CORTEZ SI CUCERIREA MEXICULUI

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

EXPEDIŢIA PE MARE A LUI CORTEZ SPRE MEXIC

îndata dupa întoarcerea lui Grijalva, guvernatorul Cubei Diego V

lasquez a început sa echipeze o escadra mare pentru cucerirea Mexicu"

!ui. Temîmdu-se sa-1 numeasca comandant pe Grijalva, care era iubit d"

soldati, guvernatorul puse în fruntea expeditiei un om nou - Hernando

Sortez, "hidalgo de seama" din Estremadura, filfison si risipitor. "Bani

ivea putini, dar în schimb datorii multe - spune Bernal Diaz del Castillo

are se hotarîse sa-1 însoteasca. - Encomienda (mosia) sa nu era rea, in-

lienii sai lucrau la exploatarile aurifere, dar toti banii îi cheltuia pentru

>1, pentru toaletele tinerei sale sotii si pentru receptii. Avea maniere

rumoase si elocinta". Ipotecîndu-si mosia, Cortez a obtinut de la cama-

ari sume importante de bani si marfuri si a început sa recruteze soldati

*entru cucerirea Mexicului. El a fagaduit tuturor ca le va da parte din

rada si cîte o mosie cu robi mexicani. Astfel a reusit sa strînga un deta-

ament de 508 oameni (în afara de peste 100 de marinari), a luat cu sine

tteva tunuri si saisprezece cai. El îsi punea mari sperante îndeosebi în

îi, întrucît mexicanii, ca si locuitorii insulelor Antile, nu vazusera nici-

data aceste animale "înspaimîntatoare" si, în general, nu cunosteau nici

n fel de animale domestice. Succesul recrutarii 1-a alarmat pe banuito-

xl guvernator. în afara de aceasta, oamenii din anturajul lui cautau sa-1

învinga ca Hernando Cortez intentioneaza sa cucereasca Mexicul numai

sntru sine. Velasquez a dat un ordin scris de destituire a lui Cortez si de

îsareinare a altcuiva cu comanda expeditiei. Cortez a raspuns printr-o

risoare respectuoasa si ironica, rugîndu-1 pe guvernator "sa nu asculte

î bîrfitori si pe un batrîn astrolog nebun". în acelasi timp a poruncit

atasamentului sau sa aiba grija ca armele sa fie pregatite. Atunci Ve-

squez a ordonat ca escadra sa fie oprita, iar Cortez arestat. Acesta i-a

ispuns în termeni poîiticosi ca "a doua zi iese în larg si ramîne sluga

i supusa".

Corabiile lui Cortez au fost conduse de Antonio Alaminos spre tara urului asezata dincolo de peninsula Yucatan. Pe insula Cozumel, unde afla un templu venerat de poporul maya, Cortez si-a asumat rolul de >ostol al crestinismului. El a poruncit ca idolii sa fie azvîrliti de pe al-re, sa fie facuti farîme, iar în templu sa se ridice un altar crestin. ima ciocnire cu bastinasii s-va produs dincolo de peninsula Yucatan, pe ranul sudic al golfului Campeche, în regiunea Tabasco. Dupa ce i-a în-int, Cortez a ocupat un sat de pe coasta si, în numele regelui Spaniei, intrat în stapînirea acestui teritoriu. Apoi a trimis trei detasamente în teriorul tarii. Acolo însa ele au fost întîmpinate de forte militare puter-ie si dupa ce au suferit pierderi mari au fost nevoite sa se retraga. Corfe² aruncat toata oastea sa împotriva bastinasilor care atacau. Indienii au 3tat cu multa vitejie si nu s-au retras nici atunci cînd spaniolii au

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

- _traga în ei cu tunurile, început sa.       .^ _{atacat din spate cu}

atunci v>o _detasament de cavalerie. "^j-¹ rfit nu vazusera înca niciodata "^Ind? au crezut ca, atît calul, cît si ^i_a?etul sînt o singura fiinta, puter-^cai -ci necrutatoare. Pasunile si cim-ⁿ-T erau pline ^de indienii care fu-«fi spre padurea din apropiere". nuna cîteva zile capeteniile triburilor Se au trimis spaniolilor provizii si douazeci de femei tinere. Cortez a dat ordin ca ele sa fie imediat bote­zate iar apoi le-a împartit ofiterilor sai. Una dintre ele, dona Marina, glo­rificata de cronicarii spanioli, care a trecut pe urma de partea lui Cor­tez, a devenit interpreta si a adus servicii imense spaniolilor în lupta împotriva aztecilor în Mexic.

