Constituirea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)

Constituirea statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)

a.Context:

evolutia formatiunilor prestatale dintre Carpati si Dunare;

rezistenta fata de presiunea regatului Ungariei;

organizarea si consolidarea noului stat.

b.Formatiuni prestatale: - mentionate in Diploma Cavalerilor Ioaniti, emisa de regele Bela al IV-lea al Ungariei la 25 iunie 1247, prin care se daruia acestora Tara Severinului

►Voievodatul lui Litovoi, in depresiunea Jiului, cuprinzand si Tara Hategului;

►Voievodatul lui Seneslau, in Nordul Munteniei (Ages, Muscel, Dambovita), cuprinzand si Tara Fagarasului;

►Cnezatul lui Ioan, in Sudul Olteniei;

►Cnezatul lui Farcas, in Nordul Olteniei (Valcea).

Toate acestea sunt vasale regalitatii maghiare; Seneslau dispunand de cel mai inalt grad de autonomie.

Prima tentativa de obtinere a independentei apartine unui anume Litovoi, care refuza pe la 1275 plata tributului fata de coroana arpadiana, ceea ce genereaza un conflict intre 1277-1279, cu ostile regelui Ladislau al IV-lea soldat cu uciderea voievodului. Fratele sau, Barbat, se rascumpara din prizonierat si pastreaza conducerea voievodatului, ca vasal.

c."Descalecatul" lui Negru-Voda: - acceptat in traditia istorica si confirmat de paralelismul cu istoria politica maghiara, ar fi avut loc pe la 1291, cand regele Andrei al III-lea a restrans privilegiile nobilimii romanesti din Transilvania. Voievodul Negru-Voda din Fagaras si Amlas ar fi descins impreuna cu cetele sale la Campulung, sediul unei comunitati catolice si si-ar fi extins apoi stapanirea spre Arges, primind inchinarea nobilimii de la Vest de Olt.

d.Intemeierea: - este legata de actiunea voievodului de la Arges, Basarab, care profita de criza regalitatii maghiare dupa stingerea dinastiei arpadiene, realizand unificarea forma-tiunilor de la Sud de Carpati si eliberarea unor teritorii de la Nordul Dunarii de sub stapani-rea tatarilor. Basarab ( -1352) stapanea asupra Olteniei, Munteniei si a teritoriului dintre Prut si Nistru. In legatura cu Banatul de Severin, el obtine recunoasterea din partea regalitatii maghiare in 1324. Apoi, in 1330, regele Carol Robert de Anjou, intentionand sa I-l confiste, initiaza o campanie in Tara Romaneasca. Confruntarea,relatata in Cronica pic-tata de la Viena, ar fi avut loc la "o posada"(in Tara Lovistei), intre 9 si 12 noiembrie 1330 si a fost o importanta victorie a domnului roman, lipsita de replica. In acest sens,intemeie-rea Tarii Romanesti este legat si de obtinerea independentei, in timpul lui Basarab I.

e.Consolidarea statului. Formarea institutiilor. - se realizeaza in timpul urmasilor lui Basarab: Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), Vladislav I Vlaicu (1364-1377).

In calitate de domni independenti, acestia isi aroga titlurile de "mare si singur sta-panitor", respectiv, "Io, Vladislav, mare voievod, domn si singur stapanitor". Nicolae Alexandru a intemeiat la 1359 Mitropolia Tarii Romanesti de la Curtea de Arges si a imbunatatit relatiile cu Ungaria, participand la lupta contra tatarilor. Valdislav Vlaicu a reglementat impacarea cu Ungaria, in 1369 stabilind relatii de vasalitate si primind ca feude Amlasul si Fagarasul. A batut primele monede de argint (ducatii si banii). A intemeiat o a doua mitropolie la Severin, in 1370, sprijinind organizarea vietii manastiresti. A respins un prim atac otoman tot pe la 1369.