ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
ANEXA J Calatori straini prin tarile române
Clasificare |
Spatiul istoric |
Timpul istoric |
Despre ce realitati vorbesc |
Situarea la scara |
|
Categorie |
Nume |
||||
Eruditi |
ANTONIO BONFINI |
Transilvania |
sec. XV |
relief; bogatii; personalitati: Iancu de Hunedoara |
Sec. XIV- XV în vestul Europei: Razboiul de 100 de ani. Monarh 454v2110e iile centralizate. Marile descoperiri geografice. În Italia - Renasterea. În estul Europei tendinte expansioniste în S-E Europei: Ungaria, Imperiul Otoman; cruciade târzii; aliante politico-militare europene; cucerirea de catre turci a Constantinopolului. Statele române lupta pentru supravietuire politica: perioada marilor voievozi; se integreaza în ansamblul relatiilor europene aliindu-se cu statele crestine; devin factori de echilibru împotriva turcilor, a caror expansiune este oprita la Dunare; la sfârsitul secolului trec de la regim tributar la regim vasalic fata de Imperiul Otoman, pastrându-si granitele. Sec. XVI-XVII în vestul Europei: Reforma. Revolutia din Ţarile de Jos. Începe procesul de constituire a monarhiile absolutiste. Se duc razboaie pentru suprematie între Franta si Austria. Habsburgii devin cea mai puternica dinastie. Franta se aliaza cu otomanii a caror putere se întinde pe trei continente. În estul Europei modificari în raportul de forte în favoarea otomanilor, care ajung în centrul Europei (atacul asupra Vienei, Mohacs, transformarea Ungariei în pasalâc si a Transilvaniei în principat vasal Portii). Modificarea statutului statelor române (sultanii intervin în succesiunea domnilor). Începe lupta pentru suprematie între Rusia, Polonia si Suedia. Statele române sunt înconjurate în E-S-V de Imperiul Otoman, dar reusesc sa nu fie transformate în pasalâcuri. Ţarile Române realizeaza sub Mihai Viteazul prima unire politica. Raspândirea în Ţarile Române a ideilor umanismului. Sec. XVII-XVIII în vestul Europei: razboiul de 30 de ani; revolutia din Anglia; pacea de la Westfalia. Franta, mare putere. Problema Orientala . Afirmarea Rusiei, Prusiei, Imperiului Habsburgic. Iluminismul si epoca monarhilor luminati. Revolutia din Franta. Îngrijorate de expansiunea Imperiului Ţarist, Anglia si Franta sprijina Imperiul Otoman, pe care îl considera un factor de echilibru european. În estul Europei, echilibru relativ. Istoria româneasca, sub semnul înnoirii economice, sociale si culturale; dupa unire legatura între domni se amplifica; tendinta de refacere a unirii sub forma unei politici comune. Regimul suzeranitatii otomane se manifesta prin controlul domniei cu ajutorul boierilor greci; în viata politica creste influenta marilor familii de boieri (regim nobiliar); exista domni care s-au impus în fata intereselor marilor familii ( Matei Basarab, Vasile Lupu, Gh. Rakoczi I, II). Ultimii domni pamânteni. Problema Orientala influenteaza statutul politic si teritorial al statelor române. Între 1710 si 1812, în vecinatate sau chiar în Principate s-au dus 6 razboaie. Tratatele de pace au modificat raportul pe plan militar si politic dintre participanti si configuratia teritoriala în zona. Imp. Habsburgic si Rusia îsi extind teritoriile pe seama românilor (în Transilvania, regimul habsburgic; în Principate, fanariot - amândoua consecinte ale conflictelor militare). Creste ritmul de occidentalizare a societatii românesti, în consens cu cerintele modernizarii (influenta civilizatiei franceze). Începe lupta de emancipare nationala si politica. Protectoratul rus (1774 Kuciuk-Kainargi) - noua forma de dominatie stârneste opozitie. Încercari de rezolvare a problemelor pe cale pasnica - memorii (1737 Nemirov - conferinta internationala - se discuta pentru prima data problema Principatelor ). În Transilvania lupta pentru drepturi politice a românilor - Ioan Inochentie Micu, scoala Ardeleana (Supllex Libellus Valachorum) |
GEORG REICHERSTORFFER |
Moldova Transilvania |
sec. XVI |
descriere viata urbana: Brasov; religie |
||
FRANCO SIVORI |
Muntenia |
sec. XVI |
descriere Muntenia; limba româna; sarbatori; obligatiile fata de Poarta; Petru Cercel |
||
ANTON VERANCSICS |
Ţarile Române |
sec. XVI |
descriere geografica; bogatii; populatiile conlocuitoare ale Transilvaniei, relatiile dintre ele |
||
PAUL DE ALEP |
Muntenia |
sec. XVII |
descriere habitat: locuinte, orase - Bucuresti; ospete domnesti |
||
EVLIA CELEBI |
Muntenia |
sec. XVII |
descriere Bucuresti; vestimentatie femei; sarbatori |
||
ANTON MARIA DEL CHIARO |
Muntenia |
sec. X VII |
descriere geografica; bogatii; viata politica: serban Cantacuzino, Constantin Brîncoveanu, Dimitrie Cantemir |
||
Captivi |
JOHANN SCHILTTGRUBER |
Muntenia |
sec.XIV-XV |
descrie batalia de la Nicopole |
|
GIOVANNI MARIA AGIOLELLO |
Moldova |
sec. XV |
descrie batalia de la Razboieni |
||
Aventurieri |
PIERRE LESCALOPIER |
Ţarile Române |
sec. XVI |
descriere mediul urban: Bucuresti, Aiud, Turda |
|
WILLIAM LITHGOW |
|
sec. XVI-XVII |
|
||
CONRAD JACOB HILTERBRANTT |
Ţarile Române |
sec. XVII |
vorbeste despre limba româna |
||
ROBERT BARGRAVE |
Moldova |
sec. XVII |
descrie viata la curtea lui Vasile Lupu, face aprecieri despre personalitatea domnului |
||
Misionari |
MARCO BANDINI |
Moldova |
sec. XVI-XVII |
face aprecieri despre învatamânt, scoli si portul boierilor moldoveni |
|
Altii |
GHILLBERT DE LANNOY |
Moldova |
sec. XIV-XV |
descrie Cetatea Alba si justitia din vremea lui Alexandru cel Bun |
|
GIOVAN ANDREA GROMO |
Transilvania |
sec. XVI |
descrie bogatiile Transilvaniei |
||
FRANCESCO DELLA VALLE |
Muntenia |
sec. XVI |
face aprecieri despre limba; descrie orasul Târgoviste si curtea domneasca |
||
ANTONIO GRAZIANI |
Moldova |
sec. XVII |
descrie bogatiile Moldovei: productia animaliera |
||
JEAN TIEPOLO |
Muntenia |
sec. XVII |
face aprecieri despre personalitatea domnitorului Matei Basarab |
||
JOHANN JAKOB EHRLER |
Transilvania |
sec. XVIII |
descrie casele din Banat |
||
CRISTOPHOR SEIPP |
Transilvania |
sec. XVIII |
descrie aspectul moral al româncelor |
||
JOHANN FRIEDEL |
Transilvania |
sec. XVIII |
vorbeste despre hrana serbilor |
|