CORTEZ SI CUCERIREA MEXICULUI

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

EXPEDIŢIA PE MARE A LUI CORTEZ SPRE MEXIC

īndata dupa īntoarcerea lui Grijalva, guvernatorul Cubei Diego V

lasquez a īnceput sa echipeze o escadra mare pentru cucerirea Mexicu"

!ui. Temīmdu-se sa-1 numeasca comandant pe Grijalva, care era iubit d"

soldati, guvernatorul puse īn fruntea expeditiei un om nou - Hernando

Sortez, "hidalgo de seama" din Estremadura, filfison si risipitor. "Bani

ivea putini, dar īn schimb datorii multe - spune Bernal Diaz del Castillo

are se hotarīse sa-1 īnsoteasca. - Encomienda (mosia) sa nu era rea, in-

lienii sai lucrau la exploatarile aurifere, dar toti banii īi cheltuia pentru

>1, pentru toaletele tinerei sale sotii si pentru receptii. Avea maniere

rumoase si elocinta". Ipotecīndu-si mosia, Cortez a obtinut de la cama-

ari sume importante de bani si marfuri si a īnceput sa recruteze soldati

*entru cucerirea Mexicului. El a fagaduit tuturor ca le va da parte din

rada si cīte o mosie cu robi mexicani. Astfel a reusit sa strīnga un deta-

ament de 508 oameni (īn afara de peste 100 de marinari), a luat cu sine

tteva tunuri si saisprezece cai. El īsi punea mari sperante īndeosebi īn

īi, īntrucīt mexicanii, ca si locuitorii insulelor Antile, nu vazusera nici-

data aceste animale "īnspaimīntatoare" si, īn general, nu cunosteau nici

n fel de animale domestice. Succesul recrutarii 1-a alarmat pe banuito-

xl guvernator. īn afara de aceasta, oamenii din anturajul lui cautau sa-1

īnvinga ca Hernando Cortez intentioneaza sa cucereasca Mexicul numai

sntru sine. Velasquez a dat un ordin scris de destituire a lui Cortez si de

īsareinare a altcuiva cu comanda expeditiei. Cortez a raspuns printr-o

risoare respectuoasa si ironica, rugīndu-1 pe guvernator "sa nu asculte

ī bīrfitori si pe un batrīn astrolog nebun". īn acelasi timp a poruncit

atasamentului sau sa aiba grija ca armele sa fie pregatite. Atunci Ve-

squez a ordonat ca escadra sa fie oprita, iar Cortez arestat. Acesta i-a

ispuns īn termeni poīiticosi ca "a doua zi iese īn larg si ramīne sluga

i supusa".

Corabiile lui Cortez au fost conduse de Antonio Alaminos spre tara urului asezata dincolo de peninsula Yucatan. Pe insula Cozumel, unde afla un templu venerat de poporul maya, Cortez si-a asumat rolul de >ostol al crestinismului. El a poruncit ca idolii sa fie azvīrliti de pe al-re, sa fie facuti farīme, iar īn templu sa se ridice un altar crestin. ima ciocnire cu bastinasii s-va produs dincolo de peninsula Yucatan, pe ranul sudic al golfului Campeche, īn regiunea Tabasco. Dupa ce i-a īn-int, Cortez a ocupat un sat de pe coasta si, īn numele regelui Spaniei, intrat īn stapīnirea acestui teritoriu. Apoi a trimis trei detasamente īn teriorul tarii. Acolo īnsa ele au fost īntīmpinate de forte militare puter-ie si dupa ce au suferit pierderi mari au fost nevoite sa se retraga. Corfe² aruncat toata oastea sa īmpotriva bastinasilor care atacau. Indienii au 3tat cu multa vitejie si nu s-au retras nici atunci cīnd spaniolii au

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

- _traga īn ei cu tunurile, īnceput sa.       .^ _{atacat din spate cu}

atunci v>o _detasament de cavalerie. "^j-¹ rfit nu vazusera īnca niciodata "^Ind? au crezut ca, atīt calul, cīt si ^i_a?etul sīnt o singura fiinta, puter-^cai -ci necrutatoare. Pasunile si cim-ⁿ-T erau pline ^de indienii care fu-«fi spre padurea din apropiere". nuna cīteva zile capeteniile triburilor Se au trimis spaniolilor provizii si douazeci de femei tinere. Cortez a dat ordin ca ele sa fie imediat bote­zate iar apoi le-a īmpartit ofiterilor sai. Una dintre ele, dona Marina, glo­rificata de cronicarii spanioli, care a trecut pe urma de partea lui Cor­tez, a devenit interpreta si a adus servicii imense spaniolilor īn lupta īmpotriva aztecilor īn Mexic.

