ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
ANEXA J Calatori straini prin tarile romāne
Clasificare |
Spatiul istoric |
Timpul istoric |
Despre ce realitati vorbesc |
Situarea la scara |
|
Categorie |
Nume |
||||
Eruditi |
ANTONIO BONFINI |
Transilvania |
sec. XV |
relief; bogatii; personalitati: Iancu de Hunedoara |
Sec. XIV- XV īn vestul Europei: Razboiul de 100 de ani. Monarh 454v2110e iile centralizate. Marile descoperiri geografice. Īn Italia - Renasterea. Īn estul Europei tendinte expansioniste īn S-E Europei: Ungaria, Imperiul Otoman; cruciade tārzii; aliante politico-militare europene; cucerirea de catre turci a Constantinopolului. Statele romāne lupta pentru supravietuire politica: perioada marilor voievozi; se integreaza īn ansamblul relatiilor europene aliindu-se cu statele crestine; devin factori de echilibru īmpotriva turcilor, a caror expansiune este oprita la Dunare; la sfārsitul secolului trec de la regim tributar la regim vasalic fata de Imperiul Otoman, pastrāndu-si granitele. Sec. XVI-XVII īn vestul Europei: Reforma. Revolutia din Ţarile de Jos. Īncepe procesul de constituire a monarhiile absolutiste. Se duc razboaie pentru suprematie īntre Franta si Austria. Habsburgii devin cea mai puternica dinastie. Franta se aliaza cu otomanii a caror putere se īntinde pe trei continente. Īn estul Europei modificari īn raportul de forte īn favoarea otomanilor, care ajung īn centrul Europei (atacul asupra Vienei, Mohacs, transformarea Ungariei īn pasalāc si a Transilvaniei īn principat vasal Portii). Modificarea statutului statelor romāne (sultanii intervin īn succesiunea domnilor). Īncepe lupta pentru suprematie īntre Rusia, Polonia si Suedia. Statele romāne sunt īnconjurate īn E-S-V de Imperiul Otoman, dar reusesc sa nu fie transformate īn pasalācuri. Ţarile Romāne realizeaza sub Mihai Viteazul prima unire politica. Raspāndirea īn Ţarile Romāne a ideilor umanismului. Sec. XVII-XVIII īn vestul Europei: razboiul de 30 de ani; revolutia din Anglia; pacea de la Westfalia. Franta, mare putere. Problema Orientala . Afirmarea Rusiei, Prusiei, Imperiului Habsburgic. Iluminismul si epoca monarhilor luminati. Revolutia din Franta. Īngrijorate de expansiunea Imperiului Ţarist, Anglia si Franta sprijina Imperiul Otoman, pe care īl considera un factor de echilibru european. Īn estul Europei, echilibru relativ. Istoria romāneasca, sub semnul īnnoirii economice, sociale si culturale; dupa unire legatura īntre domni se amplifica; tendinta de refacere a unirii sub forma unei politici comune. Regimul suzeranitatii otomane se manifesta prin controlul domniei cu ajutorul boierilor greci; īn viata politica creste influenta marilor familii de boieri (regim nobiliar); exista domni care s-au impus īn fata intereselor marilor familii ( Matei Basarab, Vasile Lupu, Gh. Rakoczi I, II). Ultimii domni pamānteni. Problema Orientala influenteaza statutul politic si teritorial al statelor romāne. Īntre 1710 si 1812, īn vecinatate sau chiar īn Principate s-au dus 6 razboaie. Tratatele de pace au modificat raportul pe plan militar si politic dintre participanti si configuratia teritoriala īn zona. Imp. Habsburgic si Rusia īsi extind teritoriile pe seama romānilor (īn Transilvania, regimul habsburgic; īn Principate, fanariot - amāndoua consecinte ale conflictelor militare). Creste ritmul de occidentalizare a societatii romānesti, īn consens cu cerintele modernizarii (influenta civilizatiei franceze). Īncepe lupta de emancipare nationala si politica. Protectoratul rus (1774 Kuciuk-Kainargi) - noua forma de dominatie stārneste opozitie. Īncercari de rezolvare a problemelor pe cale pasnica - memorii (1737 Nemirov - conferinta internationala - se discuta pentru prima data problema Principatelor ). Īn Transilvania lupta pentru drepturi politice a romānilor - Ioan Inochentie Micu, scoala Ardeleana (Supllex Libellus Valachorum) |
GEORG REICHERSTORFFER |
Moldova Transilvania |
sec. XVI |
descriere viata urbana: Brasov; religie |
||
FRANCO SIVORI |
Muntenia |
sec. XVI |
descriere Muntenia; limba romāna; sarbatori; obligatiile fata de Poarta; Petru Cercel |
||
ANTON VERANCSICS |
Ţarile Romāne |
sec. XVI |
descriere geografica; bogatii; populatiile conlocuitoare ale Transilvaniei, relatiile dintre ele |
||
PAUL DE ALEP |
Muntenia |
sec. XVII |
descriere habitat: locuinte, orase - Bucuresti; ospete domnesti |
||
EVLIA CELEBI |
Muntenia |
sec. XVII |
descriere Bucuresti; vestimentatie femei; sarbatori |
||
ANTON MARIA DEL CHIARO |
Muntenia |
sec. X VII |
descriere geografica; bogatii; viata politica: serban Cantacuzino, Constantin Brīncoveanu, Dimitrie Cantemir |
||
Captivi |
JOHANN SCHILTTGRUBER |
Muntenia |
sec.XIV-XV |
descrie batalia de la Nicopole |
|
GIOVANNI MARIA AGIOLELLO |
Moldova |
sec. XV |
descrie batalia de la Razboieni |
||
Aventurieri |
PIERRE LESCALOPIER |
Ţarile Romāne |
sec. XVI |
descriere mediul urban: Bucuresti, Aiud, Turda |
|
WILLIAM LITHGOW |
|
sec. XVI-XVII |
|
||
CONRAD JACOB HILTERBRANTT |
Ţarile Romāne |
sec. XVII |
vorbeste despre limba romāna |
||
ROBERT BARGRAVE |
Moldova |
sec. XVII |
descrie viata la curtea lui Vasile Lupu, face aprecieri despre personalitatea domnului |
||
Misionari |
MARCO BANDINI |
Moldova |
sec. XVI-XVII |
face aprecieri despre īnvatamānt, scoli si portul boierilor moldoveni |
|
Altii |
GHILLBERT DE LANNOY |
Moldova |
sec. XIV-XV |
descrie Cetatea Alba si justitia din vremea lui Alexandru cel Bun |
|
GIOVAN ANDREA GROMO |
Transilvania |
sec. XVI |
descrie bogatiile Transilvaniei |
||
FRANCESCO DELLA VALLE |
Muntenia |
sec. XVI |
face aprecieri despre limba; descrie orasul Tārgoviste si curtea domneasca |
||
ANTONIO GRAZIANI |
Moldova |
sec. XVII |
descrie bogatiile Moldovei: productia animaliera |
||
JEAN TIEPOLO |
Muntenia |
sec. XVII |
face aprecieri despre personalitatea domnitorului Matei Basarab |
||
JOHANN JAKOB EHRLER |
Transilvania |
sec. XVIII |
descrie casele din Banat |
||
CRISTOPHOR SEIPP |
Transilvania |
sec. XVIII |
descrie aspectul moral al romāncelor |
||
JOHANN FRIEDEL |
Transilvania |
sec. XVIII |
vorbeste despre hrana serbilor |
|