CONTINUAREA REVOLUŢIEI DE LA 1848 ÎN TRANSILVANIA
REZISTENŢA ROMÂNEASCĂ DIN MUNŢII APUSENI; SFÂRsITUL
REVOLUŢIEI.
IMPORTANŢA REVOLUŢIEI.
szistenta româneasca din Muntii Apuseni; Sfârsitul revolutiei. în
'ania, lupta revolutionara s-a radicalizat în vara anului 1848. în conditiile srii revolutiei în Moldova si în Ţara Româneasca, Transilvania a devenit românismului. Politica reactionara a guvernului maghiar, în conditiile i Transilvaniei la Ungaria, a generat, si aici, un veritabil razboi pentru ile nationale ale românilor. în Transilvania, comisarul Nicolae Vay a t Comitetul National Român (Permanent), de la Sibiu, si a intensificat jnile împotriva taranilor români.
i septembrie 1848 a avut loc a treia Adunare Populara de la Blaj, la care ticipat taranii români organizati militar de catre Avram lancu. A treia re Nationala a românilor de la Blaj s-a transformat însa într-o veritabila militara tară 17117t1910r ;neasca. Acestia luasera armele în conditiile regimului de ' introdus de autoritatile maghiare - masacre, precum cel de la Mihalt, unile de la Oradea, Arad, din Bihor si Fagaras, formarea unui corp militar > de Lajos Csanysl trimis împotriva românilor.
idunarea a votat o Rezolutie în care protesta împotriva "uniunii" Tran-3i cu Ungaria si cerea abolirea regimului, care i-a urmat. Pusi în fata a doi ni, românii l-au ales pe cel mai putin periculos. între revolutia maghiara si i de la Viena ei au ales-o pe ultima deoarece, cel putin aceasta accepta, |ic, existenta lor nationala. în acelasi timp, românii nu au abdicat niciodata .rincipiul.colaborarii pe baza de deplina egalitate cu ungurii, sasii si secuii. îa urmare a celei de-a treia adunari de la Blaj s-a trecut la organizarea $ si militara a Transilvaniei pe baze noi. Provincia a fost împartita în 15 turi, fiecareia corespunzându-i câte o legiune. S-a constituit Comitetul ia/ cu sediul la Sibiu si care avea rolul unui veritabil guvern românesc. s nobiliare maghiare au fost dezarmate. Unii tarani sasi si secui si-au îstat, de asemenea, hotarârea de a lupta alaturi'de români. La 9 ianuarie a avut loc Adunarea de la Sibiu a conducatorilor revolutiei române, cu care >-a definitivat programul acesteia. La 4 martie 1849 s-a publicat la Viena o constitutie imperiala prin care se restabilea autonomia Transilvaniei si se sa existenta nationala a românilor.
In aceste conditii, guvernul revolutionar maghiar a facut apel la generalul sz losef Bem. Acesta a condus o puternica ofensiva a armatei maghiare
Stephan Ludwig-Roth
Gabor Aron - fruntas al secuilor
.prin care a reusit, în primavara anului 1849, sa cucereasca o mare parte a Transilvaniei, în afara doar de zona Muntilor Apuseni. Pe teritoriul cucerit nobilimea maghiara a dezlantuit o crunta represiune împotriva taranilor români. S-au organizat, sub conducerea comisarului Lajos Csany, "tribunalele de sânge", s-a introdus starea de asediu, au fost urmariti conducatorii revolutiei române. Mii de tarani români au cazut victime acestei represiuni furibunde.
Zona Muntilor Apuseni a continuat însa sa se afle sub controlul românilor. în Muntii Apuseni se apara, de fapt, cauza generala a românilor în fata a peste 21 000 soldati unguri condusi de ofiteri de cariera. Aici, într-un spirit democratic, s-a organizat o veritabila "Ţara" româneasca. Rolul conducator l-a avut Avram lancu, care era supranumit si "Craiul muntilor". El s-a dovedit un stralucit conducator militar si un important om politic. Sub conducerea sa au fost respinse toate încercarile fortelor militare maghiare de a patrunde în munti. S-au organizat legiuni românesti. Prima legiune a fost cea a Blajului, în frunte cu loan Axente Sever. în conditii deosebit de grele, Avram lancu a acceptat ideea tratativelor propuse de Lajos Kossuth prin intermediul deputatului român loan Dragos, deputat, pentru cele sapte judete din Partium, în Dieta Ungariei, loan Dragos s-a pronuntat, sincer, pentru întelegerea dintre revolutionarii români si maghiari, dar i-a lipsit clarviziunea politica. Ele urmau însa sa duca, cel putin pentru maghiari, fa încheierea unui armistitiu si folosirea fortelor disponibile contra Austriei. în timpul tratativelor însa, trupele maghiare au atacat pe neasteptate iar prefectii Ion Buteanu si loan Dobra au cazut la datorie. în împrejurari tragice a pierit si deputatul loan Dragos, acuzat, de catre moti, de tradare.