Din Tabasco, flotila lui Cortez s-a īndreptat spre insula San Juan de Ulloa. Spaniolii au debarcat pe tarmul continentului si, pentru a-si asi­gura spatele frontului, au construit orasul Veracruz (la nord de locul unde se afla acum portul cu acelasi nume din Mexic). Iata, dupa relata­rea lui Diaz, chipul īn care īntemeiau conchistadorii (cuceritorii) orase īn^ Noua Spanie: "Am ales pe conducatorii orasului, īn piata am asezat stīlpul infamiei, linga oras am īnaltat o spīnzuratoare si am dat orasului numele de Villa Riea de la Vera Cruz" ("Bogatul oras al adevaratei cruci"). Asa s-a pus temelia noului oras. Asadar, crucea, stīlpul infamiei si spīnzuratoarea - iata mijloacele folosite de conchistadori pentru cuce­rirea noilor tari.

Spaniolii aveau o superioritate uriasa asupra mexicanilor, deoarece posedau arme de foc, armuri de fier si cai de lupta. īn schimb, numarul or era atīt de redus, īncāt o campanie īmpotriva acestei tari cu o popu­latie numeroasa nu putea sa aiba nici o sansa de reusita. Cortez a izbutit

sa sa atraga de partea sa prin promisiuni, coruptie si amenintari pe ca­peteniile triburilor care traiau īn regiunile de margine ale tarii si erau.

uprrce de poporul dominant - aztecii. Capeteniile au ajutat pe spanioli cu zeci de mii de razboinici si hamali.

erau hYM^ ^s^ⁿⁱ°li au īnceput dezbinarile. O parte dintre soldati, care A.tun r ^{?i avea}u mosii īn Cuba, cereau sa se īntoarca pe insula. chiar *" ^r^^{ez a} dat ordin sa se distruga toata escadra, centru a-i sili dicat tt^^{6 s}?^^a^ⁿ nehotarāti sa lupte cu orice pret. De pe corabii s-a ri-^siP. īn° ^ec ?^ainentul si apoi au fost facute sa esueze pe bancuri de ni­sa se d °^{Urt ti}^^{VP e}^^{e au} ^^ ^comPl^et distruse de valuri. Cortez a poruncit ^nizoana _d.^Itlar*^naruor arme. īn felul acesta detasamentul de atac si gar-Veracruz au fost īntarite cu cīteva zeci de oameni si cu tu-de pe corabii.

GEOGRAFICE

PRIMA CAMPANIE ĪMPOTRIVA ORAsULUI MEXIC

Montezuma, cīrmuitorul suprem al aztecilor, a īncercat sa-i pe spanioli, pentru a-i face sa renunte la campania īmpotriva car> Tenochtitlan (orasul Mexic). Dar cu cīt daruia conchistadorilor mai m aur si pietre pretioase, cu atīt mai puternica devenea dorinta lor d pune mīna pe sursa acestor bogatii. Montezuma actiona nehotarīt: el n ^a

Corfez si Marina Ia tlascali (pīnza tlascala din secolul al XVI-lea).

.uncea triburilor supuse aztecilor sa se īmpotriveasca cu arma īn mīna letasamentului spaniol, iar cīnd sufereau īnfrīingeri, nu le dadea ajutor, >a chiar se dezicea de ele. īn cele din urma, Montezuma a acceptat sa-i ase pe spanioli sa intre īn capitala.

Capitala tarii era construita pe-o insula, īn mijlocul unui urias la^c rtificial (sarat), īnconjurat de orase si sate mari. Regiunea, foarte bine iltivata, cu o populatie deasa si cu cladiri minunate, i-a uluit pe spā" ioli. La portile capitalei strainii au fost īntīmpinati cu mare fast de in­si Montezuma. Vesmintele si īncaltamintea lui erau acoperite cu pietre ■etioase si perle. O suita stralucitoare īl īnconjura. Deasupra lui se iⁿ^ i baldachin care stralucea de aur si pietre scumpe. Montezuma a :iva pasi spre Cortez, iar īnsotitorii sai īntinsera īn faua sa te impe, pentru ca piciorul lui sfīnt sa nu atinga pamīntul gol. Cortez *

