini sratica si sociala si ca, potrivit actualelor tendinte ale ideilor n toata Europa si mai ales ni, ea se va face ntr-una din unitatile nationale. Revolutia democratica si sociala va sluji i drept mijloc dec t drept scop. Problema unitatii a facut mari progrese si s-a simplificat Unirea Valahiei si a Moldovei este un fapt mplinit pentru toata lumea, chiar si pentru u poate sa nu se realizeze ne nt rziat. Rom nii din Austria, baz ndu-se pe constitutia

si pe promisiunile facute, cer toti si cu multa insistenta sa se constituie ntr-un singur jne de 3 milioane si jumatate si p na la urma vor obtine".

k

ezentati rezistenta nationala a rom nilor n Muntii Apuseni (1848-1849). ire a fost semnificatia Proiectului de pacificare de la Seghedin (1849)? strati importanta istorica a revolutiei de la 1848-1849 n Ţarile Rom ne.

Rom nia n context international, 1821-1848

(tabel recapitulativ)

ttra n vigoare o conventie ntre

si Moldova cu privire la

a vamii ntre cele doua tari, cu

arii.

t. - Nobilimea maghiara cere Transilvaniei la Ungaria, rt. - Proclamatia lui Simion jrin care rom nii din Transilvania nati sa se ridice la lupta pentru drepturilor lor.

3 apr. - Adunarea de la lasi. Se etitiunea-proclamatiune". revolutionara n ara Rom

>r - Prima adunare politica a

de la Blaj.

i mai - Marea Adunare Nationala C mpia Libertatii de la Blaj. Se 'etitia nationala", ■i ale rom nilor din Banat, nai - Revolutionarii moldoveni la Brasov redacteaza Printipiile Dentru reformarea patriei", tai - Dieta de la Cluj voteaza

vointei rom nilor, anexarea aniei la Ungaria.

. - Adunarea de la Islaz. Se adopta natia de la Islaz".

iun. - Formarea unui guvern iu la Bucuresti.

te ale puterii rev lutionare n ara sasca /"IO iul. - Trupele tariste ocupa

ui. - Nota a guvernului tarist prin au dezavuate tendintele de unitate la ale rom nilor. )rp militar otoman trece Dunarea la

'9 aug. - Formarea Locotenentei

sti n ara Rom neasca

ilegatie munteana duce tratative la

Se publica la Cernauti Dorintele ii Nationale din Moldova", icre asupra populatiei rom nesti din vania.

6/28 sept. - A treia Adunare ala de la Blaj.

12 ian. - Revolutie la Palermo. 2 febr. - Tratatul de la Guadelupa Hidalgo pune capat razboiului dintre Mexic si S.U.A. - Constitutii noi n statele italiene. 22-24 febr. - Lupte pe baricade la Paris, nlaturarea Monarhiei din iulie".

febr. - Piemontul declara razboi
Imperiului Habsburgic.

febr. - Proclamarea republicii n Franta.
27 febr. - Crearea atelierelor nationale n
Franta.

5 mart - Introducerea votului universal n

Franta.

mart. - Revolutii la Viena, Venetia, Berlin,

Milano, Miinchen.

apr. - Stabilirea de guverne revolutionare

n Italia.

4 mai - Se reuneste la Paris Adunarea

Nationala a Frantei.

mai - Deschiderea lucrarilor

Parlamentului de la Frankfurt.

29 mai - Instaurarea unui guvern provizoriu

n Cehia.

22-28 iun. - Lupte de baricada la Paris.

Generalul Cavaignac devine sef al puterii

executive.

25 iul. - Habsburgii nfr ng la Custozza

(Italia) pe Carol Albert, regele Piemontului.

2 dec. - mparatul habsburg Ferdinand I

abdica i succede Franz losef (Francisc

losif) (1848-1916).

7 dec. - nceputul ostilitatilor militare ntre

Habsburgi si trupele revolutionare

maghiare.

10 dec. - Ludovic Bonaparte (viitorul

mparat Napoleon al lII - 1852-1870)

este ales presedinte al Frantei.

ii