Din Tabasco, flotila lui Cortez s-a îndreptat spre insula San Juan de Ulloa. Spaniolii au debarcat pe tarmul continentului si, pentru a-si asi­gura spatele frontului, au construit orasul Veracruz (la nord de locul unde se afla acum portul cu acelasi nume din Mexic). Iata, dupa relata­rea lui Diaz, chipul în care întemeiau conchistadorii (cuceritorii) orase în^ Noua Spanie: "Am ales pe conducatorii orasului, în piata am asezat stîlpul infamiei, linga oras am înaltat o spînzuratoare si am dat orasului numele de Villa Riea de la Vera Cruz" ("Bogatul oras al adevaratei cruci"). Asa s-a pus temelia noului oras. Asadar, crucea, stîlpul infamiei si spînzuratoarea - iata mijloacele folosite de conchistadori pentru cuce­rirea noilor tari.

Spaniolii aveau o superioritate uriasa asupra mexicanilor, deoarece posedau arme de foc, armuri de fier si cai de lupta. în schimb, numarul or era atît de redus, încât o campanie împotriva acestei tari cu o popu­latie numeroasa nu putea sa aiba nici o sansa de reusita. Cortez a izbutit

sa sa atraga de partea sa prin promisiuni, coruptie si amenintari pe ca­peteniile triburilor care traiau în regiunile de margine ale tarii si erau.

uprrce de poporul dominant - aztecii. Capeteniile au ajutat pe spanioli cu zeci de mii de razboinici si hamali.

erau hYM^ ^s^ⁿⁱ°li au început dezbinarile. O parte dintre soldati, care A.tun r ^{?i avea}u mosii în Cuba, cereau sa se întoarca pe insula. chiar *" ^r^^{ez a} dat ordin sa se distruga toata escadra, centru a-i sili dicat tt^^{6 s}?^^a^ⁿ nehotarâti sa lupte cu orice pret. De pe corabii s-a ri-^siP. în° ^ec ?^ainentul si apoi au fost facute sa esueze pe bancuri de ni­sa se d °^{Urt ti}^^{VP e}^^{e au} ^^ ^comPl^et distruse de valuri. Cortez a poruncit ^nizoana _d.^Itlar*^naruor arme. în felul acesta detasamentul de atac si gar-Veracruz au fost întarite cu cîteva zeci de oameni si cu tu-de pe corabii.

GEOGRAFICE

PRIMA CAMPANIE ÎMPOTRIVA ORAsULUI MEXIC

Montezuma, cîrmuitorul suprem al aztecilor, a încercat sa-i pe spanioli, pentru a-i face sa renunte la campania împotriva car> Tenochtitlan (orasul Mexic). Dar cu cît daruia conchistadorilor mai m aur si pietre pretioase, cu atît mai puternica devenea dorinta lor d pune mîna pe sursa acestor bogatii. Montezuma actiona nehotarît: el n ^a

Corfez si Marina Ia tlascali (pînza tlascala din secolul al XVI-lea).

.uncea triburilor supuse aztecilor sa se împotriveasca cu arma în mîna letasamentului spaniol, iar cînd sufereau înfrîingeri, nu le dadea ajutor, >a chiar se dezicea de ele. în cele din urma, Montezuma a acceptat sa-i ase pe spanioli sa intre în capitala.

Capitala tarii era construita pe-o insula, în mijlocul unui urias la^c rtificial (sarat), înconjurat de orase si sate mari. Regiunea, foarte bine iltivata, cu o populatie deasa si cu cladiri minunate, i-a uluit pe spâ" ioli. La portile capitalei strainii au fost întîmpinati cu mare fast de in­si Montezuma. Vesmintele si încaltamintea lui erau acoperite cu pietre ■etioase si perle. O suita stralucitoare îl înconjura. Deasupra lui se iⁿ^ i baldachin care stralucea de aur si pietre scumpe. Montezuma a :iva pasi spre Cortez, iar însotitorii sai întinsera în faua sa te impe, pentru ca piciorul lui sfînt sa nu atinga pamîntul gol. Cortez *