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

Campania din Retragerea din 1520 Campania din 1521

Vulcan 0 30 60km

Expeditiile īntreprinse de Cortez īn Mexic īn'anii 1519-1521.

coborīt si el de pe cal si s-a apropiat de Montezuma. Au schimbat cīteva cuvinte de salut. Apoi, conducatorul aztecilor a plecat purtat īntr-o lif­tiera. " . . . Nici nu stiam ce sa mai spunem, nu ne credeam ochilor, īntr-o parte, pe uscat, erau mai multe orase mari, iar pe lac, alte orase. Lacul era plin de barci īn fata noastra se afla marele oras Mexic, iar noi nu eram decīt patru sute de soldati! Au mai existat oare pe lume barbati care sa fi dat dovada de un asemenea curaj?" (B. Diaz).

īntreg detasamentul spaniol s-a instalat īntr-o cladire uriasa. Cerce-tīnd-o, soldatii au gasit o usa zidita. Cortez a poruncit sa se sparga zidul si a descoperit o īncapere tainica cu un imens tezaur cuprinzīnd pietre pretioase si aur. Dar spaniolii si-au dat seama ca sīnt īnchisi si īnconju­rati de dusmani īntr-un oras imens si au hotarī t sa-1 ia ca ostatic chiar pe Montezuma. Cu toate ca acesta era darnic si plin de atentie fata de ei. spaniolii nu aveau nici un fel de īndoiala ca-i uraste. O stire primita din Veracruz prin care se anunta ca un detasament mexican a atacat garni­zoana spaniola, i-a servit lui Cortez ca pretext pentru a trece la actiune, tasotit de cinci ofiteri, el s-a prezentat la palatul lui Montezuma si a īn' cercat sa-1 convinga sa se mute īn cladirea unde se afla detasamentul d^Pt'^UOi\' ^^ ^{a ac}*^au£^at Politicos ca, daca se va īmpotrivi, va fi ucis pe f-f' .M-^lOn-tezuima s-a opus si discutia se prelungea. Atunci unul dintre ^rf ^spanio-'ⁱ "īsi pierdu rabdarea" si cu o voce ragusita si pe un ton ^adr<!^{sa lui} Cortez: "Pentru ce faceti atīta risipa de vorbe,

p p

^{aoeste cuv}inte si enervarea ofiterilor au avut efect asupra lui predate "^ °^ar^ ^{a ace}Pt^at ^sa~i urmeze pe spanioli. Cortez a cerut sa fie ⁿizoanei^CaPeten^^{e aztec}^^or' ^{care au} ^^uat Parte la batalia īmpotriva gar-el l^_{a pu} ^ln ^^eracruz si i-a ars pe rug; pentru a-i intimida pe mexicani, ^a^ aztecii ^ . ^on^^ezuma pentru un timp īn lanturi. Cīrmuitorul suprem °are _era ^J¹'³-. exprimat la īnceput indignarea īmpotriva violentei cu

iar apoi s-a supus, "a amutit si a devenit docil".

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Procesiune de casici sarbatorindu-1 pe Montezuma.

Din acest moment Cortez a īnceput sa porunceasca īn toata tara Jupa bunul sau plac, īn numele lui Montezuma. El a silit capeteniile aztecilor, sa depuna juramīnt de credinta regelui Spaniei, iar apoi le-a :erut, ca unor vasali, sa plateasca tribut īn aur. Tezaurul lui Montezuma :uprindea atītea lucruri de pret, īncīt pentru examinarea lor a fost nevoie ie trei zile. Tot aurul, chiar si obiectele de arta, a fost topit si turnat īn ingouri patrate din care s-au facut trei gramezi mari. Majoritatea of ite-ilar si soldatilor au cerut īmpartirea imediata a prazii, caci " ... cele rei gramezi se micsorau īn chip ciudat din zi īn zi, astfel ca la un noment dat lipsea aproape o treime. Banuielile cadeau asupra lui Sortez si a prietenilor sai..." Cortez a cedat.

