Cetatea greco-romana Orgame/Argamum

Cetatea greco-romana Orgame/Argamum, situata la Capul Dolosman, pe teritoriul comunei Jurilovca, jud. Tulcea, constituie unul dintre siturile arheologice cele mai interesante ale Dobrogei. Impreuna cu insula Bisericuta, aflata la câtiva kilometri în fata sa, în apele lacului Razelm, ar putea constitui - si datorita ineditului peisajului care le încadreaza - unul din punctele de atractie ale turismului nord-dobrogean. Accesul dificil deocamdata, atât pe uscat cât si pe apa, au transformat acest punc 131f513b t, integrat odinioara drumurilor comerciale ce legau bazinul pontic de cel mediteranean, într-un loc izolat, în care vizitatorii ajung de cele mai multe ori accidental, ramânând fascinati de frumusetea peisajului.

Pentru localnici, Dolosmanul este locul de legenda unde vara poti petrece weekenduri de neuitat în jurul focurilor de tabara, dupa o zi de plaja; în restul anului, acolo se cresc animale, se vâneaza, se pescuieste, se aduna menta de balta si se cauta "antichitati" la "surpatura". De la reluarea sapaturilor arheologice, în 1965, locuitorii din Jurilovca stiu ca pe Dolosman este o cetate veche, întemeiata de greci, la a carei readucere la lumina contribuie si ei la vârsta adolescentei, lucrând vara sub îndrumarea arheologilor. De la acestia afla lucruri nebanuite despre zidurile vechi pe care le dezgroapa cu migala, despre obiectele cu nume stranii pe care le descopera în darâmaturi, despre vechimea acestor vestigii si despre locul în care acestea ajung - la muzeu, la Tulcea, spre a fi aratate lumii întregi ca venind din apropierea satului lor. Ei nu ajung aproape niciodata sa le vada întregi, munca restauratorului este, pentru ei, numai o poveste, uneori ilustrata cu poze de lucru de "tanti Vera", o concetateana de-a lor, calificata ca restaurator priceput la Muzeul de Arheologie din Tulcea. Arheologului care, timp de o luna pe an, reuseste sa trezeasca interesul si respectul acestor tineri pentru vestigii si migala muncii sale, îi este greu sa raspunda inevitabilelor întrebari: "daca cetatea noastra e la fel de veche ca Histria, de ce la noi nu vin turisti, sa o vada? Si de ce nu avem si noi un muzeu în sat cu lucrurile pe care le descoperim?"

Manifestarile prin care dorim sa sarbatorim cei patruzeci de ani scursi de la reluarea cercetarilor arheologice sistematice de la Orgame/Argamum încearca sa raspunda mai ales acestei nevoi de recunoastere, propunându-si ca, macar pentru un sezon, comunitatea locala sa simta ca legenda comorii ascunse în grotele Dolosmanului poate fi înteleasa si altfel.

Insula Bisericuta

Orgame/Argamum: localitatea antica de pe teritoriul României cu cea mai veche atestare documentara: Hecateu din Milet (sfârsitul sec. VI a. Chr.): "Orgame - oras lânga Istru". Cunoscuta sub numele de Argamum în epoca romana si localizata la Capul Dolosman de Vasile Pârvan (1916).

Cercetarile arheologice, initiate de Paul Nicorescu în 1926, au fost întrerupte în 1932, dupa ce facusera posibila degajarea completa a fortificatiilor orasului romano-bizantin, a doua bazilici paleocrestine si a altor constructii antice, inclusiv pe insula Bisericuta.

Abandonarea cercetarilor si absenta oricarei preocupari pentru conservarea vestigiilor descoperite a dus la reîngroparea monumentelor dezvelite si la pierderea irecuperabila a patrimoniului arheologic mobil descoperit (între care si câteva inscriptii).

In 1965, la initiativa Institutului de Arheologie al Academiei Române, cercetarea sistematica a sitului a fost reluata, sub conducerea Mariei Coja, fiind integrata tematicii de cercetare a institutului. Din 1975, Mariei Coja încep sa se alature arheologi de la Muzeul tulcean, ajungându-se treptat la constituirea actualei echipe, condusa, din 1985, de Mihaela Manucu-Adamesteanu.

Reluarea cercetarilor a facut posibila, pe de o parte, reconstituirea cronologiei sitului, cu marturii din epoca bronzului pâna în sec. XI p.Chr.; pe de alta parte, ne-a apropiat de o mai buna cunoastere a evolutiei habitatului, prin identificarea principalelor componente functionale - zona locuita si spatiul funerar - si a monumentelor aferente. Dintre acestea se cuvin mentionate: zidurile de incinta grec si romano-bizantin, patru bazilici paleocrestine, ateliere mestesugaresti, zone rezidentiale de epoca greaca, romana si romano-bizantina, necropola tumulara greaca. Totodata, cercetarile din ultimul deceniu au reusit sa redeschida discutia asupra începuturilor colonizarii grecesti în vestul Marii Negre, întrucât vestigiile de la Orgame par sa preceada cu câteva decenii cele mai vechi marturii ale asezarii grecilor la Histria.

Inca din primii ani, activitatea santierului a avut si o marcata functie formativa, contribuind la specializarea în arheologie clasica a studentilor de la facultatile de istorie, filologie clasica si arhitectura din Bucuresti, Iasi si, mai nou, Constanta. De-a lungul anilor, li s-au alaturat tineri specialisti din Franta, Anglia, Germania, Moldova si Ucraina. Multi dintre cei care s-au format la scoala Dolosmanului sunt astazi personalitati recunoscute în cercetarea academica sau universitara. La aniversarea a 40 de ani de la reluarea cercetarilor, am dori sa le oferim tuturor ocazia de a reveni într-un loc de care se leaga începuturile carierei lor, asa cum momentele festive îi aduna pe membrii aceleiasi familii.

Reunirea "familiei" argamense va constitui, cu certitudine, cadrul unor emotionante evocari, dar si prilejul confruntarii cu proiectul de cercetare care a redat hartii arheologice a Dobrogei unul dintre cele mai interesante situri. Acest moment de reevaluare va fi marcat editorial prin lansarea seriei monografice Orgame/Argamum si prin publicarea Actelor colocviului în revista "Peuce". Prin intermediul acestora întreaga problematica generata de proiectul de cercetare arheologica sistematica a sitului Orgame/Argamum va fi adus la cunostinta celor interesati.

23 martie 2005

Dr. Mihaela Manucu-Adamesteanu
Responsabil stiintific
al Santierului arheologic Orgame/Argamum

Institutul de Arheologie Vasile Pârvan" al Academiei Române
Bucuresti