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

Campania din Retragerea din 1520 Campania din 1521

Vulcan 0 30 60km

Expeditiile întreprinse de Cortez în Mexic în'anii 1519-1521.

coborît si el de pe cal si s-a apropiat de Montezuma. Au schimbat cîteva cuvinte de salut. Apoi, conducatorul aztecilor a plecat purtat într-o lif­tiera. " . . . Nici nu stiam ce sa mai spunem, nu ne credeam ochilor, într-o parte, pe uscat, erau mai multe orase mari, iar pe lac, alte orase. Lacul era plin de barci în fata noastra se afla marele oras Mexic, iar noi nu eram decît patru sute de soldati! Au mai existat oare pe lume barbati care sa fi dat dovada de un asemenea curaj?" (B. Diaz).

întreg detasamentul spaniol s-a instalat într-o cladire uriasa. Cerce-tînd-o, soldatii au gasit o usa zidita. Cortez a poruncit sa se sparga zidul si a descoperit o încapere tainica cu un imens tezaur cuprinzînd pietre pretioase si aur. Dar spaniolii si-au dat seama ca sînt închisi si înconju­rati de dusmani într-un oras imens si au hotarî t sa-1 ia ca ostatic chiar pe Montezuma. Cu toate ca acesta era darnic si plin de atentie fata de ei. spaniolii nu aveau nici un fel de îndoiala ca-i uraste. O stire primita din Veracruz prin care se anunta ca un detasament mexican a atacat garni­zoana spaniola, i-a servit lui Cortez ca pretext pentru a trece la actiune, tasotit de cinci ofiteri, el s-a prezentat la palatul lui Montezuma si a în' cercat sa-1 convinga sa se mute în cladirea unde se afla detasamentul d^Pt'^UOi\' ^^ ^{a ac}*^au£^at Politicos ca, daca se va împotrivi, va fi ucis pe f-f' .M-^lOn-tezuima s-a opus si discutia se prelungea. Atunci unul dintre ^rf ^spanio-'ⁱ "îsi pierdu rabdarea" si cu o voce ragusita si pe un ton ^adr<!^{sa lui} Cortez: "Pentru ce faceti atîta risipa de vorbe,

p p

^{aoeste cuv}inte si enervarea ofiterilor au avut efect asupra lui predate "^ °^ar^ ^{a ace}Pt^at ^sa~i urmeze pe spanioli. Cortez a cerut sa fie ⁿizoanei^CaPeten^^{e aztec}^^or' ^{care au} ^^uat Parte la batalia împotriva gar-el l^_{a pu} ^ln ^^eracruz si i-a ars pe rug; pentru a-i intimida pe mexicani, ^a^ aztecii ^ . ^on^^ezuma pentru un timp în lanturi. Cîrmuitorul suprem °are _era ^J¹'³-. exprimat la început indignarea împotriva violentei cu

iar apoi s-a supus, "a amutit si a devenit docil".

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Procesiune de casici sarbatorindu-1 pe Montezuma.

Din acest moment Cortez a început sa porunceasca în toata tara Jupa bunul sau plac, în numele lui Montezuma. El a silit capeteniile aztecilor, sa depuna juramînt de credinta regelui Spaniei, iar apoi le-a :erut, ca unor vasali, sa plateasca tribut în aur. Tezaurul lui Montezuma :uprindea atîtea lucruri de pret, încît pentru examinarea lor a fost nevoie ie trei zile. Tot aurul, chiar si obiectele de arta, a fost topit si turnat în ingouri patrate din care s-au facut trei gramezi mari. Majoritatea of ite-ilar si soldatilor au cerut împartirea imediata a prazii, caci " ... cele rei gramezi se micsorau în chip ciudat din zi în zi, astfel ca la un noment dat lipsea aproape o treime. Banuielile cadeau asupra lui Sortez si a prietenilor sai..." Cortez a cedat.