Dupa înfrângerea revolutiei din Ţara Româneasca, fruntasi revolutionari, ca Nicolae Ba/cescusi Cezar Bol/iac, au sustinut necesitatea de a se ajunge la
între conducatorii revolutiei române si ai celei maghiare, pentru a mpotriva dusmanului comun, Imperiul Habsburgic. ecembrie 1848 a devenit împarat, la Viena, Franz losif. Acesta a cerut usiei tariste pentru înabusirea revolutiilor din Imperiu. în vara lui 1849 vperiale au declansat o ofensiva în Transilvania, concomitent cu ea trupelor tariste în provincie. în fata acestui pericol, aflat într-o >arte dificila, guvernul maghiar a acceptat sa desfasoare tratative cu orii revolutiei române din Transilvania. Tratativele s-au desfasurat la între Nicblae Balcescu si Lajos Kossuth. Sub presiunea iminenta a trupelor tariste, guvernul maghiar a acceptat sa semneze, la.2/14 iulie >eghedin! un document intitulat "Proiectul de pacificare". /ederile sale consemnau însa o stare deja existenta de câteva luni în iia. Astfel, se recunosteau dreptul românilor de a-si folosi propria limba listratie, independenta Bisericii Ortodoxe, prezenta românilor în atia de stat. Totodata, s-a semnat un tratat pentru formarea unei legiuni i.' în noua' lege a nationalitatilor, votata în iulie 1849 de catre tul maghiar, au fost acordate unele drepturi politice românilor. în np, prin eforturile lui Balcescu s-a obtinut neutralitatea lui Avram lancu din Transilvania. Toate acestea au intervenit însa mult prea târziu. La jst 1849 armata maghiara a capitulat la sina.
el a luat sfârsit revolutia din Transilvania. Conflictul dintre revolutia cea maghiara, politica duplicitara a Habsburgilor ca si interventia .raina i-au grabit sfârsitul.
Avram lancu în fruntea ostilor sale, în Muntii Apuseni
lfVspc"tanta revolutie, Revolutia româna din 1848-1849 a constituit piatra unghiulara a epocii moderne în istoria nationala. Totodata, ea a fost rezultatul procesului de evolutie fireasca a societatii românesti. Programul revolutiei a cuprins, practic, toate marile probleme ale epocii - unitatea si emanciparea nationala, asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale, de sorginte moderna, ale omului, rezolvarea problemei agrare. Acestea erau, de fapt, elementele fundamentale ale statului modern.
|
Avram lancu vorbeste poporului rasculat |
Trasatura esentiala a revolutiei, trecând peste o bogata mostenire culturala si ideologica, a fost deplina solidaritate nationala reliefata de programele revolutionare si marile r adunari populare. Conjunctura inter-.nationala, raporturile de forte între marile imperii, interesele lor specifice fata de Principate, ca si situatia politica si sociala la nivelul fiecarei provincii românesti au imprimat anumite trasaturi procesului revolutionar
- moderatie si prudenta în Moldova, radicalism în Transilvania, compromisul de actiune în Ţara Româneasca.
în acelasi timp, stadiul de dezvoltare istorica a Ţarilor Române, la jumatatea secolului al XIX-lea, a determinat o anumita atitudine politica a fortelor revolutionare - aceea de a cointeresa boierimea în reformarea societatii. Revolutia a adus însa doar modificari si aprecieri de tactica în problemele politice si agrara.
în lupta pentru îndeplinirea unor largi obiective cu caracter national, colaborarea a numeroase forte social-politice a permis anihilarea temporara si partiala a fortelor contrarevolutionare. Un rol semnificativ în acest sens l-au jucat masele populare. Aceasta explica, pâna la un punct, succesul revolutiei în Ţara Româneasca. Interventia militara a marilor imperii vecine si înfrângerea, astfel, a revolutiei au demonstrat ca, în acel moment, nu erau create conditiile constituim unui stat national românesc suveran si independent.
Revolutia a deschis drum larg marilor mutatii în sensul adâncirii procesului de modernizare si de renastere nationala în Principate, s-a probat capacitatea românilor de a-si croi drumul în istorie, pe baza propriilor lor forte. Revolutia a elaborat si a desavârsit programul de constructie a României moderne, perfect legat de realitatile nationale. Toata istoria moderna a românilor, pâna la Marea Unire din 1918, a fost dominata, asadar, de lupta sustinuta a natiunii pentru
jrogramului pasoptist, în vederea îndeplinirii revolutiei pentru unitate ;i a celei pentru independenta.
larea trimisa de Nicolae Balcescu, la 4 martie 1850, din Paris, IuiAiexandru G. Goiescu
trebuia sa fie programul revolutiei din 1848? El era dezvoltarea progresiva a revolutiei
era organizarea democratiei si eliberarea taranului, împroprietarindu-l. într-un cuvânt, a o revolutie democratica si sociala. Acesta a fost scopul nostru si programul din 1848. totul acelasi cu cel din 1821 având în minus problema fanariotilor, si în plus problema
n-am facut o revolutie nici împotriva turcilor, nici împotriva rusilor. Dreptul nostru de a e era dreptul nostru de autonomie, care ne-a fost recunoscut de cele doua puteri, desi np în timp, chiar si în Regulament. Noi am cerut respectarea lui fara sa vrem sa ne
tratate. Odata revolutia realizata ne mai ramâneau de facut alte doua revolutii: o itru unitate nationala si, mai târziu, pentru independenta nationala, ca în felul acesta
reintre în plenitudinea drepturilor sale naturale. Este deci evident, pentru toti cei care seamna progres si dezvoltare istorica, ca revolutia care va deveni nu se va mai margini sratica si sociala si ca, potrivit actualelor tendinte ale ideilor în toata Europa si mai ales ni, ea se va face într-una din unitatile nationale. Revolutia democratica si sociala va sluji i drept mijloc decât drept scop. Problema unitatii a facut mari progrese si s-a simplificat Unirea Valahiei si a Moldovei este un fapt împlinit pentru toata lumea, chiar si pentru u poate sa nu se realizeze neîntârziat. Românii din Austria, bazându-se pe constitutia
si pe promisiunile facute, cer toti si cu multa insistenta sa se constituie într-un singur jne de 3 milioane si jumatate si pâna la urma vor obtine".
k
ezentati rezistenta nationala a românilor în Muntii Apuseni (1848-1849). ire a fost semnificatia Proiectului de pacificare de la Seghedin (1849)? strati importanta istorica a revolutiei de la 1848-1849 în Ţarile Române.
|