Iata cum s-a facut īmpartirea prazii: "Din īntreaga cantitate s-au uat īntīi o cincime pentru rege si o alta cincime pentru Cortez.. . )upa aceea Cortez a cerut sa i se plateasca cheltuielile pe care le-a acut īn Cuba pentru echiparea expeditiei, precum si despagubirile ce rmau sa fie acordate lui Velasquez pentru corabiile distruse si, īⁿ Eīrsit, cheltuielile pentru solia pe care trebuia s-o trimitem īn Spania, ipoi s-a scazut partea pentru cei saptezeci de oameni din garnizoana e la Veraeruz, precum si costul a doi cai [omorīti]... Abia dupa aceea -a trecut la īmpartirea prazii participantilor directi īn urmatoarea rdine: mai īntīi amīndoi preotii, apoi ofiterii, calaretii, muschetarii s> rbaletierii; toti acestia au primit cīte doua parti. Cīnd dupa atītea īselatorii ne-a venit rīndul si noua, celorlalti soldati, sa luam cīte o arte de fiecare om, aceasta parte a fost atīt de mica, īncīt multi ic -au mai luat-o si se īntelege ca si partea acestora a intrat tot īn b arul lui Cortez. .. Fireste ca atunci a trebuit sa tacem, caci nu ii sa ne plīngem ca am fost īnselati si nici de la cine sa cerem

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

Femei aztece.

tate! īn afara de aceasta, Cortez nu precupetea cuvinte placute si faga­duieli, iar celor care faceau mai multa gura stia sa le-o īnchida cu cītiva bani..." (B. Diaz).

Nelinistea cuceritorilor a sporit cīnd au aflat ca la Veracruz a sosit o mare escadra sub comanda lui Panfilo de Narvaez (optsprezece corabii si aproape 1 500 de oameni), trimisa de Velasquez cu misiunea de a-i aduce "vii sau morti" pe Cortez si soldatii lui. īn fata primejdiei comune, certurile provocate de īmpartirea nedreapta a prazii s-au potolit. Cortez a lasat la Mexic pe cei "sovaielnici, nesiguri si suspecti", carora le-a Poruncit sa-1 pazeasca pe Montezuma, iar el s-a īndreptat cu un deta­sament spre Veracruz.

_d J^iar dupa ce s-a unit cu garnizoana de acolo, Cortez nu dispunea
el h -²-° ^{de solda}ti s^{1 200 de} indieni īnarmati cu lanci lungi. Totusi,
tern . ^r^ ^{sa a}tace detasamentul spaniol, care era de trei ori mai pu-
_c A^c> -Dar īnainte de aceasta, sub pretextul ca ar vrea sa duca tratative
_m . ^vaez, el a trimis cītiva ofiteri carora le-a ordonat sa-si puna cīt
_s^ i^ulte podoabe de aur pentru a arata īn ce bogatie traiesc oamenii
iar' ⁿ . ^u^ acesta el a provocat dezbinare īn oastea adversarului sau,
ni_i ^>01 *~^a atacat prin surprindere. Oamenii lui Narvaez luptau fara
i d         t li Ct

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

soldatii s-au predat neconditionat. De pe unele corabii ale lui Narv u scos pīnzele si 'Catargele, pentru ca nimeni sa nu-1 poata anunta lasquez ca expeditia sa a fost zdrobita. Celelalte corabii au fost ^⁶ ■e nord, sub comanda unor capitani de īncredere, ca sa ista mexicana.

Dupa cīteva zile, īn ciuda protestelor soldatilor sai, Cortez a ordon
se īnapoieze fostilor dusmani toate armele, caii si obiectele pretio_ase
.e le fusesera luate dupa lupta si si-a cīstigat simpatia oamenilor l_u'
rvaez prin daruri si promisiuni. ^l

Printre soldatii lui Narvaez era unul bolnav de varsat. Teribila ila s-a raspīndit īn tot Mexicul, unde īnainte nu auzise nimeni de ea "a secerat o multime de mexicani".

RĂSCOALA DIN MEXIC sI INFRINGEREA SPANIOLILOR

īn timp ce detasamentele spaniole luptau īntre ele, s-a rasculat aproa-īntreg Mexicul. Fortificatiile construite de spanioli īn diferite puncte ale ii au fost distruse sau incendiate, iar garnizoana din capitala a fost ase-ta de mexicani īnarmati. Dupa ce i s-a alaturat detasamentul lui Narvaez, rtez avea la dispozitie 1 300 de soldati, circa 100 de calareti si 150

puscasi. Indienii din vecinatate, dusmani de moarte ai aztecilor, i-au t ca ajutor un detasament format din 2 000 de razboinici de elita. . aceasta oaste, Cortez a intrat fara nici o dificultate īn capitala si a berat garnizoana asediata. Dupa cīteva zile, īnsa, rascoala a reīnceput

