Comitetul Regiunilor
CR este cea mai tānara institutie a Uniunii Europene,
creata prin Tratatul de
Comitetul regiunilor reprezinta un raspuns politic la cerintele unitatilor sub-nationale de a fi implicate īn procesul decizional comunitar. Consecinta a expansiunii fondurilor structurale, corpurile locale au devenit interlocutori ai Comisiei. Īn tarile cu o structura federala, autoritatile locale au dorit sa aiba acces la oportunitatile comunitare si sa-si exprime interesele īn mod specific īn procesul europ 17517q1614r ean de decizie. Un prim pas a fost acela al hotarārii Consiliului de a īnfiinta un Comitet Consultativ al Regiunilor si Autoritatilor Locale. Exista si alte motive pentru īnfiintarea acestei institutii europene:
majoritatea legislatiei UE este implementata la nivel regional sau local fapt ce legitimeaza participarea reprezentantilor la producerea si aplicarea legislatiei comunitare; riscul ramānerii īn urma procesului legislativ si al proceselor europene īn general poate fi contracarat prin aducerea nivelului european mai aproape de cetatean.
Comitetul functioneaza pe baza a trei principii fundamentale: subsidiaritate, proximitate si parteneriat. Principiul subsidiaritatii arata ca deciziile comunitare privind UE ar trebui luate la cel mai apropiat nivel fata de cetateni. Principiul apropierii defineste faptul ca toate nivelurile de guvernare ar trebui sa īncerce sa fie mai aproape de cetaten, asociind cetatenii si structurile asociative civice la procesul decizional. Conform principiului parteneriatului, o administrare eficienta īnseamna cooperarea nivelului european, national, regional si local de guvernare.
Tratatele
obliga Comisia si Consiliul sa consulte Comitetul Regiunilor ori
de cāte ori apar propuneri īn domenii cu implicatii pentru nivelul
sub-national ori regional īn domeniile coeziunii sociale si
economice, retelelor transeuropene de infrastructura,
sanatatii, educatiei si culturii ( Tratatul de
Īn cazul īn care Comisia si Consiliul considera ca este necesar sa ceara avizul Comitetului Regiunilor, cele doua institutii fixeaza acestuia un termen pentru a-si prezenta avizul. Acest termen nu poate fi mai mic de o luna.
Comisia, Consiliul si Parlamentul European pot consulta CR, īn afara domeniilor enumerate, īn diverse probleme specifice daca se considera ca acestea au implicatii importante la nivel local sau regional. De asemenea, CR poate redacta(elabora) avize consultative si din proprie initiativa, fapt ce echivaleaza cu aducerea unor probleme pe agenda de lucru a Uniunii Europene.
CR are 222 de membrii si acelasi numar de membrii supleanti numiti pe o perioada de patru ani de catre ani de catre Consiliu la propunerea statelor membre, personalitati din rāndul figurilor semnificative ale autoritatilor locale. Alegerea membrilor CR trebuie aiba la baza principiul echilibrulului politic, geografic si regional/local. Fiecare stat trebuie sa prezinte Consiliului o lista īn care numarul celor propusi sa fie dublu fata de locurile existente.
Comitetul īsi organizeaza lucrarile prin intermediul comisiilor de specialisti care examineaza detaliile propunerilor pentru care el a fost consultat si redacteaza un proiect de opinie. Acest proiect subliniaza punctele īn care exista dezacorduri cu propunerea Comisiei Europene precum si schimbarile care ar trebui operate. Biroul este format din 40 de membrii īmpreuna cu Presedintele si Vice-Presedintele, ales pe doi ani dintre membrii Comitetului si este responsabil pentru implementarea programului politic a al CoR. Procesele de analiza si elaborare a opiniilor pentru Comisie si Consiliu beneficiaza de o structura specializata pe domenii: Comisia pentru Politica de Coeziune Teritoriala, Comisia pentru Politica Sociala si Economica, Comisia pentru Sustinerea Dezvoltarii, Comisia pentru Cultura si Educatie, Comisia pentru Afaceri Constitutionale si Guvernare European
Proiectul de opinie solicitat de Comisie si Consiliu este apoi discutat īntr-una din cele cinci sedinte plenare care au loc anual. Daca majoritatea īl aproba, proiectul de aviz este adoptat si este trimis Comisiei, Parlamentului si Consiliului. De asemenea, CR adopta unele rezolutii referitoare la probleme politice importante pentru dezvoltarea regionala si locala.
Īn CR exista patru grupuri politice ce reflecta principalele familii politice europene: PES (Partidul Socialistilor Europeni), EPP (Partidul Popular European), ELDR (Partidul European Liberal - Democrat si Reformist) si EA (Alianta Europeana).
Largirea UE reprezinta reprezinta si
pentru CR o problema importanta īntrucāt autoritatile
regionale si locale ale statelor care doresc sa faca parte din
UE incluse īn procesul efectiv de
aderare Din aceasta perspectiva, CR organizeaza conferinte
īn tarile candidate pentru a permite reprezentantilor
autoritatilor regionale si locale sa cunoasca politicile
europene, mai ales politica de coeyiune si cea regionala. Prin
Comitetele Consultative Comune se realizeaza un forum pentru un schimb de
informatii, concepte si probleme specifice autoritatilor
locale si regionale ale tarilor candidate. Potrivit Tratatului
de
Tratatul de
Intrebari
Octav Bibere, Uniunea Europeana īntre real si virtual, Editura All, Bucuresti, 1999
Iordan Gheorghe Barbulescu, Uniunea Europeana: aprofundare si extindere, Editura Trei, Bucuresti, 2001.
Octavian Manolache, Drept Comunitar. Institutii Comunitare Editura All Beck, Bucuresti, 1999
Documente de baza ale Comunitatii si UE, Editura Polirom, Iasi, 1999)
|