Iata cum s-a facut împartirea prazii: "Din întreaga cantitate s-au uat întîi o cincime pentru rege si o alta cincime pentru Cortez.. . )upa aceea Cortez a cerut sa i se plateasca cheltuielile pe care le-a acut în Cuba pentru echiparea expeditiei, precum si despagubirile ce rmau sa fie acordate lui Velasquez pentru corabiile distruse si, îⁿ Eîrsit, cheltuielile pentru solia pe care trebuia s-o trimitem în Spania, ipoi s-a scazut partea pentru cei saptezeci de oameni din garnizoana e la Veraeruz, precum si costul a doi cai [omorîti]... Abia dupa aceea -a trecut la împartirea prazii participantilor directi în urmatoarea rdine: mai întîi amîndoi preotii, apoi ofiterii, calaretii, muschetarii s> rbaletierii; toti acestia au primit cîte doua parti. Cînd dupa atîtea îselatorii ne-a venit rîndul si noua, celorlalti soldati, sa luam cîte o arte de fiecare om, aceasta parte a fost atît de mica, încît multi ic -au mai luat-o si se întelege ca si partea acestora a intrat tot în b arul lui Cortez. .. Fireste ca atunci a trebuit sa tacem, caci nu ii sa ne plîngem ca am fost înselati si nici de la cine sa cerem

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

Femei aztece.

tate! în afara de aceasta, Cortez nu precupetea cuvinte placute si faga­duieli, iar celor care faceau mai multa gura stia sa le-o închida cu cîtiva bani..." (B. Diaz).

Nelinistea cuceritorilor a sporit cînd au aflat ca la Veracruz a sosit o mare escadra sub comanda lui Panfilo de Narvaez (optsprezece corabii si aproape 1 500 de oameni), trimisa de Velasquez cu misiunea de a-i aduce "vii sau morti" pe Cortez si soldatii lui. în fata primejdiei comune, certurile provocate de împartirea nedreapta a prazii s-au potolit. Cortez a lasat la Mexic pe cei "sovaielnici, nesiguri si suspecti", carora le-a Poruncit sa-1 pazeasca pe Montezuma, iar el s-a îndreptat cu un deta­sament spre Veracruz.

_d J^iar dupa ce s-a unit cu garnizoana de acolo, Cortez nu dispunea
el h -²-° ^{de solda}ti s^{1 200 de} indieni înarmati cu lanci lungi. Totusi,
tern . ^r^ ^{sa a}tace detasamentul spaniol, care era de trei ori mai pu-
_c A^c> -Dar înainte de aceasta, sub pretextul ca ar vrea sa duca tratative
_m . ^vaez, el a trimis cîtiva ofiteri carora le-a ordonat sa-si puna cît
_s^ i^ulte podoabe de aur pentru a arata în ce bogatie traiesc oamenii
iar' ⁿ . ^u^ acesta el a provocat dezbinare în oastea adversarului sau,
ni_i ^>01 *~^a atacat prin surprindere. Oamenii lui Narvaez luptau fara
i d         t li Ct

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

soldatii s-au predat neconditionat. De pe unele corabii ale lui Narv u scos pînzele si 'Catargele, pentru ca nimeni sa nu-1 poata anunta lasquez ca expeditia sa a fost zdrobita. Celelalte corabii au fost ^⁶ ■e nord, sub comanda unor capitani de încredere, ca sa ista mexicana.

Dupa cîteva zile, în ciuda protestelor soldatilor sai, Cortez a ordon
se înapoieze fostilor dusmani toate armele, caii si obiectele pretio_ase
.e le fusesera luate dupa lupta si si-a cîstigat simpatia oamenilor l_u'
rvaez prin daruri si promisiuni. ^l

Printre soldatii lui Narvaez era unul bolnav de varsat. Teribila ila s-a raspîndit în tot Mexicul, unde înainte nu auzise nimeni de ea "a secerat o multime de mexicani".

RĂSCOALA DIN MEXIC sI INFRINGEREA SPANIOLILOR

în timp ce detasamentele spaniole luptau între ele, s-a rasculat aproa-întreg Mexicul. Fortificatiile construite de spanioli în diferite puncte ale ii au fost distruse sau incendiate, iar garnizoana din capitala a fost ase-ta de mexicani înarmati. Dupa ce i s-a alaturat detasamentul lui Narvaez, rtez avea la dispozitie 1 300 de soldati, circa 100 de calareti si 150

puscasi. Indienii din vecinatate, dusmani de moarte ai aztecilor, i-au t ca ajutor un detasament format din 2 000 de razboinici de elita. . aceasta oaste, Cortez a intrat fara nici o dificultate în capitala si a berat garnizoana asediata. Dupa cîteva zile, însa, rascoala a reînceput