si mai multa intensitate. Mexicanii dezlantuiau īn fiecare zi atacuri "ibunde īmpotriva spaniolilor. Printre acestia a īnceput sa bīntuie unetea, oamenii erau descurajati si certurile nu mai conteneau. Cortez

cerut lui Montezuma sa urce pe acoperisul casei īn care se afla si sa runceasca "supusilor" sai sa opreasca asaltul, deoarece spaniolii sīnt ta sa plece de bunavoie din oras. Mexicanii au raspuns la acest ordin jntr-o ploaie de pietre si sageti. Cīrmuitorul suprem al aztecilor a ;t ranit mortal si a murit īn bratele spaniolilor, dar "fara sa^si exprime rinta de a trece la crestinism".

Zi de zi fortele mexicanilor sporeau, iar cele ale spaniolilor scadeau. zervele de praf ide pusca erau aproape epuizate, iar hrana si apa se ■minasera. Armistitiul propus de spanioli a fost respins cu dispret de īxicani. Atunci, īn iulie 1520, adunīndunse eu totii, spaniolii au hotarīt naraseasea īn timpul noptii capitala. Din bunurile jefuite de la mexi-ni, Cortez a separat partea destinata regelui, alcatuita din mari lingouri

aur, si a poruncit ca ea sa fie īncarcata pe indieni si pe caii raniti-ipa aceea el a permis fiecarui spaniol sa-si ia ce vrea. Novicii din tasamentul lui Narvaez "s^au aruncat asupra bogatiilor si au luat atīta :īt abia mai puteau umbla". Soldatii din detasamentul lui Cortez, pe aveau o oarecare experienta, au luat mai ales lucruri usoare,

anume pietre pretioase. Bagajele grele au fost īncarcate pe spi-rile indienilor aliati. Spaniolii au parasit la miezul noptii cla--ile īntarite, dar mexicanii i-au atacat imediat. O punte mobila egatita de cei ce se retrageau pentru a fi asezata peste can^a

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

t A īnceput panica. "Toti cei care nu stiau sa īnoate au _s_a ^rāsturvr_ulti oameni au fost prinsi īn barci, legati si dusi īndata pierit ■ . \ ^l ^.jf j_lCati... Cortez si ofiterii sai nu se deosebeau prin nimic spre a -y, .^sa_ej, _au trecut īn galop peste podurile ramase īntregi, cautīnd de ceila't¹- ^ _mai repede pe uscat si totusi īnaintam! E greu de spus sa ajunga ._ntīmp|_at daca acest lucru nu s-ar fi petrecut noaptea, pe ³~^aI'"c ci la lumina zilei!". īn sfīrsit, spaniolii au ajuns pe uscat, adica īntuneri , ^^^ artificial care īnconjura orasul Mexic. Ei s-au retras ^ma giunea locuita de indienii aliati, respingīnd cu greu atacurile dus-^sP^re.f^7_iCare ^ urmareau de aproape. īn cele cinci zile cīt a durat retra-^man pierit, s-au īnecat, au fost omorīti sau luati prizonieri si apoi i si mīncati de azteci aproape noua sute de spanioli si o mie dintre aliatii lor indieni. Deosebit de multi oameni au pierit "Sar" lTīnceputul retragerii, īn acea "noapte de jale", mai ales dintre i care au luat cu ei prea mult aur si din aceasta cauza s-au īnecat īn timpul trecerii peste lac. īn afara de aceasta, au fost pierdute toate tunu­rile aproape toate armele de foc, precum si optzeci de cai.

' īn acest moment greu, spaniolii au fost salvati de triburile de indieni cu care erau aliati si care se temeau de razbunarea aztecilor. Ei au dat cuceritorilor posibilitatea sa-si revina de pe urma īnfrīngerii si le-au venit īn ajutor cu cīteva mii de razboinici. Cu sprijinul lor, Cortez a īntreprins cīteva expeditii de represiune īmpotriva triburilor īnvecinate care atacasera pe spanioli īn timpul retragerii din Mexic. Acestia aveau fqarte putin aur, dar dupa fiecare masacru al barbatilor, Cortez dadea ordin sa fie luati ca sclavi copiii si femeile. Dupa rafuiala cu vecinii nesupusi, Cortez a poruncit ca femeile si copiii prinsi¹ sa fie strīnsi laolalta īntr-un loc anumit, pentru a "legaliza prada", adica pentru a-i stigmatiza ca sclavi si pentru a separa cincimea regelui si, totodata, cincimea sa personala. "Ei si-au ales astfel cele mai puternice si mai frumoase femei, iar noua ne-au fost lasate cele mai batrīne si urīte".

