Consideratii generale iluminismul
Alaturi de Renastere si de umanism, iluminismul joaca un rol important în plamadirea culturii modeme El reprezinta un mare curent spiritual, care cuprinde si este specific mai ales pentru secolul al XVHHea Unele manifestari aderente iluminismul 15415p1519p ui purced însa mai de mult. suind pâna spre jumatatea secolului al XVII-lea. Iluminismul a lasat în patrimoniul culturii mondiale cucenn considerabile, cu caracter de permanenta. Mân descoperiri stiintifice, mari postulate si opere din domeniul filosofici si al gândirii sociale, mari realizari de ordin cultural si artistic hranite de setul de valori iluministe se integreaza lantului culturii universale încât ele nu au semnificatii doar pentru epoca în care s-au afirmat. Ele sunt bunuri comune ale unui patrimoniu peren, dincolo de timp si de împrejurarile imediate cu caracter concret în care au aparut. Pentru a situa istoriografia în coordonatele iluminismului nu este suficient sa ne raportam doar la miscarea spirituala în sens strict.
Trebuie sa tinem seama de multiplele fenomene care se petrec la nivelul tesuturilor sociale si politice ale societatii, de marile e\ eminente care se constituie ca adevarate pietre de hotar în istoria omenirii.
Astfel, secolul al XVIII-lea reprezinta pentru Europa Apuseana o perioada decisiva în afirmarea modului de productie capitalist, în constituirea clasei de mijloc, în dezvoltarea comertului mondial si a navigatiei, to progresul educatiei si al urbanizarii. Trebuie tinut seama de faptul ca aceste fenomene sunt caracteristice mai ales pentru Europa Apuseana, în special pentru Anglia, Ţarile de Jos si Franta. Un capitalism comercial se dezvoltase în secolele precedente, în Italia, de fapt în orasele comune din peninsula.
Restul Europei era o zona profund agrara si chiar în Europa Apuseana-cu exceptia Angliei si a Ţarilor de Jos, agricultura, si populatia rurala, era Qe
departe majoritara. Important este însa faptul ca au aparut si s-au afirmat fenomene noi de ordin economic si social, care aveau sa schimbe, într-o perspectiva de durata, ceva mai lunga, fizionomia Europei Occidentale, factorii dinamogeni ai dezvoltarii. Pe scena secolului al XVffl-lea se înscriu ca evenimente capitale razboiul de eliberare al coloniilor engleze din Noul Continent si proclamarea independentei S.U.A. (1776). precum si Marea Revolutie Franceza de la sfârsitul secolului (1789-l794). Nasterea natiunii americane, crearea S.U.A. constituie un fenomen cu semnificatie istorica si mondiala, daca tinem seama, nu de conditia concret istorica în care s-a zamislit noul stat. ci de destinul ulterior al acestuia.
Cât priveste Revolutia Franceza de la sfârsitul secolului al XVIII-lea. ea a marcat profund nasterea lumii moderne, afirmarea principiilor politice si doctrinare care se asociaza cu libertatile si drepturile omului, cu sistemele moderne de guvernamânt, cu schimbarea fizionomiei politice si sociale a Europei. Pe un alt plan, acela care vizeaza baza tehnico-productiva a societatii, sfârsitul secolului al XVIII-lea este marcat de începutul revolutiei industriale. Fenomenul semnifica trecerea de la productia manuala ia cea mecanizata, bazata pe folosirea masinilor. Se inaugureaza, astfel, o era noua în viata materiala a societatii si în schimbarea structurii sociale a acesteia. Se produce tranzitia spre un nou tip de societate si de civilizatie. De acum, gradul de dezvoltare industriala si urbana va constitui principalul element de judecata al performantelor unei societati, al avutiei si puterii materiale, al conditiilor sale de viata.
Tot în acest secol al XVIU-lea, în câteva din marile state ale Europei Austria, Prusia. Rusia se produce, la nivelul sistemului de guvernare, fenomenul care a intrat în istoriografie sub numele de absolutism luminat.
Politica absolutismului luminat a fost promovata, de altfel, cu mari deosebiri de la un stat la altul: mai insistenta si mai hotarâta în Austria (mai ales, în vremea lui losif al It-lea)1, redusa la simulacru si fanfaronada verbala, m cazul tarinei Ecaterina a Il-a. "Atasamentul pentru lumini, ca si liberalismul ei se arata în Istoria Europei, lucrare tradusa din limba
|
W |
j
za sunt mai ales de fatada". Gândirea sociala si filosofica face
Vezi D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formarii natiunii române. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p.
Istoria Europei, coordonatori J. Carpentier, F. Lebrun, Editura Humanitas, Bucuresti, p.
jonctiune, macar în anumite puncte, cu marea politica a unor curti imperiale, dupa cum. asa cum vom vedea, tot aceasta furnizeaza temeiul unor actiuni sociale transformatoare care vor depasi cu mult intentiile filosofilor epocii, asa cum s-a întâmplat în timpul revolutiei franceze din 1789-l794.