si mai multa intensitate. Mexicanii dezlantuiau în fiecare zi atacuri "ibunde împotriva spaniolilor. Printre acestia a început sa bîntuie unetea, oamenii erau descurajati si certurile nu mai conteneau. Cortez

cerut lui Montezuma sa urce pe acoperisul casei în care se afla si sa runceasca "supusilor" sai sa opreasca asaltul, deoarece spaniolii sînt ta sa plece de bunavoie din oras. Mexicanii au raspuns la acest ordin jntr-o ploaie de pietre si sageti. Cîrmuitorul suprem al aztecilor a ;t ranit mortal si a murit în bratele spaniolilor, dar "fara sa^si exprime rinta de a trece la crestinism".

Zi de zi fortele mexicanilor sporeau, iar cele ale spaniolilor scadeau. zervele de praf ide pusca erau aproape epuizate, iar hrana si apa se ■minasera. Armistitiul propus de spanioli a fost respins cu dispret de îxicani. Atunci, în iulie 1520, adunîndunse eu totii, spaniolii au hotarît naraseasea în timpul noptii capitala. Din bunurile jefuite de la mexi-ni, Cortez a separat partea destinata regelui, alcatuita din mari lingouri

aur, si a poruncit ca ea sa fie încarcata pe indieni si pe caii raniti-ipa aceea el a permis fiecarui spaniol sa-si ia ce vrea. Novicii din tasamentul lui Narvaez "s^au aruncat asupra bogatiilor si au luat atîta :ît abia mai puteau umbla". Soldatii din detasamentul lui Cortez, pe aveau o oarecare experienta, au luat mai ales lucruri usoare,

anume pietre pretioase. Bagajele grele au fost încarcate pe spi-rile indienilor aliati. Spaniolii au parasit la miezul noptii cla--ile întarite, dar mexicanii i-au atacat imediat. O punte mobila egatita de cei ce se retrageau pentru a fi asezata peste can^a

CORTEZ sI CUCERIREA MEXICULUI

t A început panica. "Toti cei care nu stiau sa înoate au _s_a ^râsturvr_ulti oameni au fost prinsi în barci, legati si dusi îndata pierit ■ . \ ^l ^.jf j_lCati... Cortez si ofiterii sai nu se deosebeau prin nimic spre a -y, .^sa_ej, _au trecut în galop peste podurile ramase întregi, cautînd de ceila't¹- ^ _mai repede pe uscat si totusi înaintam! E greu de spus sa ajunga ._ntîmp|_at daca acest lucru nu s-ar fi petrecut noaptea, pe ³~^aI'"c ci la lumina zilei!". în sfîrsit, spaniolii au ajuns pe uscat, adica întuneri , ^^^ artificial care înconjura orasul Mexic. Ei s-au retras ^ma giunea locuita de indienii aliati, respingînd cu greu atacurile dus-^sP^re.f^7_iCare ^ urmareau de aproape. în cele cinci zile cît a durat retra-^man pierit, s-au înecat, au fost omorîti sau luati prizonieri si apoi i si mîncati de azteci aproape noua sute de spanioli si o mie dintre aliatii lor indieni. Deosebit de multi oameni au pierit "Sar" lTînceputul retragerii, în acea "noapte de jale", mai ales dintre i care au luat cu ei prea mult aur si din aceasta cauza s-au înecat în timpul trecerii peste lac. în afara de aceasta, au fost pierdute toate tunu­rile aproape toate armele de foc, precum si optzeci de cai.

' în acest moment greu, spaniolii au fost salvati de triburile de indieni cu care erau aliati si care se temeau de razbunarea aztecilor. Ei au dat cuceritorilor posibilitatea sa-si revina de pe urma înfrîngerii si le-au venit în ajutor cu cîteva mii de razboinici. Cu sprijinul lor, Cortez a întreprins cîteva expeditii de represiune împotriva triburilor învecinate care atacasera pe spanioli în timpul retragerii din Mexic. Acestia aveau fqarte putin aur, dar dupa fiecare masacru al barbatilor, Cortez dadea ordin sa fie luati ca sclavi copiii si femeile. Dupa rafuiala cu vecinii nesupusi, Cortez a poruncit ca femeile si copiii prinsi¹ sa fie strînsi laolalta într-un loc anumit, pentru a "legaliza prada", adica pentru a-i stigmatiza ca sclavi si pentru a separa cincimea regelui si, totodata, cincimea sa personala. "Ei si-au ales astfel cele mai puternice si mai frumoase femei, iar noua ne-au fost lasate cele mai batrîne si urîte".