īn acelasi timp, īn dreptul tarmurilor Mexicului Cortez captura cora­biile izolate cu soldati, arme, provizii si cai pe care guvernatorii din Cuba si Jamaica le trimiteau īn ajutorul expeditiilor lui Narvaez si meda (despre soarta lor nu se stia īnca nimic īn insulele Antile).

A DOUA CAMPANIE sI CĂDEREA ORAsULUI MEXIC

C_Ort ^upa" ^oe ?i-a completat detasamentul cu oameni si echipament, ii \? ^^Put cu 10 000 de indieni aliati o noua ofensiva asupra ora-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

prada, pentru ca vestea despre "spiritul lui de dreptate" sa se ras
deasca īn toata tara. īntr-un cuvīnt, acest conchistador necinstit h ~
talentat, s-a dovedit a fi īn momentul cel mai periculos ,,omul nn'-s.- ^r
la locul potrivit". ^W1*ivi_t

Acum situatia se schimbase: puterea spaniolilor si numarul aliat'i lor cresteau din ce īn ce mai mult, iar fortele aztecilor scadeau r>

■ ^uupa

Asediul orasului Mexic (pīnza tiascaia din secolul al XVI-lea).

ce vasele au fost construite si aduse pe lac, capitala Mexicului a asediata din toate partile. Orasul asediat s-a aparat cu īnversunare timp de peste trei luni. Aztecii au īntreprins īn mai multe rīnduri contra­atacuri izbutite, dar de fiecare data cercul de fier se strīngea tot mai puternic īn jurul orasului. Spaniolii au distrus conductele care alimen­tau orasul cu apa, astfel īncīt asediatii au īnceput sa sufere, nu numai de foame, ci si de sete. In cele din urma (august 1521) spaniolii au patruns īn oras si au distrus puturile din care locuitorii luau apa dupa nimicirea conductelor. Cu toate acestea, aztecii, care mureau de sete, ^aU mai aparat timp de cīteva zile unele cartiere. Cīnd ultimul cartier ^a fost cucerit, spaniolii au vazut ca el "era plin de cadavre, care zacea pretutindeni, īn case, īn canale si chiar pe malul lacului; pe alocuri era atīt de multe, īncīt zaceau unul peste altul ca niste stive de lemne. Mul cadavre s^au gasit si īn alte parti ale orasului. A pierit aproape īn populatie barbateasca, nu numai din Mexic, ci si din īmprejurimi"

EXTINDEREA GRANIŢELOR "NOII SPĀNII"

. - ■ ■

. _retras imediat trupele din orasul infectat si a īngaduit
Cortez s - _scapasera dupa macel sa plece de acolo. "si iata ca pe
locuitorii⁰¹" _porni, timp de trei zile, un convoi de schelete vii,
toate ^di6^U"_0Zitor de murdare si de zdrenturoase, care abia īsi tīrau
jalnic⁶' ⁱⁿ . _raspmdeau un miros groaznic". Dupa ce "exodul" a īncetat,
picioarele ^ _m^ _cītj_Va oameni sa faca o recunoastere īn oras. Printre
Corte² a gasit oameni bolnavi si slabi care nu aveau putere sa se

ca4^avr6Ana din puturi era sarata si amara. Spre sfārsitul asediului, ridice, ap ■^,^_{neau cu} radacini pe care le scoteau din pamīnt pe strazi, locuitorii ^ _curti_t si cu scoarta de copac. "si totusi nici unul dintre īn piet*;. . _s__a lacomit la carnea vreunui mexican: ei īi mīncau pe T ^mi dar pe ai lor niciodata".

Mexicul a fost cucerit. īnvingatorii au acaparat toate comorile adu-

+p de azteci īn orasele mexicane. Populatia bastinasa a fost silita sa

^na nceasca pe noile mosii ale spaniolilor. O parte din indieni au fost

transformati īn sclavi, iar ceilalti, considerati iobagi, au devenit de fapt

i _ei sclavi. Sute de mii de locuitori au fost omorīti sau au pierit din

cauza muncii istovitoare, a foametei si a bolilor infectioase aduse de

conchistadori (mai ales din cauza varsatului).