Secolul Luminilor este unul prin excelenta rationalist; întreaga miscare intelectuala a epocii ridica ratiunea la rang de instanta suprema în ordinea cunoasterii, de instrument capabil sa patrunda tainele naturii, ale societatii, sa explice omul si raporturile sociale. Gândirea poarta emblemele ratiunii, cum se exprima un istoric polonez actiunea umana trebuie sa se produca potrivit prescriptiilor ratiunii. Miscarea sociala este încredintata ca se desfasoara potrivit preceptelor ratiunii. Patrunsa de rationalitate, ea se închipuie nu numai necesara, dar si conforma cu ideea de adevar. Ea se legitimeaza prin rationalitate. Dusa pâna la limitele ultime, absolutizata, o astfel de perspectiva se poate transforma dintr-o valoare cognitiva si actionala. fecunda si benefica. într-o dogma intoleranta fata de conceptiile sau valorile altora, asa cum s-a întâmplat în timpul revolutiei franceze de la sfârsitul secolului al XVIII-lea In mare, "miza ratiunii" pe care a jucat secolul al XVIII-lea a dat o recolta bogata de valon fundamentale în câmpul stiintelor naturii si al celor umane. Spre a întelege ca totalitate marile realizari ale acestui secol în plan spiritual este necesar sa facem câteva referiri si la achizitiile din domeniul stiintelor naturii. Pentru ca, mai ales, ascensiunea cunoastem în acest domeniu a avut repercusiuni profunde în viata oamenilor, în dezvoltarea civilizatiei materiale, în patrunderea tainelor universului.
Bazata pe observatie si pe descoperirile realizate anterior de Galilei si Kepler, astronomia a facut progrese considerabile. Isaac Newton a descoperit legile gravitatiei universale, punând bazele astronomiei moderne.
In
domeniul electricitatii statice a facut descoperiri însemnate
Benjamin Franklin; în acest domeniu s-a inventat primul condensator electric. De
asemenea, s-au pus bazele chimiei moderne. In stiintele naturii, suedezul Linné a pus temei clasificam zoologice
si botanice; în anatomic si fiziologie.
Vezi Jean Starobinski, Bucuresti,
Emblemele ratiunii, Editura
Epoca Luminilor îsi defineste fizionomia substantial diferita de perioada precedenta si subsecventa ei si prin viziunea care domina câmpul filosofici si al stiintelor socio-umane. Cum se stie, înca filosofii! fiancez Descartes proclamase primatul ratiunii, al cogito-ului în existenta si constiinta individului. Aceasta idee a lui Descartes este exprimata în celebra formula: Dubito ergo cogito; cogito ergo sum (Ma îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist). Pe calea sugerata de Descartes, marea filosofic si gândire social-politica a secolului al XVffl-lea cauta sa dezvaluie rolul demiurgic al ratiunii si se construieste pe sine în spirit rationalist. Cea mai mare elocventa o are în acest sens, doctrina filosofica a lui Kant. Potrivit acesteia, principiile morale si cognitive ale oamenilor sunt autogenerate si inevitabile. Ele îsi afla sursa în ratiune, nu în vreo alta instanta exterioara. Numai în virtutea propriei autogeneran si autodeterminan se pot constitui o etica si o stiinta sistematica. O cunoastere si o întelegere a sensului faptelor capabile sa favorizeze certitudinea adevarului, sa patrunda ordinea lucrurilor, regularitatile fenomenelor naturii si ale spiritului, sa fie implicit un îndreptar al actiunii umane. Ratiunea imprima caracter de universalitate naturii umane, defineste identitatea comuna a acesteia. Filosofia este interesata, ca atare de universalul din om, nu de specificul fiecaruia, întrucât acesta se exteriorizeaza si se întelege numai pe fondul naturii lui universale. Filosofia rationalista a furnizat astfel bazele criticii societatii existente si premisele unor ideologii sociale si politice cu functii transformatoare în epoca. Duminismul s-a nascut astfel sub semnul spiritului critic. Desi acest mare curent spiritual a luat nastere mai întâi în Anglia, el a capatat cea mai vie expresie în Franta Anume în mediul social francez, în care vibratia tensiunilor din adânc prevestea furtuna de la sfârsitul secolului al XVffl-lea, iluminismul si-a pus în valoare cu deosebita elocventa spiritul critic si capacitatea de a modela constiinta apta sa vina în întâmpinarea marilor transformari pe care le va declansa revolutia franceza.
Literatii si filosofii francezi (de fapt, un nume generic pentru oamenii de cultura) elaboreaza doctrine sociale, diferite ca forja de patrundere si Putere explicativa, în care cauta sa descifreze factorii motori ai procesului "storic si sa defineasca remedii pentru ameliorarea mecanismelor de guvernare si de functionare a societatii.
|