în acelasi timp, în dreptul tarmurilor Mexicului Cortez captura cora­biile izolate cu soldati, arme, provizii si cai pe care guvernatorii din Cuba si Jamaica le trimiteau în ajutorul expeditiilor lui Narvaez si meda (despre soarta lor nu se stia înca nimic în insulele Antile).

A DOUA CAMPANIE sI CĂDEREA ORAsULUI MEXIC

C_Ort ^upa" ^oe ?i-a completat detasamentul cu oameni si echipament, ii \? ^^Put cu 10 000 de indieni aliati o noua ofensiva asupra ora-

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

prada, pentru ca vestea despre "spiritul lui de dreptate" sa se ras
deasca în toata tara. într-un cuvînt, acest conchistador necinstit h ~
talentat, s-a dovedit a fi în momentul cel mai periculos ,,omul nn'-s.- ^r
la locul potrivit". ^W1*ivi_t

Acum situatia se schimbase: puterea spaniolilor si numarul aliat'i lor cresteau din ce în ce mai mult, iar fortele aztecilor scadeau r>

■ ^uupa

Asediul orasului Mexic (pînza tiascaia din secolul al XVI-lea).

ce vasele au fost construite si aduse pe lac, capitala Mexicului a asediata din toate partile. Orasul asediat s-a aparat cu înversunare timp de peste trei luni. Aztecii au întreprins în mai multe rînduri contra­atacuri izbutite, dar de fiecare data cercul de fier se strîngea tot mai puternic în jurul orasului. Spaniolii au distrus conductele care alimen­tau orasul cu apa, astfel încît asediatii au început sa sufere, nu numai de foame, ci si de sete. In cele din urma (august 1521) spaniolii au patruns în oras si au distrus puturile din care locuitorii luau apa dupa nimicirea conductelor. Cu toate acestea, aztecii, care mureau de sete, ^aU mai aparat timp de cîteva zile unele cartiere. Cînd ultimul cartier ^a fost cucerit, spaniolii au vazut ca el "era plin de cadavre, care zacea pretutindeni, în case, în canale si chiar pe malul lacului; pe alocuri era atît de multe, încît zaceau unul peste altul ca niste stive de lemne. Mul cadavre s^au gasit si în alte parti ale orasului. A pierit aproape în populatie barbateasca, nu numai din Mexic, ci si din împrejurimi"

EXTINDEREA GRANIŢELOR "NOII SPÂNII"

. - ■ ■

. _retras imediat trupele din orasul infectat si a îngaduit
Cortez s - _scapasera dupa macel sa plece de acolo. "si iata ca pe
locuitorii⁰¹" _porni, timp de trei zile, un convoi de schelete vii,
toate ^di6^U"_0Zitor de murdare si de zdrenturoase, care abia îsi tîrau
jalnic⁶' ⁱⁿ . _raspmdeau un miros groaznic". Dupa ce "exodul" a încetat,
picioarele ^ _m^ _cîtj_Va oameni sa faca o recunoastere în oras. Printre
Corte² a gasit oameni bolnavi si slabi care nu aveau putere sa se

ca4^avr6Ana din puturi era sarata si amara. Spre sfârsitul asediului, ridice, ap ■^,^_{neau cu} radacini pe care le scoteau din pamînt pe strazi, locuitorii ^ _curti_t si cu scoarta de copac. "si totusi nici unul dintre în piet*;. . _s__a lacomit la carnea vreunui mexican: ei îi mîncau pe T ^mi dar pe ai lor niciodata".

Mexicul a fost cucerit. învingatorii au acaparat toate comorile adu-

+p de azteci în orasele mexicane. Populatia bastinasa a fost silita sa

^na nceasca pe noile mosii ale spaniolilor. O parte din indieni au fost

transformati în sclavi, iar ceilalti, considerati iobagi, au devenit de fapt

i _ei sclavi. Sute de mii de locuitori au fost omorîti sau au pierit din

cauza muncii istovitoare, a foametei si a bolilor infectioase aduse de

conchistadori (mai ales din cauza varsatului).